357 matches
-
structură, un adjectiv cu o terminație atipică 14 (*nașpa(-)ul de coleg, ?un nașpa de coleg, ?o nașpa de lucrare). Unui proces asemănător este supus și adjectivul englezesc argotic uncool, neadaptat flexionar la normele limbii române: uncool-ul de coleg (AD). Lexemele împrumutate sunt atrase destul de greu în tipar, fiind supuse și adaptării flexionare: looserul de student (forum.computergames.ro, 2005), looseri de publisheri (idei-locale.blogspot.com, 2007). Foarte bogată este seria de derivate și compuse: a) substantive abstracte formate prin derivare
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
la curentul Emo, de dată recentă în rândul adolescenților, care promovează o atitudine de dezgust existențial, stări de tristețe și de dezamăgire, singurătate) sau căpșunarul de profesor (AD), sensul global al sintagmelor nu este neapărat în strânsă legătură cu semnificația lexemului de pe prima poziție: cuvintele sunt în general marcate peiorativ, exprimând o atitudine de respingere sau de dispreț. Cel de-al doilea exemplu, de pildă, a fost furnizat la capitolul "un profesor pe care nu îl poți suporta", semnificația primului component
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
such an idiot/a doctor → "idiot to a high degree"/"typical doctor"; Belinda is so intelligent/French. → "intelligent to a high degree"/"so typically French". 7 Fenomenul este semnalat și de Ruwet 1982: 243. Arătând, în cadrul unei liste orientative, varietatea lexemelor care pot apărea în poziția N1, autorul semnalează și o serie de nume de rasă sau de naționalitate: "barbare, sauvage, métèque, chauvin, raciste, (sale) juif, (sale) nègre, bougnoule, patagon, zoulou, apache, ostrogoth, Amerloque, Rital, Prussien, Flamand, Belge, Parisien, Bulgare, pygmée
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
care fiecare trebuie să Îl aibă pentru misiunea proprie În promovarea universală a •ta-. De la acest neutru s-a format și compusul amitra-, „cel care nu respectă contractul”. Acesta primește sensul de „ostil, ne-prieten” și dă naștere unui nou lexem mitra„prieten”; astfel Înțelegeau indienii numele zeului lor. Pentru a observa diferența complementară a lui Mitraxe "Mitra" față de partenerul său din prima funcție, este suficient să comparăm strofele citate mai sus cu câteva strofe din imnul Rig-Veda III, 59: 1
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
frab?r?tar-. O structură analoagă are termenul pentru „sacrificiu”: În vedică prabh•ti-, brabharman-, În avestică frab?r?ti, În galeză abert, În irlandeza veche idbart. Pare deci posibilă reconstituirea, dacă nu chiar a semnificației exacte a celor două lexeme indo-europene, cel puțin a formei lingvistice interne: preotul este cel care aduce obiectul jertfei Înaintea (Înspre) zeu, iar jertfirea constă În actul aducerii. Această concluzie este, fără Îndoială, corectă; eroarea apare atunci când, pornind de la aceste date lexicale, se ajunge la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
germanice. În același timp, deși elementele șamanice identificate sunt bazate pe texte și pot fi verificate, totuși sunt mai demne de crezut considerațiile făcute de Scardigli În legătură cu influențele șamanice asupra lexicului german. În principal, este vorba despre o serie de lexeme care se pot referi la lucruri sau activități ale șamanului (ca „a face zgomot”, „a dansa”, „pericol”, „spirit malefic”, „a Învăța” etc.) și care nu au etimologie indo-europeană. Însă chiar dacă se admite că această opinie corespunde realității (ceea ce, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
malefic”, „a Învăța” etc.) și care nu au etimologie indo-europeană. Însă chiar dacă se admite că această opinie corespunde realității (ceea ce, de exemplu, În cazul termenului gotic skohsl, „duh malefic”, nu se verifică), este totuși clar că de la un fapt negativ (lexeme fără etimon cunoscut) nu se poate sări la o afirmație pozitivă (originea Într-o cultură non indo-europeană de tip șamanic). Așadar, datorită inițierii și a jertfirii de sine, Odin dobândește puterea de a Îndeplini orice act magic. Aceste puteri magice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]