3,680 matches
-
altfel am feștelit-o”. Pune umăru’ șî parcî era mai ușor când îl videm cum sî opintești lângă noi... ― După război ai mai aflat ceva de el? - a întrebat Dumitru. ― N-am mai știut nimica, pentru cî nu s-o liberat odatî cu noi. Mă tem c-o ramas în armatî... Sania luneca ușor. Din norii groși ce veneau dinspre târgul care se vedea deja pornise să fulguiască. La început rar, dar, pe măsură ce înaintau spre târg, a început să ningă răzbit
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
în ziua când te voi vedea la fel? 38 - ... In ziua aceea . E bine să-ți spui dinainte . Vei ști că sânt bolnavă, că nu am putut scăpa de experiența înjositoare . . . dar vei putea spera că mă voi lecui și libera curând . . . - Afară numai dacă, nu vei găsi vreun tovarăș destul de îndemînatec ca să proclame supremația femeiei și infamia colectivă a bărbaților. - Nu e primejdie! Specimenul nu s-a născut! . . . Iacă pentru mine . . . dar tu? Da, da ... domnia-ta? . . . întrebarea surprinse pe
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
părea lui Mini ceva tot atât de firesc, cât de imposibilă îi părea mai deunăzi. Aceea ce o uimea era câtă anevoință, câtă trudă, cât zbucium pune o ființă ca să se poată rupe din rădăcinile pe care le-a prins, ca să poată libera existența ei din țarcul unde și-a îngrădit-o, ca să treacă de la un strat de viață la altul. Lenora din Mizil făcea în tărâmul existenței salturi mari. împrejurările trecând peste trupul ei senzual și simplist nu o doborau. Era totuși
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
în largul nostru și ne fuduleam cu hainele și încălțările noi. Statura neîmplinită de copii ne împiedica să vedem hora adolescenților și fetelor care erau scoase pentru prima dată la joc, și care din acel moment intrau în atenția tinerilor liberați din armată ce intenționau să-și întemeieze o familie. Eram nevoit să mă strecor în fața adulților-privitori, loc în care dansatorii, prinși în iureșul sârbelor sau horelor, mă călcau pe vârfurile picioarelor și îmi umpleau de colb hainele. Vânzătorii ambulanți veniți
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
a ascunde lucruri rele. „Suntem bine cu toții. Să fii cuminte, să nu bei, ai grijă cum conduci, ascultă ordinele și nu ieși din vorba comandanților. Noi avem de muncă pe aici și te așteptăm și pe tine când o să te liberezi. Sănătate bună!” Cu tată-său nu se Îndrăgea din cale-afară. Era un om tăcut și crâncen, nu coborâse niciodată la mintea copiilor săi. Îi snopea de câte ori greșeau și nu se grăbise vreodată să-i mângâie atunci când sufereau. Copiii, Însă, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În picioare, robească - altfel să știi tu: cel care o să Îndure chinurile iadului pe lumea cealaltă el are să fie, nu tu; pe el l-a ales Dumnezeu să cucerească Țarigradul, să plângă ne-cucerirea lui; să te-ajute, să te libereze, să te-nvețe, să-ți deie cămeșa de pe dânsul, azi, fiindcă ieri cămeșa ceea era a ta, pe tine... - Nu crezi că ne Îndepărtăm? - Ba ne cam, dar numai cât să se vadă mai bine. Austriacul, Turcul, Neamțul n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
se liniștească lucrurile, Lupul are să dea Înapoi ce-a Înghițit, de aici vorba: Cacă, Ruse, ce-ai mâncat... Atunci să vezi, frățietate urso-oìtică... - Domnule, Lupul - fie el turc, austriac, ungur; fie, ca În ’39, Hitler - n-a pretins niciodată că liberează oaia. Măcar știai o treabă: „dreptul lupului”, dreptul-celui-mai-tare! Însă fratele nostru, Rusul... Repetând minciuna cu „ajutorul”, o crede și Rusul de rând... - Chiar așa? - Chiar așa... În lagăr, la dracu, dincolo de Cercul Polar, stau de vorbă și cu un profesor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de partid: profesor de istorie, ucrainean pe de-asupra. Doar profesor de liceu - dar de istorie! Din vorbă-n vorbă, vine vorba despre Țările Baltice. Zic: «De ce le-a ocupat URSS În ’40?» Răspuns: «Nu le-am ocupat, le-am liberat!» Zic: «De cine, de ce le-ați liberat, doar nu erau ocupate...» Ce-mi răspunde profesorul de istorie, ucrainean: «Încă nu era - dacă nu ne-am fi grăbit să le liberăm, le-ar fi cotropit Hitler!» - Îți place logica? - Nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de-asupra. Doar profesor de liceu - dar de istorie! Din vorbă-n vorbă, vine vorba despre Țările Baltice. Zic: «De ce le-a ocupat URSS În ’40?» Răspuns: «Nu le-am ocupat, le-am liberat!» Zic: «De cine, de ce le-ați liberat, doar nu erau ocupate...» Ce-mi răspunde profesorul de istorie, ucrainean: «Încă nu era - dacă nu ne-am fi grăbit să le liberăm, le-ar fi cotropit Hitler!» - Îți place logica? - Nu mă dau În vânt după ea - dar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
URSS În ’40?» Răspuns: «Nu le-am ocupat, le-am liberat!» Zic: «De cine, de ce le-ați liberat, doar nu erau ocupate...» Ce-mi răspunde profesorul de istorie, ucrainean: «Încă nu era - dacă nu ne-am fi grăbit să le liberăm, le-ar fi cotropit Hitler!» - Îți place logica? - Nu mă dau În vânt după ea - dar o cunosc de la Românii securiști: «Din moment ce te afli În Închisoare, În mod necesar ești vinovat - fiindcă noi nu arestăm degeaba...» - Tu vorbești de securiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de Polonia - aici a luat foc Hoholul meu. Îl Întreb: «Cum de-ați lovit Polonia din Răsărit, la două săptămâni după ce Nemții o atacaseră din Apus?» Se supără foc ucraineanul - de istorie: «Nu-ți permit! N-am lovit-o - am liberat-o! Din păcate, nu În Întregime, adică până la Elba...» - A vrut să spună: până la Oder? Sau: până la Vistula? - L-am Întrebat și eu - ce să caute Ucraineanul la Elba? Mai ales că discuția era prin ’42, când Elba era În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
considerat pe Ruși ca pe niște parteneri adevărați, pe potriva lor..? - Să nu uităm altă excepție: Iugoslavia... - Dacă tu Îți Închipui că Iugoslavia a rămas pe dinafara lagărului de concentrare, numai pentru că Tito nu i-a lăsat pe Ruși să o libereze...Cine a profitat de asta? În nici un caz oamenii - sârbi, croați, sloveni, montenegrini - numai Tito și cu haita lui de comuniști. Nu sunt Ruși În Iugoslavia - ei și? E comunism? Sunt comuniști băștinași care fac treabă cel puțin tot atât de bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
doar... În proporție de sută la sută... - Când? - mă Întrerupe tata. Când ne-a ocupat - sută la sută? - Când... Oricum, Înainte de Crăciunul lui ’44. - În, exact, 25 octombrie 1944. Istoricii comuniști scriu cam așa: „Armata Roșie și Armata Română au liberat Întregul teritoriu de sub ocupația fascisto-horthystă și a trecut pe dată la liberarea Ungariei vecină și prietenă”... Am stabilit: când Rusul zice că te liberează, tu trebuie să Înțelegi că te ocupă! Cu patru luni Înainte de a... scrie bilețelele cu procentajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
În, exact, 25 octombrie 1944. Istoricii comuniști scriu cam așa: „Armata Roșie și Armata Română au liberat Întregul teritoriu de sub ocupația fascisto-horthystă și a trecut pe dată la liberarea Ungariei vecină și prietenă”... Am stabilit: când Rusul zice că te liberează, tu trebuie să Înțelegi că te ocupă! Cu patru luni Înainte de a... scrie bilețelele cu procentajul, Stalin ocupase deja România - și-atunci cum Îndrăznesc Românașii noștri să spună că Churchill ne-a vândut la Ialta, În februarie ’45? Auzi! „Nouăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Italia ori În Sicilia s-au descreștinat, s-au analfabetizat, s-au descivilizat - Într-un cuvânt: s-au slavizat. Grecia, da, singura Înfrângere cunoscută de Neamul Rusesc... - Ne Întoarcem la profesorul de istorie? - Ne Întoarcem. După ce a regretat că, tot „liberând” Polonia, n-au ajuns până la Elba, zice: «Am liberat pământurile noastre din Bielorusia și Ocraina, cele pe care trufașul Leah ni le răpise!» - Dar cu Basarabia? Ce-a zis de Basarabia? - Mai bine nu-ți spun - ce, n-avem noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
analfabetizat, s-au descivilizat - Într-un cuvânt: s-au slavizat. Grecia, da, singura Înfrângere cunoscută de Neamul Rusesc... - Ne Întoarcem la profesorul de istorie? - Ne Întoarcem. După ce a regretat că, tot „liberând” Polonia, n-au ajuns până la Elba, zice: «Am liberat pământurile noastre din Bielorusia și Ocraina, cele pe care trufașul Leah ni le răpise!» - Dar cu Basarabia? Ce-a zis de Basarabia? - Mai bine nu-ți spun - ce, n-avem noi, proștii noștri, daco-romani, să ne facem sânge rău și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
azi nu ne e Îngăduit să-l rostim, să-l scriem. Faptele rămân, de s-ar da Rusul cu curul de pământ, de s-ar apuca să behăie ca oaia: tot lup rămâne... E drept, după ’45, n-a mai liberat direct alte nefericite de țări, alte biete neamuri (și-a băgat coada În China, În Coreea, În Vietnam - dar furiș, hoțește) - dar faptu-i fapt: ce ocupă Rusul - ocupat rămâne! De asta e o prostie să crezi că acea Împărțire de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
e o prostie să crezi că acea Împărțire de la Ialta a Împărțit ceva - he-he, noi eram demult ocupați și bine ocupați! Când e vorba de kilometri pătrați, Rusul nu se sfiește să „apere” cu tancurile ceea ce a ocu... - pardon: a „liberat” - ai exemplul Berlinului, al Budapestei - or să mai fie și altele, multe altele... Vai de capul „liberaților”... Tata a murit În 1967, n-a mai apucat „și altele”: Praga, Kabul - iar pentru că tot vorbim de ucraineni: Fântâna Albă, Lunca, masacrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dealtfel acum câteva zile a fost Roza pe la noi, știa că am primit de curând cărți de la Orhei...» « Nu face pe deșteptul cu mine, că cu noi nu-ți merge!», mă repède Sapșa. «Ce-ai primit acum, de când ne-a liberat puterea sovietică, În rusește și În moldovenește, sunt cărți adevărate, bune, de Înaltă valoare - fiindcă-s progresiste! Eu Îți cer să predai cărțile voastre, fașiste, contrarevoluționare, burgheze, reacționare, cu opiu al popoarelor, cu misticism, cu morală mic-burgheză, filistină - fiindcă-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
căștile la urechi. Aud pârâituri. Îl rog pe Carpen să-l Întrebe pe Paltin dacă l-a văzut pe tata. - Aici Carpenul - mă auzi, Paltinule? Am lângă mine un flăcău, pe tatăl lui l-au ridicat Rușii, nu l-ați liberat voi cumva? Păi, cum să fie, nene, ca un tată de copil: voinic, frumos, bun... Bine, Paltinule, dacă dai de el, mă ții la curent - Paltinul a zis că Încă nu, tu știi, măi flăcău, ce-nseamnă «âncă nu»? - Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lega palma Între scândurele, să se vindece așa, strâmb, cârnit - ca al lui Moș Iacob... Tunurile abia se mai presupun, mama a terminat cu adunatul morților, Moș Iacob Încă nu cu strânsul monițiilor - dar așteptăm. Eu - În calidor. De când au liberat Românii orașul Balta, de dincolo de Nistru, au Început să se Întoarcă unii dintre ridicați - ridicați cu puțin timp Înainte de Începerea războiului. Tata a fost ridicat cu mult timp Înainte, dar nu contează: mama află cine și din ce sat s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Mama tușește, se stăpânește - Tuza șade la noi, se cade să fii ți-vi-li-zat cu oaspeții. Zice: - N-am fost pe-acolo, dar am auzit... Pe voi v-au ținut sub ocupație Ungurii o mie de ani, dar când v-ați liberat și voi, În 1918, erați mult mai țivilizați, cum spui și decât Muntenii și decât Moldovenii, care erau demult liberi. Noi Însă am stat sub Ruși numai o sută de ani - și uite cum ne-au dat Înapoi cu sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pentru dat cote, pentru intrat la colectivă - că doar În frunte cu directorul școlii, uncheșu-tău, executam ordinul..., dar Îți duci și tu, ca pe-o cruce, permisia specială și prima În bani și gradul de sergent cu care te-ai liberat...» «D-apăi, la armată, ordinu’...», Încearcă el - Însă eu: «Bine-nțeles, ordinul - dar sunt ordine și ordine: eu am executat un ordin când am bătut În poartă la voi, să vă lămuresc să intrați la colhoz, tu ai executat un ordin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Cel cu care... - n-a mai zis cuvinte, a arătat, cu amândouă mâinile, cu ochii, cu pălăria, cum anume zmulge el paie din gireadă - cu cârligul: o dată, de două, de trei ori... Războiu’ abia o-nceput, ai noștri n-or liberat toate ocnele și lagărele rusăști - și dacă azi-mâne se-ntoarce domțători? ; și-și vede cu ochii, mormântu’? ; cu, pe cruce, anul morții lui, 1941? Nu moare el, de-adevăratu’ și de inimă ră? Ca on cumnat de-al meu, frate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și mă pune să semnez o hârtie rusească. Și o semnez, domnule! De ce nu?!, vorba Înțelepciunii poporului. Ei și dac-aș fi Înțeles ce spune Rusul, ce spune hârtia aceea, În rusește? S-ar fi schimbat ceva? M-ar fi liberat? Buuun - bună să-mi fie mie inima... De la Orhei sunt trimis la Balta, În Ucraina, acolo era un mare lagăr de triere. Știi că Balta a fost o vreme, după 1924, capitală de... republică! - Autonoma? Maldaviniasca? - Așa cum zici... Pe-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]