374 matches
-
este aceea c] indivizii își g]sesc împlinirea ca ființe umane în promovarea și susținerea binelui comun. Pe baza acestei presupuneri despre armonia fundamental] între binele suprem al indivizilor și cel comun, s-ar putea aștepta s] existe constrângeri asupra libert]ții care s] fie mai extinse și mai puternice în comparație cu o tradiție în care nu se presupune o astfel de armonie fundamental] între individ și binele comun. Dac] opoziția dintre cele dou] tipuri de moral] este real], ea ridic] întrebarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spune suficient de multe lucruri pentru a ne da prilejul de a vedea cum are loc tranziția. Prin intuiție pare acceptabil c] o persoan] cu suficiente abilit]ți cognitive ajunge s] văd] c] privarea dreptului la viat] sau îngr]direa libert]ții altora este moral greșit. Și este justificat] presupunerea c], pe parcurs, ajungem s] ne identific]m cu o serie mai larg] de oameni, cel putin pan] la un anumit punct. Dar cu abilit]ți cognitive la locul potrivit, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
g]sit în el o justificare a credințelor și a practicilor lor. În cuvintele sociologului și „avocatului” acestei cauze, William Graham Sumner de la Yale: Trebuie înțeles faptul c] nu putem evita aceast] alternativ]: libertate, inegalitate, supraviețuirea celui mai puternic; absența libert]ții, egalitate, supraviețuirea celui mai slab. Prima variant] antreneaz] un progres al societ]ții, fiind în favoarea celor mai puternici, cea de-a doua un regres, promovându-i pe cei mai slabi.” (1914, p. 293) În ceea ce privește formele de manifestare a darwinismului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
furat] atunci cand întâlnim în urm]rirea scopurilor noastre obstacole externe, cum ar fi grațiile închisorii sau amenințarea violenței. Mergând mai departe, vom putea, de asemenea, recunoaște obstacole interne (cum ar fi dorințele impulsive și incapacit]țile) ca elemente distructive ale libert]ții. Dac] mergem și mai departe, putem vedea c] ignoranța este o lips] de libertate, ca atunci cand intențiile noastre sunt formate f]r] a cunoaște corect modul în care acțiunile noastre afecteaz] rezultatele de care ne pas] sau f]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
libertate, ca atunci cand intențiile noastre sunt formate f]r] a cunoaște corect modul în care acțiunile noastre afecteaz] rezultatele de care ne pas] sau f]r] a avea idei corecte despre setul de alternative care ne sunt deschise. Amenințarea la adresa libert]ții pe care ideologia o determin] este ceva în genul acesta, deși poate nu chiar la fel, deoarece este foarte posibil că victimele ideologiei s] fie informate pe deplin în leg]tur] cu lucrurile importante pentru ei. Problema este c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ameninț] tocmai asemenea activit]ți umane. În particular, pentru mulți pare c] dac] deciziile și acțiunile noastre ar fi determinate ele nu ar mai avea nici un efect practic asupra lumii și ar reprezenta simple epifenomene. Ba mai r]u, lipsa libert]ții noastre ar semnala faptul c] nu putem influența în nici un fel caracterul moral al lumii în care tr]im. Motivul este c], dac] determinismul ar fi adev]rât, ființele umane nu ar deține mai mult control asupra a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
incapacitatea noastr] de a exercita vreun control asupra calit]ții morale a propriului comportament elimin] orice semnificație moral] din cadrul acelui comportament. (Pentru „nihilism” vezi și capitolul 38, „Subiectivismul”). O expunere formal] a cursului argumentației de la adev]rul determinismului la negarea libert]ții, a responsabilit]ții și a semnificației moralei ar contribui la clarificarea acestor puncte de vedere. Iat] o asemenea expunere a argumentelor: 1) Dac] deciziile și acțiunile umane sunt determinate, atunci pentru toate aceste decizii și acțiuni exist] anterior condiții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] determinismul ar fi adev]rât - pasul 1 din argumentația de mai sus - pașii ulteriori ar urma într-adev]r. Dar, susțin ei, determinismul este fals pentru c], cel puțin în anumite situații, putem acționa liber. Cele mai comune versiuni ale libert arianismului sunt cele contracauzale (Campbell, 1957). Potrivit libertarianisului contracauzal, desi tr]im într-o lume care este în mare m]sur] determinist], în acele ocazii în care action]m liber action]m f]r] a fi determinați de st]ri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a dezbaterii în opera lui Harry Frankfurt (1971, 1987). Acesta accepta faptul c] a acționa liber înseamn], în esenț], a face ceea ce vrei, dar a argumentat c] este înșel]tor s] crezi c] acest lucru este valabil și în cazul libert]ții de voinț]. O persoan] poate fi liber] s] fac] ceea ce vrea f]r] s] aib] o voinț] liber]. A te bucură de liberatea de voinț] înseamn] s] fii liber s] vrei ceea ce vrei s] vrei sau, mai exact, s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce vrea f]r] s] aib] o voinț] liber]. A te bucură de liberatea de voinț] înseamn] s] fii liber s] vrei ceea ce vrei s] vrei sau, mai exact, s] ai voința pe care o vrei. O asemenea viziune asupra libert]ții de voinț] este, susține el, neutr] prin raportare la adev]rul determinismului. Este irelevant dac] avem voința pe care o vrem din cauza unui proces determinist sau din cauza șansei (norocului). (Un libertarian ar fi înclinat s] înțeleag] acest mod de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de pe aceeași bancă) "pline de ostași asupra ușoarelor trireme (corăbii sau triere de război cu câte trei șiruri suprapuse de vâslași) punice, încărcate cu vâslași, dar sărace în soldați"49. Negotiatores (de multe ori era vorba de sclavi sau de liberți) parcurgeau țările recent cucerite de către legiunile romane pentru a face comerț cu tot felul de produse, printre care se număra și vinul. Negustorii romani transportau vinul cu carul în burdufuri cu o capacitate de mai bine de 5 000 litri
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
obligat să-și părăsească soția, l-a sprijinit să ajungă consul, se spune că, în taină, s-ar fi căsătorit cu el. Aflând de el și de alți bărbați, Claudiu a ordonat uciderea lor. Tot la ordinul lui Claudiu, prin libertul Narcissus, Valeria Messalina a fost ucisă. Împăratul, după ce a primit vestea uciderii ei, și-a continuat netulburat ospățul. La scurt timp, Claudiu s-a căsătorit cu Agrippina, mama lui Nero. Și Valeria Messalina a atras atenția istoricilor, literaților, cineaștilor care
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
teritoriu sacru de tip special, imaginea sfântă a imperiului, o „sinteză a lumii locuite” (epitomè tes oikoumènes) și din punct de vedere sacru (Athenaios din Naucratis, 1, 20b). Concederea dreptului de cetățenie romană hispanicilor, grecilor, galilor liberi sau sclavilor deveniți liberți a contribuit cu siguranță la răspândirea cunoașterii administrației și obiceiurilor romane, ca și a unei vagi religiozități (propagare prin aculturație). Totuși, după câte se pare, acest lucru nu a Însemnat neapărat răspândirea religiei romane ca atare (Sherwin-White, 1939). Mărturii literare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a oferi doar câteva exemple. De asemenea, am clarificat unele dintre argumentele și notațiile care mi-au fost semnalate a fi fost neclare. Sper ca toate aceste modificări să ofere o experiență mai plăcută a lecturii. București, 1 februarie 2013 „Libert arianismul nu este reprezentabil printr-o regulă de alegere colectivă.” [Vallentyne, 1989, p. 222] Introducere Orice proiect de cercetare începe cu identificarea unui spațiu, a unei arii, în care cunoașterea actuală poate fi considerată a fi insuficientă sau chiar greșită
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
urmare în forma unui rezultat de imposibilitate care, la o primă vedere, părea chiar mai puternic. În (1974), Gibbard demonstra că domeniul nerestricționat și libertatea individuală sunt inconsistente. Mai clar, nu există nicio funcție de decizie socială (SDF) care satisface condiția libert arianismului minimal, când numărul indivizilor este mai mare decât 1, și domeniul este nerestricționat. Pentru a-și ilustra descoperirea, Gibbard formulează două exemple. (a) Cazul „conformist versus nonconformist”. Presupunem că avem două persoane ncf și cf (nonconformistul și conformistul) care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială care să satisfacă condiția domeniului universal, condiția Pareto slabă și condiția libertariană. [t.2.1.2*]: Teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Nu există nicio funcție de decizie socială care să satisfacă domeniul universal, condiția Pareto slabă, și condiția libert arianismului minimal, dacă numărul indivizilor este cel puțin egal cu 2 și numărul alternativelor este egal cel puțin cu 3. Demonstrație [t.2.1.1*], [t.2.1.2*]<footnote Cum L→L*, demonstrația celei de-a doua teoreme este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui x, atunci societatea va prefera pe y lui x. Înainte de a enunța teorema, două definiții cu care voi lucra pe întreg parcursul lucrării. [t.2.2.1*]: Teorema Gibbard. Nu există nicio funcție de decizie socială (SDF) care satisface condiția libert arianismului minimal, când numărul indivizilor este mai mare decât 1, și domeniul este nerestricționat. Demonstrație [t.2.2.1*]. Presupunem existența a doi indivizi, i, j, și a patru stări alternative (mutual exclusive) ale lumii, și descompunem fiecare alternativă în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decisiv pe acea problemă, și pentru care intensitatea ordinală este mai mare decât cea pentru perechea pe care el este decisiv. Înlăturând aceste preferințe, Breyer demonstrează că există o funcție de preferință socială aciclică ce îndeplinește condiția Pareto slabă și condiția libert arianismului minimal atunci când avem doar doi indivizi<footnote Această restricție este echivalentă celei propuse de Blau în (1975), singura diferență fiind aceea că Breyer (1977) restricționează domeniul universal, în vreme ce Blau restricționează condiția libertariană. Categoria preferințelor intruzive a lui Blau (1975
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acea persoană (i.e. decisivitate pe toate perechile de x variante ), dar acea voce este limitată - alternativa preferată de acea persoană este preferabilă social doar dacă aceasta este necondițională.” [Gibbard, 1974, p. 394]. În ciuda acestui rezultat (i.e. faptul că înlătură inconsistența libert arianismului cu domeniul nerestricționat), libertarianismul necondițional este incompatibil cu domeniul nerestricționat și condiția Pareto slabă. Acest lucru nu necesită demonstrația pe care Gibbard o oferă (a se vedea secțiunea formală a acestui capitol). Să observăm că preferințele, în cazul paradoxului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
b) să le transforme pe celelalte în așa fel încât să fie consistente cu cele din decisivitățile libertariene. Această soluție rezolvă paradoxul pentru toate cazurile discutate în secțiunea anterioară și recurge la ierarhizarea etică pe care am considerat-o specifică libert arianismului: vocea puternică, dar locală, a drepturilor individuale este mai puternică decât vocea slabă, dar generală, a drepturilor cetățenești. 6.2. Criterii pentru admisibilitatea soluțiilor paradoxului Sen În cele ce urmează voi a) defini două tipuri de proprietăți pe care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acțiuni umane, care este considerată inviolabilă și care tratează toate externalitățile create de acțiunile incluse în ea ca irelevante. Aceasta este condiția de fidelitate ideologică. Atâta vreme cât dorim să formalizăm o condiție libertariană, trebuie să recurgem la o ierarhizare etică în favoarea libert arianismului. Orice soluție pentru teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian trebuie să opereze această ierarhizare etică. 6.2.3. Analiza soluțiilor paradoxului Sen pe baza proprietăților (esr) și (fid) Voi lua fiecare soluție în parte și voi discuta modul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
paretian. Altfel spus, atunci când apare inconsistența lui Sen, soluția anulează drepturile indivizilor, ceea ce încalcă proprietatea fidelității ideologice. Spre deosebire de soluția prin preferințe minmax, soluțiile prin preferințe libertariene minimal-raționale și preferințe disjunct-monotone îndeplinesc condiția de fidelitate ideologică, deoarece realizează ierarhizarea etică proprie libert arianismului (condiția libertariană este considerată mai importantă decât cea paretiană). Dintre soluțiile prezentate, câteva îndeplinesc toate criteriile pentru a satisface condiția eficacității pentru societăți reale, în afara consistenței condiției libertariene utilizate. Acestea sunt: soluțiile Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
d.6.1.1.3*]: Domeniul universal în formă empatică tare, amendată ( etaU ) permite doar profilurile sociale în care n-i indivizi sunt empatici în formă tare. [t.6.1.1.1*]: Există o funcție de decizie socială care îndeplinește condiția libert arianismului minimal, condiția Pareto slabă și condiția domeniului restricționat la preferințe empatice în formă tare amendată. Demonstrație [t.6.1.1.1*]. Presupunem n-2 și n=2. În acest caz, niciun individ nu este empatic și rămânem cu paradoxul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
vinul putea fi pus la gheață cu apă în prealabil fiartă. Pe de altă parte, utilizarea apei calde (calida) la îndoirea vinului era considerată mai igienică și mai recomandată, ca atare, bătrânilor și bolnavilor. Totuși, la banchetul organizat de bogatul libert Trimalcion, descris de Petronius în Satiricon, un om ce părea sănătos tun, deși era beat, a năvălit la acest ospăț demn de Gargantua, cerând să i se dea imediat "vin îndoit cu apă caldă". Numai romanii bogați puteau pune vinul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]