371 matches
-
obligația de a stabili modul de culegere a datelor (in situ, rețea meteorologică națională etc.). Când statele membre decid că balanțele hidrologice constituie un instrument eficient pentru evaluarea gradului de acumulare a levigatului în depozitul de deșeuri sau a nivelului levigatului, se recomandă ca, atât timp cât acest lucru este cerut de autoritățile competente în conformitate cu art. 13 lit. (c) din prezenta directivă, de la stația de supraveghere situată în depozitul de deșeuri sau de la cea mai apropiată stație meteorologică să fie obținute următoarele date
jrc4091as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89254_a_90041]
-
vântului dominant zilnic facultativ 1.4. Evaporare (lisimetru) (1) zilnic zilnic, se adaugă la valorile lunare 1.5. Umiditatea atmosferică (14:00 h CET) zilnic medie lunară (1) Sau prin alte metode adecvate. 3. Date referitoare la emisii: controlul apei, levigatului și gazului Prelevarea de probe de levigat și din apa de suprafață, acolo unde este cazul, trebuie făcută în punctele reprezentative. Prelevarea de probe și măsurarea (volumului și a compoziției) levigatului trebuie efectuate separat, în fiecare punct în care levigatul
jrc4091as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89254_a_90041]
-
metode adecvate. 3. Date referitoare la emisii: controlul apei, levigatului și gazului Prelevarea de probe de levigat și din apa de suprafață, acolo unde este cazul, trebuie făcută în punctele reprezentative. Prelevarea de probe și măsurarea (volumului și a compoziției) levigatului trebuie efectuate separat, în fiecare punct în care levigatul este evacuat din depozitul de deșeuri. Referință: liniile directoare privind tehnologia de eșantionare, ISO 5667-2 (1991). Monitorizarea apei de suprafață, acolo unde este cazul, trebuie efectuată în minimum două puncte, unul
jrc4091as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89254_a_90041]
-
levigatului și gazului Prelevarea de probe de levigat și din apa de suprafață, acolo unde este cazul, trebuie făcută în punctele reprezentative. Prelevarea de probe și măsurarea (volumului și a compoziției) levigatului trebuie efectuate separat, în fiecare punct în care levigatul este evacuat din depozitul de deșeuri. Referință: liniile directoare privind tehnologia de eșantionare, ISO 5667-2 (1991). Monitorizarea apei de suprafață, acolo unde este cazul, trebuie efectuată în minimum două puncte, unul în amonte și unul în aval față de depozitul de
jrc4091as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89254_a_90041]
-
va preleva pentru supraveghere o probă reprezentativă pentru compoziția medie. Frecvența prelevării poate fi adaptată în funcție de morfologia deșeurilor din depozitul de deșeuri (rambleu, debleu, etc.). Acest aspect trebuie specificat în autorizație. Faza de exploatare Faza post-tratare (3) 2.1. Volum levigat lunar (1), (3) la șase luni 2.2. Compoziție levigat (2) trimestrial (3) la șase luni 2.3. Volumul și compoziția apelor de suprafață (7) trimestrial (3) la șase luni 2.4. Posibile emisii de gaz și presiune atmosferică (4
jrc4091as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89254_a_90041]
-
Frecvența prelevării poate fi adaptată în funcție de morfologia deșeurilor din depozitul de deșeuri (rambleu, debleu, etc.). Acest aspect trebuie specificat în autorizație. Faza de exploatare Faza post-tratare (3) 2.1. Volum levigat lunar (1), (3) la șase luni 2.2. Compoziție levigat (2) trimestrial (3) la șase luni 2.3. Volumul și compoziția apelor de suprafață (7) trimestrial (3) la șase luni 2.4. Posibile emisii de gaz și presiune atmosferică (4) (CH4, CO2, O2, H2S, H2 etc.) lunar (3), (5) la
jrc4091as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89254_a_90041]
-
depozitului de deșeuri, autoritățile competente pot stabili faptul că aceste măsuri nu sunt necesare și vor întocmi rapoarte corespunzătoare conform dispozițiilor art. 15 din prezenta directivă. 2.1 și 2.2 se aplică numai atunci când se înregistrează o colectare a levigatului [vezi anexa I pct. (2)]. 4. Protejarea apelor subterane A. Prelevarea de probe Măsurările trebuie astfel făcute încât să ofere informații cu privire la apele subterane care ar putea fi afectate de pe urma evacuării deșeurilor, cu cel puțin un punct de măsurare în
jrc4091as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89254_a_90041]
-
stabili valorile de referință pentru viitoarele operațiuni de prelevare. Referințe: Prelevarea probelor din apele subterane, ISO 5667, partea 11, 1993. B. Monitorizare Parametrii care urmează a fi analizați în probele prelevate trebuie să fie stabiliți pe baza compoziției preconizate a levigatului și pentru calitatea apelor subterane din regiunea respectivă. La selectarea parametrilor pentru analiză, se ia în considerare mobilitatea în zona apelor subterane. Parametrii ar putea include parametrii indicatori pentru a permite o identificare rapidă a unei posibile modificări apărute în
jrc4091as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89254_a_90041]
-
scheletice și soluri podzolice argiloiluviale pseudogleizate. În zona de deal și podiș cele mai frecvente soluri sunt cele: silvestre, brune închise de pădure, argiloiluviale, podzolice argiloiluviale pseudogleizate, brune de pădure cernoziomice. În Câmpia Transilvaniei predomină solurile silvestre brune și cernoziomurile levigate, solurile negre de fâneață, bălane de coastă și cele erodate, cernoziomurile levigate freatic, precum și cele humicogleice. În partea de vest a acestei câmpii sunt răspândite solurile cernoziom carbonatic, iar în partea de est cele brun închise de pădure cernoziomice pseudorendzinice
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
cele mai frecvente soluri sunt cele: silvestre, brune închise de pădure, argiloiluviale, podzolice argiloiluviale pseudogleizate, brune de pădure cernoziomice. În Câmpia Transilvaniei predomină solurile silvestre brune și cernoziomurile levigate, solurile negre de fâneață, bălane de coastă și cele erodate, cernoziomurile levigate freatic, precum și cele humicogleice. În partea de vest a acestei câmpii sunt răspândite solurile cernoziom carbonatic, iar în partea de est cele brun închise de pădure cernoziomice pseudorendzinice, acestea din urmă favorizând dezvoltarea vegetației forestiere. Pe arii mai restrânse în
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Mânăstioara și Pădureni. Orașul se află în regiunea extracarpatica a Bucovinei, într-o zonă de deal și podiș, în partea de nord a podișului Dragomirnei, cu o înălțime medie de 450 m și aspect vălurit. Solurile sunt în principal cernoziomuri levigate și argiloiluviale brune și podzolice, pretabile agriculturii intensive, iar, pe malurile râurilor, aluviale. Înspre râul Siret, care străbate orașul pe mai mult de 8 km, se constată fenomene de eroziune. În dreptul orașului, râul are pe malul stâng o vale foarte
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
de câmp, popândău, iepure, prepeliță, potârniche, graur, ciocârlie, dumbrăveancă, cioară de semănătură, porumbel, prigorie, vrabie, guguștiuc, lăcustă, cosași, greieri. Solurile predominante în zona localității Pogoanele sunt cernoziomurile, acestea fiind cele mai fertile soluri din România. Cele mai răspândite sunt cernoziomurile levigate, urmate spre sudul zonei de cernoziomurile ciocolatii și castanii. Ca resurse ale subsolului, amplasat în Câmpia Bărăganului, orașul Pogoanele dispune de structură de gaze în orizontul geologic C. Satul Pogoanele s-a înființat în anul 1853, după ce Costea Musceleanu, proprietarul
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
deșeuri, la altitudinea de 1086 m pe o suprafață de 4.4 hectare. Depozitul (ecologic) este chiar deasupra a patru localități, repectiv Valea Putnei, Pojorâta, Mestecăniș și Fundu Moldovei. Proiectul prevede inclusiv construcția unei stații de colectare și tratare a levigatului. Poziționarea gropii de gunoi respective, tocmai pe traseul pasului montan ce leagă stațiunile Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc, chiar aproape de vârf, a născut controverse, mai ales pentru localnicii din apropiere. Prin pas trece traseul turistic montan "Bandă roșie" care coboară
Pasul Mestecăniș () [Corola-website/Science/325452_a_326781]
-
cu bălți părăsite, precum și cu unele suprafețe plane rar inundate. În Poiana Mare predomină löessul și depozitele löessoide, nisipurile, iar în luncă depozitele fluviale. Zonele cu largă răspândire a löessului au făcut să apară soluri specifice: cernoziomuri tipice și cele levigate. Pe nisipuri, care sunt roci foarte permeabile și sărace s-au format soluri levigate, mai sărace în humus și substanțe hrănitoare. În zonele unde roca mamă o constituie löessul, au evoluat cernoziomurile tipice și cernoziomurile levigate. Unele cernoziomuiri au evoluat
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
löessul și depozitele löessoide, nisipurile, iar în luncă depozitele fluviale. Zonele cu largă răspândire a löessului au făcut să apară soluri specifice: cernoziomuri tipice și cele levigate. Pe nisipuri, care sunt roci foarte permeabile și sărace s-au format soluri levigate, mai sărace în humus și substanțe hrănitoare. În zonele unde roca mamă o constituie löessul, au evoluat cernoziomurile tipice și cernoziomurile levigate. Unele cernoziomuiri au evoluat și pe nisipuri. Clima este semiumedă, cu ierni mai blânde decât în alte zone
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
cernoziomuri tipice și cele levigate. Pe nisipuri, care sunt roci foarte permeabile și sărace s-au format soluri levigate, mai sărace în humus și substanțe hrănitoare. În zonele unde roca mamă o constituie löessul, au evoluat cernoziomurile tipice și cernoziomurile levigate. Unele cernoziomuiri au evoluat și pe nisipuri. Clima este semiumedă, cu ierni mai blânde decât în alte zone ale Olteniei. Influența centrului depresional mediteranean imprimă climatului o nuanță mai dulce. Această influență se reflectă și în regimul eolian. În timpul verii
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
linul. Pădurile de salcâm au fost populate cu căprioare, fazani și porci mistreți. În punctul Dracila se află 400 de fazani și 150 de căprioare. 9. Solurile În comuna Poiana Mare s-au identificat următoarele soluri: - cernoziomuri tipice și cernoziomuri levigate, - psamosoluri, - lăcăviști, - solonețuri, - soluri aluviale. Cernoziomurile tipice și cernoziomurile levigate. Aceste soluri au evoluat pe terasa joasă a Dunării și pe suprafețele plane ale terasei. Însă unele soluri au fost identificate pe interdune și pe unele zone cu dune puternic
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
și porci mistreți. În punctul Dracila se află 400 de fazani și 150 de căprioare. 9. Solurile În comuna Poiana Mare s-au identificat următoarele soluri: - cernoziomuri tipice și cernoziomuri levigate, - psamosoluri, - lăcăviști, - solonețuri, - soluri aluviale. Cernoziomurile tipice și cernoziomurile levigate. Aceste soluri au evoluat pe terasa joasă a Dunării și pe suprafețele plane ale terasei. Însă unele soluri au fost identificate pe interdune și pe unele zone cu dune puternic aplatizate. Roca mama o constituie, în majoritatea cazurilor, löessul, însă
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
excesului de umiditate freatică și a prezenței puternicelor fenomene de gleizare. Lucrări de hidromelizare sunt necesare pentru corectarea acestor fenomene de degradare. Comuna Poiana Mare are un puternic potențial agricol, determinat de capacitatea de producție a cernoziomurilor tipice și cernoziomurile levigate . Fenomenul de deflație eoliană a luat proporții, în a doua jumătate a secolului trecut. Acest fapt a determinat împădurirea masivă cu salcâm a nisipurilor. Studiind condițiile fizico-geografice Poiana Mare, tragem concluzia că aceasta dispune de condiții optime de viață și
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
pârâul Zisok) cu Valea Sândului Mare (pârâul Chereborz-Kerekborza). 2. Ape stătătoare<br> La sud de sat s-au găsit odinioară două lacuri naturale cu apă dulce ("Tăul Mare" și "Tăul Mic"), propice pescuitului sportiv. Lacurile apar pe straturi de gipsuri levigate, în care s-au format doline umplute cu apă. În prezent mai există doar "Tăul Mare". În jurul anului 1950 "Tăul Mic" mai era încă lac, dar cu începere din anii 60 ai secolului al XX-lea a început un proces
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
curenți reci și brume, în zona de Sud a Republicii Moldova, Județul Vulcănești. Ferma Agricolă „Cricova” se află în partea de centru a Moldovei , la 11 km de Chișinău, în regiunea orașului Cricova. Solul predominant e cernoziom humificat slab și cele levigate. Clima este temperat-continentală, verile sunt calde și uscate iar iernile reci și blînde. Datorită condițiilor naturale și a depozitelor de vin unice, combinatul, încă de la obârșia dezvoltării sale, a dispus de permise excelente pentru producerea vinurilor de cea mai înaltă
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]