711 matches
-
andropauza, nu este vorba despre o sistare totală a producției de androgeni (îndeosebi a testosteronului), ci despre o scădere treptată și discretă, ceea ce conservă fertilitatea bărbatului adult (Rowland etal., apud Dacey și Travers, 2002). Totuși, climacteriumul masculin erodează potența și libidoul. După opinia lui Hermann (apud Dacey și Travers, 2002), aceste consecințe negative incriminează mai mult cauze neurologice decât hormonale.Deasemenea, nu trebuie bagatelizat nici clișeul mult răspândit conform căruia înaintarea în vârstă provoacă fatalmente impotența, ceea ce înseamnă că mecanismul autoprofeției
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
andropauza, nu este vorba despre o sistare totală a producției de androgeni (îndeosebi a testosteronului), ci despre o scădere treptată și discretă, ceea ce conservă fertilitatea bărbatului adult (Rowland etal., apud Dacey și Travers, 2002). Totuși, climacteriumul masculin erodează potența și libidoul. După opinia lui Hermann (apud Dacey și Travers, 2002), aceste consecințe negative incriminează mai mult cauze neurologice decât hormonale.Deasemenea, nu trebuie bagatelizat nici clișeul mult răspândit conform căruia înaintarea în vârstă provoacă fatalmente impotența, ceea ce înseamnă că mecanismul autoprofeției
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lumina diferitelor școli psihopedagogice. Astfel, Freud folosește conceptul de sublimare în descrierea creativității, punând temelia concepției psihanalistice asupra acesteia. Orientarea psihologic-abisală (Sharp 1930, Fairbairn 1938, Lee 1947) consideră că motivația oricărei performanțe culturale își are originea în devierea/deplasarea energiilor libidoului de la scopurile sale primordiale și orientarea spre țeluri superioare. Teoria asociaționist - psihologică (Mednick, Malzman) explică creativitatea ca un proces de transformare a unor elemente asociative în combinații noi care se dovedesc utile într-o formă sau alta. Mednick elaborează un
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
constipația și retenția de urină. Cistitele și pielonefritele pot surveni în urma sondajelor repetate. În convulsiile severe pot surveni fracturi și tasări vertebrale. Urmărirea la distanță a bolnavilor supraviețuitori tetanosului a arătat prezența posibilă a insomniei, iritabilității, miocloniilor, hipotensiunii posturale, descreșterii libidoului și anomaliilor electroencefalografice. Tetanosul nu conferă imunitate și bolnavul care a supraviețuit tetanosului, dacă nu este imunizat artificial, rămâne susceptibil unei noi îmbolnăviri. 9.2. GANGRENA GAZOASĂ Este o necroză acută extensivă cu producere de gaze ca rezultat al infecției
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
această parte a personalității este la fel de nerealistă ca și șinele, deoarece exigențele sale sunt atât de pretențioase, încât ar fi imposibil de realizat. Și din nou eul, acționând conform principiului realității, trebuie să mențină echilibrul între realitate și solicitările supraeului. Libidoul O idee centrală pe care a utilizat-o Freud pentru a explica originile personalității a fost conceptul de libido, considerat o energie vitala, generală, motivantă. Freud considera că libidoul se focalizează asupra a diferite părți ale corpului în timpul copilăriei și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
fi imposibil de realizat. Și din nou eul, acționând conform principiului realității, trebuie să mențină echilibrul între realitate și solicitările supraeului. Libidoul O idee centrală pe care a utilizat-o Freud pentru a explica originile personalității a fost conceptul de libido, considerat o energie vitala, generală, motivantă. Freud considera că libidoul se focalizează asupra a diferite părți ale corpului în timpul copilăriei și că felul în care individul percepe plăcerea prin libido influențează dezvoltarea personalității. Abordarea psihometrică a personalității Teoria lui Eysenck
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
principiului realității, trebuie să mențină echilibrul între realitate și solicitările supraeului. Libidoul O idee centrală pe care a utilizat-o Freud pentru a explica originile personalității a fost conceptul de libido, considerat o energie vitala, generală, motivantă. Freud considera că libidoul se focalizează asupra a diferite părți ale corpului în timpul copilăriei și că felul în care individul percepe plăcerea prin libido influențează dezvoltarea personalității. Abordarea psihometrică a personalității Teoria lui Eysenck asupra personalității Eysenck a fost influențat de tradiția bchavioristă. Behavioristii
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Freud pentru a explica originile personalității a fost conceptul de libido, considerat o energie vitala, generală, motivantă. Freud considera că libidoul se focalizează asupra a diferite părți ale corpului în timpul copilăriei și că felul în care individul percepe plăcerea prin libido influențează dezvoltarea personalității. Abordarea psihometrică a personalității Teoria lui Eysenck asupra personalității Eysenck a fost influențat de tradiția bchavioristă. Behavioristii susțineau că singura modalitate de înțelegere a oamenilor dintr-o perspectivă autentic științifică este prin analiza comportamentului lor și nu
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
folositor stăpânului. că Comportamentul matern al cățelei În timpul căldurilor și al gestației Ajunsă la maturitate sexuală, În perioada căldurilor și sub acțiunea hormonilor specifici, comportamentul cățelei se schimbă radical, fiind predominat de stări de agitație până la agresivitate pe măsura creșterii libidoului. În acest interval de timp femelei Îi scade mult pofta de mâncare, scade În greutate, emană la nivelul vulvei secreții cu miros caracteristic, ce se propagă cu ușurință În atmosferă, miros detectat de Îndată de către masculi, prin adulmecare, pe această
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
O. Discuțiile dintre Breuer și Freud au fost publicate în cartea intitulată Studii de isterie. Acest concept catartic joacă un rol fundamental în elaborarea noii discipline, "psihanaliza". Freud consideră că, în absența conștiinței, subconștientul activează mecanismul represiunii. Freud adoptă teza libido-ului, ca energie care intervine în procesele mentale. Este convins că psihanaliza, conștientizând gândurile și instinctele refulate în subconștient, eliberează pacientul de suferință. Această conștientizare poate fi realizată punând suferindul să vorbească. Dezvoltă asocierile libere ale psihanalizei, în scopul retrăirii
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
superficial, numai o parte a conștiinței, care este dominată de Id și este armonizată de super-ego. "Modelul Iceberg" prezintă rolul lui Id, al lui Ego și al lui Super-ego în relație cu conștientul și inconștientul. Freud acordă o mare importanță libido-ului sau dorinței de activitate sexuală, care aparține Id-ului. El crede că dorința de activitate sexuală se dezvoltă în mod polimorfic, pervers, astfel că un mare număr de obiecte pot produce plăcere sexuală, care rămâne în memoria unui copil
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
loc schimbări în comportamentul și gândirea lui. Mulți cercetători post-freudieni aduc nenumărate critici teoriei lui și îl consideră persoana cea mai supraestimată din istorie. În ciuda acestora, există cercetători ca Mark Solms 149, neuro-psihanalist modern, care încearcă să dea conceptelor de libido, inconștient și refulare o bază neuroștiințifică. Spiralogia vede în freudism "modelul iceberg inversat", adică ceea ce este "cunoscut" și "conștient" este vizibil, terenul lunecos al inconștientului fiind invizibil și aparținând domniului incertitudinii. 12) Spira transplantului de organ Charles Richard Drew (1904-1950
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
criticat de ortodoxia* comunistă, ca și psihanaliza, percepută ca o filosofie energetistă și o sociologie ce transpune fără pertinență fenomenele individuale pe plan colectiv. O asemenea abordare este considerată reacționară, deoarece reduce aspirațiile proletariatului la o problematică de energie a libidoului, la fel ca pe cele ale burgheziei. Psihiatria sovietică denunță psihanaliza ca fiind „idealistă”, deoarece nu raportează psihismul doar la condițiile materiale de existență, și „materialistă mecanicistă”, deoarece vede în libido un instinct sexual nemodificabil. Ca și psihiatria tradițională, opera
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
reduce aspirațiile proletariatului la o problematică de energie a libidoului, la fel ca pe cele ale burgheziei. Psihiatria sovietică denunță psihanaliza ca fiind „idealistă”, deoarece nu raportează psihismul doar la condițiile materiale de existență, și „materialistă mecanicistă”, deoarece vede în libido un instinct sexual nemodificabil. Ca și psihiatria tradițională, opera lui Pavlov justifică refuzul geneticii și al testelor psihologice și favorizează numai atenția îndreptată spre sistemul nervos. La începutul Războiului Rece*, psihanaliza este considerată o „ideologie de josnică poliție și spionaj
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
șerpi și alte vietăți sau obiecte, ce le inducea frica anterior și prezintă explorarea orală a tuturor obiectelor, și a celor ce le provocau cândva repulsie. Tot după lezarea feței inferioare a lobului temporal se modifică aproape spontan comportamentul sexual (libidoul); se instalează o hiperfuncție sexuală, animalul alegându-și ca partener sexual alte specii și chiar obiecte (fetișism), iar mamele își abandonează puii la fătare. Distrugerea la șobolancele-mamă (experimental) a zonelor corespunzătoare girusului cingulat, iar la om (accidental ori tumoral) face
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
forțelor contradictorii care conduc la apariția conflictului. Acesta din urmă este amplasat la nivelul dorințelor, temerilor, pulsiunilor, aspirațiilor, tensiunilor latente, a cognițiilor și chiar a comportamentelor antagoniste ale personalității umane. Pentru Freud (1920), conflictele dintre pulsiunile inconștiente ale individului, dintre libidoul lui și instanțele personalității conduc la evoluția personalității înseși. La Lewin (1935) există o întreagă dialectică a relațiilor dintre câmpurile de viață ale indivizilor care, aflate în interacțiune și mai ales nevoite să depășescă anumite bariere sau obstacole, generează întâlniri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Analogii - Semne care au o relație directă, intrinsecă cu lucrurile pe care le reprezintă. Analogiile sunt mesaje continue care arată sau sună ca lucrurile pe care le simbolizează. Anosmie - Pierderea simțului olfactiv, care poate de asemenea reduce gustul și diminua libidoul. Ascultare nonverbală - Manifestările de limbaj ale trupului care arată că sunteți atent la spusele altcuiva; printre acestea, vocalizări și mișcări aprobatoare cu capul. Automatism - Acțiune automată, de care nu suntem conștienți. Gest executat sau perceput fără să ne dăm seama
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
rețele de cogniții de către un nucleu semantic, prin punerea În evidență a ceea ce el numește „scheme figurative”, care constituie soclul reprezentării În psihanaliză (aparatul psihic fiind, În mintea subiecților chestionați În vederea acestei anchete, organizat În jurul complexelor din care aluziile la libido sunt eliminate). Puțin mai târziu, diverși specialiști, precum Jean-Claude Abric, Claude Flament, Christian Guimelli, Pascal Moliner, Michel-Louis Rouquette sau Pierre Vergès, vor vorbi despre nuclee sau sisteme centrale și despre scheme cauzale. Diferite cercetări reiau aceeași abordare, precizând din ce În ce mai mult
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Interesant că și-n psihanaliză narcisismul ocupă un loc privilegiat. Descoperirea celor două forme de narcisism (primar și secundar) de către psihanaliști ne este de mare ajutor în sondarea profunzimilor ființei. Dar și aici Freud și discipolii săi, reducând totul la libido, și-au barat calea către înțelegerea ființei totale. Disidența lui Jung era inevitabilă". Nici că se putea o mai potrivită definire a criticii pe care o asumă Theodor Codreanu decât aceea formulată de autorul însuși, care, pe traseul câtorva sute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cap o dată pe săptămână. Noaptea, va prefera să doarmă cu spatele la tine, decât să îți simtă mirosul îmbâcsit al părului. 3) Chiar dacă te simți comodă în pijamaua tarcată a bunicii, renunță la ea! Nu va face altceva, decât să îi scadă libidoul; 4) Niciodată împreună la baie (pentru necesități fiziologice). Aparent va părea că vă apropie mai mult, în realitate acest lucru produce dezgust; 5)Reacțiile fiziologice normale (eructații, flatulențe) este bine să le dai drumul numai când ești singură. Dacă consideri
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
de 7,2 ori mai frecventă decât la cei cu diabet în evoluție de 10-14 ani (17). Un echilibru metabolic precar, reflectat printr-o valoare a HbA1C peste 9,8% triplează incidența D.E.(1). Problemele disfuncției sexuale la femei(scăderea libidoului, dispareunie prin lipsa lubrifierii vaginale, frigiditate) sunt mai dificil de depistat decât la bărbați. Totuși, depresia poate fi un simptom predictiv asupra calității vieții sexuale, atât la diabetice, cât și la nediabetice (11). Etiopatogenia disfuncției sexuale la diabetici poate avea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
a veziculelor seminale. Diagnosticul pozitiv al D.E. cuprinde mai multe etape: anamneza, examenul clinic, investigațiile paraclinice și analizele de laborator. Anamneza minuțioasă, preferabil realizată pe baza unor chestionare standardizate, trebuie să vizeze aspecte ca: prezența sau absența dorinței sexuale (a libidoului), capacitatea de a iniția și a menține erecția peniană adecvată pentru un act sexual, prezența sau absența erecției spontane la stimuli vizuali erotici sau la stimularea fizică din partea partenerei, frecvența și calitatea actului sexual, prezența modificărilor din ultimele luni și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
musculare ale corpilor cavernoși) joacă un rol negativ. Consultul psihologic interdisciplinar este important în acest sens. S-a observat prin studii recente că D.E. la diabetici are ca particularitate confruntarea a două stări sufletești: pe de o parte dorința sexuală (libidoul) prezentă, iar de cealaltă parte incapacitatea fizică de a realiza actul sexual. Rezultatul confruntării însumează apariția tulburărilor de interpersonalizare, din perspectiva bolii privită ca pe un handicap, senzația de frustrare și percepția negativistă asupra realității până la sindrom depresiv sever. Problemele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
în mediul public. Nu am avut "în spate" o femeie, cum se spune despre bărbații puternici. Pot să o spun fără regrete, chiar dacă a trebui să faci singur e obositor (am spus-o deja de mai multe ori...). Nu am "libidoul puterii", nu îmi place să am în jurul meu persoane care să mă servească, nu e demn pentru ele, nu e funcțional pentru mine, pentru că de la servitori ajung să devină sclavi, dependenți, limitându-ne propria noastră autonomie. Binomul bărbat-putere nu cred
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
experiență pe care am trăit-o și eu, dificilă, poate aceea care m-a făcut să înțeleg mai mult femeile, m-a apropiat de ele. Nu am avut "în spate" o femeie, cum se spune despre bărbații puternici. Nu am "libidoul puterii", nu îmi place să am în jurul meu persoane care să mă servească, nu e demn pentru ele, nu e funcțional pentru mine, pentru că de la servitori ajung să devină sclavi, dependenți, limitându-ne propria noastră autonomie. Binomul bărbat-putere nu cred
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]