3,122 matches
-
, Marco (25. IV.1939, Avigliana, Italia), istoric și critic literar, traducător italian. Licențiat în litere al Universității din Torino, C. a fost între 1965 și 1969 lector de limbă italiană în cadrul Facultății de Filologie de la Universitatea din București. După reîntoarcerea în țară, i se încredințează predarea limbii și literaturii române la Facultatea de
CUGNO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
COMȘA, Ioan (26.XI.1912, București), traducător și publicist. Este fiul Otiliei (n. Garfunkel) și al lui Aron Comșa, contabil. Licențiat al Facultății de Științe Juridice a Universității din București, face și studii la Pitman’s College din Londra. Membru al Baroului de Ilfov, este secretar în biroul consilierului juridic al Legației Britanice (1935-1941), avocat pledant la Institutul Central de Statistică
COMSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286351_a_287680]
-
CONSTANTINESCU, Leontin Jean (18.II.1913, Craiova - 18.XI.1981, Saarbrücken, Germania), poet și eseist. Licențiat al Facultății de Drept din București în 1934, C. își trece doctoratul la Paris în 1940, cu teza La Résolution des contrats synallagmatiques en droit allemand, încununată cu Premiul Dupin Ainé. După o scurtă perioadă didactică la Facultatea de Drept
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
mama, Elena (n. Băitaș), își încropise, se pare, o mică „bibliotecă”, dând astfel, celor doi copii ai săi și primul imbold spre lectură. Între 1951 și 1962, urmează primele patru clase primare, ciclul gimnazial și liceul în localitatea de baștină. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, trece, ca suplinitor, prin Hrip, Călata, Izvorul Crișului, Călățele (1968-1974), Nușeni, Bozieș (1974-1975), pentru a se stabili, în cele din urmă, în ținutul natal, ca profesor titular de limba și literatura
COTUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286454_a_287783]
-
a tratat trei victime ale atacurilor cerebrale complet paralizate, care fuseseră supuse terapiei medicale convenționale timp de câțiva ani. Tratamentul a fost administrat sub observație științifică strictă, monitorizat de observatori sceptici, într-un spital modern, sub supravegherea câtorva medici occidentali licențiați. După trei zile de tratament, doi dintre pacienți s-au ridicat din pat și au început să meargă! Medicii care erau de față au fost atât de uluiți de aceste rezultate, încât au inițiat imediat un alt studiu controlat, la
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
de la mică distanță. Ușor de mânuit de către un bărbat sau o femeie, pistolul este ușor de ascuns de către purtător și folosit pentru atac. Pistoalele și puștile pot fi achiziționate din magazinele obișnuite de sport, sau de la oricare din numeroșii dealeri licențiați. Această realitate poate fi cea care îngrijorează cel mai mult, deoarece mulți cetațeni n-au cazier și ca urmare pot cumpăra legal arme mici. Astăzi teroriștii achiziționează arme printr-o simplă cumpărare din mai multe surse obișnuite. Una este piața
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
spus, raportul între volumul producției, indiferent care era modul de utilizare a indicatorilor, și numărul salariaților era mult mai mic în România față de țările occidentale. O raportare directă se poate face, în multe cazuri, între firma licențiatoare și firma românească licențiată. Electroprecizia s-a înscris în acest model general, având la apogeu un număr de 6 500 de salariați. Aceștia locuiau în proporție de 90% în Săcele, un oraș cu 30 000 de locuitori, restul provenind, în principal, din Brașov. Cum
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
MĂLĂNCIOIU, Ileana (23.I.1940, Godeni, j. Argeș), poetă, eseistă și publicistă. Este fiica Elenei (n. Dumitrache) și al lui Petre Mălăncioiu, țărani. A absolvit liceul din Câmpulung (1957) și Școala Tehnică Financiară din București (1960). Este licențiată a Facultății de Filosofie a Universității din București (1968). Își ia doctoratul în filosofie în 1977 cu o teză despre „vina tragică”. Este redactor la revista „Viața românească” din 1980. Debutează în 1965, la „Luceafărul”, și editorial, în 1967, cu
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
IORDACHE, Mihail (12.VII.1937, Malu Roșu, j. Ilfov - 22.I.1996, Suceava), critic și istoric literar. Licențiat al Facultății de Filologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1957-1962), I. își obține în 1976, tot aici, doctoratul, cu o teză despre Adrian Maniu. După absolvire lucrează ca bibliotecar-șef la Biblioteca Regională Suceava (1962-1963), devine apoi cadru
IORDACHE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
JIANU, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae Popescu; 12.XI.1916, Fălticeni - 15.X.1982, București), prozator. Este fiul Elenei (n. Pavel) și al lui Ioan Popescu, agronom. Face liceul la Fălticeni și la Arad, absolvindu-l în 1939. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1943), devine profesor suplinitor de filosofie la Liceul „Sf. Gheorghe” din capitală, fiind concomitent redactor la „Curentul” (1939-1944), apoi la „Flacăra” (1948-1950), „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară” și la Televiziunea Română
JIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]
-
, I.[ancu] (4.XII.1923, Iași - 28.X.2002, București), editor. Este fiul Florei și al lui Carol Fischer, proprietar. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1946), activează ca cercetător la Institutul de Lingvistică din București și ca profesor de limbi clasice la Facultatea de Limbi Străine a Universității din capitală, unde va deține funcțiile de
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
, Aureliu (5.VI.1948), critic literar. Licențiat al Facultății de Litere din București, G. a fost profesor de literatură, cercetător la Muzeul Literaturii Române, redactor la „Manuscriptum”, „Albina”, „Seara”, „România viitoare”, „Dimineața”, Editura Pro. Debutează publicistic la „Viața românească” și colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Convorbiri
GOCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287303_a_288632]
-
, Ioan (11.II.1917, Sebeș - 1.I.1998, Roma), eseist. Este fiul Rafilei și al lui Iosif Guția. Licențiat al Universității din Cluj (1940), G. se specializează în filologie modernă în Italia, la Universitatea din Cagliari (1941) și la Roma (1942-1945). Este membru al Școlii Române din Roma și profesor de limba română la Facultatea de Științe Politice a
GUŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287392_a_288721]
-
, Alexandru (1937, Méhkerék, Ungaria), folclorist. Licențiat al Institutului Pedagogic din Szeged, activist cultural al Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria (1961-1971), redactor-șef, din 1972, al săptămânalului „Foaia noastră” din Gyula, membru, din 1975, al Asociației Maghiare de Etnografie, redactor al mai multor volume ale anuarului
HOŢOPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]
-
1924, Facultatea de Drept a Universității din București și a intrat în magistratură, ca ajutor de judecător la Silistra, abia în martie 1926. Ulterior va fi peregrinat și prin alte localități, urcând totodată treptele ierarhice. În primăvara anului 1925 tânărul licențiat citea nuvela Împăratul atât la Sburătorul, cât și în cenaclul condus de Mihail Dragomirescu. Apreciată de acesta din urmă, proza este publicată tot atunci în „Mișcarea literară”, care, împreună cu „Ritmul vremii”, îi dă la iveală și alte scrieri. Mihail Dragomirescu
HURMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
istoric literar. Este fiul Floarei (n. Bădăloi) și al lui Gheorghe Sandu, agricultori. Urmează școala primară în satul natal, începe Liceul Comercial la Slatina, dar în urma reformei învățământului trece la o școală generală (1948-1950), apoi frecventează liceul din Slatina (1950-1954). Licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București în 1959, este angajat preparator la Catedra de literatură română, devine asistent (1960), lector (1969) și conferențiar (1992). Debutează cu o recenzie, în „Luceafărul” din 1960. În 1973 obține titlul de doctor
SANDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289466_a_290795]
-
LUPAN, Radu (23.III.1920, Galați), traducător, eseist și poet. L., care a primit la naștere prenumele Raymond, este fiul Esterei (n. Vigder) și al lui Josef Lupan, funcționar. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Universității din București, lucrează ca redactor la „Contemporanul”, lector la Catedra de limba și literatura engleză a Universității din București, redactor-șef la Redacția publicațiilor pentru străinătate și la Editura de Stat pentru
LUPAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
Încheie ca bursier Seminarul „Nifon” din București și în 1902 își pregătește examenul de bacalaureat, funcționând în același timp ca pedagog la Institutul „Clinciu și Popa”. Urmează în paralel teologia și dreptul la Universitatea din București, în 1906 fiind dublu licențiat. Se îndepărtează de tradiția clericală a familiei și îmbrățișează cariera juridică. În 1907, ca tânăr recrut, este martor al răscoalelor țărănești, ce îi vor lăsa o impresie puternică. Din anul următor avea să ocupe funcții mărunte în Ministerul de Finanțe
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
12.XI.1984, Cluj-Napoca), traducătoare și poetă. Este descendentă a unei familii de origine aromână - Sevastia (n. Capidan) și Ion Caranica - și soră cu poetul Nicu Caranica. Urmează studiile liceale la Cluj, apoi Universitatea (1941-1945) la Cluj și Sibiu, fiind licențiată (magna cum laude) a Facultății de Litere și Filosofie, în specialitatea limba și literatura italiană. Este membră, între anii 1944 și 1949, a Cercului Literar de la Sibiu și se numără printre apropiații lui Lucian Blaga. Funcționează în învățământ, mai întâi
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
SMĂRĂNDACHE, Florentin (10.XII.1954, Bălcești, j. Vâlcea), poet, dramaturg și prozator. Este fiul Mariei Smărăndache (n. Mitroescu), asistentă medicală, și al lui Gheorghe Smărăndache, mecanic. Urmează școala generală la Bălcești, apoi Liceul Pedagogic la Craiova și Râmnicu Vâlcea (1969-1974). Licențiat al Facultății de Științe, secția informatică, a Universității din Craiova (1979), obține doctoratul în matematică la Universitatea de Stat din Chișinău (1997). Analist-programator la Întreprinderea de Utilaj Greu din Craiova, profesor de matematică la școala generală din Bălcești, între 1982
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
și al lui Ștefan Sorescu, țăran, versificator în metru popular. S. este frate mai mare al lui Marin Sorescu. Își începe învățătura în comuna natală și face cursul secundar la București și Craiova, la Liceul „Frații Buzești”, absolvit în 1949. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București, în 1953 își începe cariera didactică ca profesor de limba și literatura română la Liceul „Traian” din Turnu Severin. Din 1961 se transferă la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic craiovean, apoi
SORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
Colaborează la publicațiile brașovene „Tribuna” (1942), „Claviaturi” (1943), iar în 1946, la recomandarea lui Ion Caraion, pe care îl cunoscuse încă din 1939 în redacția revistei „Tinerimea română”, va fi prezent în câteva numere din „Lumea”, condusă de G. Călinescu. Licențiat al Facultății de Silvicultură (1948), a urmat în paralel și cursurile Facultății de Filosofie și Litere a Universității din București, nereușind să facă decât primii doi ani (când a audiat cursul de estetică al lui Tudor Vianu). Asistent și apoi
SAVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
, Gina (18.III.1927, Bacău), prozatoare și eseistă. Este fiica Lorei Sebastian (n. Adelstein), profesoară de pian, și a lui A. Sebastian, economist. Urmează la Bacău Liceul de Fete, apoi Liceul Evreiesc, absolvit în 1944. Licențiată a Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1950), timp de douăzeci și cinci de ani va fi redactor la Agerpres și ulterior profesoară de limba engleză. În 1983 emigrează în Israel, unde lucrează tot ca profesoară de engleză. Alături de
SEBASTIAN ALCALAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
1.VII.1979, Cluj-Napoca), poet. Este penultimul din cei șapte copii ai Pacenței (n. Horoș) și ai lui Grigore Zinveliu (Zegreanu), brutar; poetul Emil Zegreanu îi e frate. Urmează Liceul „Andrei Mureșanu” din Dej, apoi Liceul „Petru Maior” din Gherla. Licențiat al Facultății de Drept a Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj, își susține doctoratul în științe juridice și doctoratul în științe de stat (1934). Magistrat (președinte de tribunal și procuror-șef), în guvernarea Goga-Cuza îndeplinește funcția de primar al orașului
ZEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290730_a_292059]
-
, Ștefania (15.VIII. 1898, Roman - 25.XII.1953, București), autoare dramatică, poetă și traducătoare. Este fiica lui Petru Teodor, ofițer, participant la Războiul pentru Independență. Licențiată a Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Iași, Z.R. a debutat cu versuri în 1925 la revista ieșeană „Lumea”. După terminarea studiilor s-a stabilit la București. Frecventează cu asiduitate cenaclul Sburătorul, unde citește poezii și fragmente
ZOTTOVICEANU RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]