1,337 matches
-
fețe articulare și este formată dintr-un strat fibros. Sinoviala tapetează suprafața interioară a capsulei articulare și formează posterior un mic fund de sac sinovial. De cele mai multe ori sinoviala nu comunică cu articulațiile din jur; uneori comunică cu articulația talocrurală. Ligamentul talocalcanean lateral ("Ligamentum talocalcaneum laterale") este scurt, turtit și subțire. Are originea sus pe versantul anterior al procesului lateral al talusului, de aici se îndreaptă oblic înapoi și în jos și se termină pe fața laterală a calcaneului sub fața
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
Are originea sus pe versantul anterior al procesului lateral al talusului, de aici se îndreaptă oblic înapoi și în jos și se termină pe fața laterală a calcaneului sub fața articulară talară posterioară. Are o direcție paralelă cu aceea a ligamentului calcaneofibular, sub care este situat; sub ligamentul talocalcanean lateral se află tendonul mușchiului peronier scurt. Ligamentul talocalcanean medial ("Ligamentum talocalcaneum mediale") este inconstant, foarte subțire și mai scurt decât ligamentul talocalcanean lateral. Se întinde între tuberculul medial al procesului posterior
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
procesului lateral al talusului, de aici se îndreaptă oblic înapoi și în jos și se termină pe fața laterală a calcaneului sub fața articulară talară posterioară. Are o direcție paralelă cu aceea a ligamentului calcaneofibular, sub care este situat; sub ligamentul talocalcanean lateral se află tendonul mușchiului peronier scurt. Ligamentul talocalcanean medial ("Ligamentum talocalcaneum mediale") este inconstant, foarte subțire și mai scurt decât ligamentul talocalcanean lateral. Se întinde între tuberculul medial al procesului posterior al talusului și marginea posterioară a "Sustentaculum
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
înapoi și în jos și se termină pe fața laterală a calcaneului sub fața articulară talară posterioară. Are o direcție paralelă cu aceea a ligamentului calcaneofibular, sub care este situat; sub ligamentul talocalcanean lateral se află tendonul mușchiului peronier scurt. Ligamentul talocalcanean medial ("Ligamentum talocalcaneum mediale") este inconstant, foarte subțire și mai scurt decât ligamentul talocalcanean lateral. Se întinde între tuberculul medial al procesului posterior al talusului și marginea posterioară a "Sustentaculum tali" și este acoperit de ligamentul deltoidian. Ligamentul talocalcanean
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
articulară talară posterioară. Are o direcție paralelă cu aceea a ligamentului calcaneofibular, sub care este situat; sub ligamentul talocalcanean lateral se află tendonul mușchiului peronier scurt. Ligamentul talocalcanean medial ("Ligamentum talocalcaneum mediale") este inconstant, foarte subțire și mai scurt decât ligamentul talocalcanean lateral. Se întinde între tuberculul medial al procesului posterior al talusului și marginea posterioară a "Sustentaculum tali" și este acoperit de ligamentul deltoidian. Ligamentul talocalcanean posterior ("Ligamentum talocalcaneum posterius") este scurt și întins de la tuberculul lateral al procesului posterior
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
mușchiului peronier scurt. Ligamentul talocalcanean medial ("Ligamentum talocalcaneum mediale") este inconstant, foarte subțire și mai scurt decât ligamentul talocalcanean lateral. Se întinde între tuberculul medial al procesului posterior al talusului și marginea posterioară a "Sustentaculum tali" și este acoperit de ligamentul deltoidian. Ligamentul talocalcanean posterior ("Ligamentum talocalcaneum posterius") este scurt și întins de la tuberculul lateral al procesului posterior al talusului la fața superioară a calcaneului; el trece ca o punte peste tendonul mușchiului flexor lung al degetului mare ("Musculus flexor hallucis
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
scurt. Ligamentul talocalcanean medial ("Ligamentum talocalcaneum mediale") este inconstant, foarte subțire și mai scurt decât ligamentul talocalcanean lateral. Se întinde între tuberculul medial al procesului posterior al talusului și marginea posterioară a "Sustentaculum tali" și este acoperit de ligamentul deltoidian. Ligamentul talocalcanean posterior ("Ligamentum talocalcaneum posterius") este scurt și întins de la tuberculul lateral al procesului posterior al talusului la fața superioară a calcaneului; el trece ca o punte peste tendonul mușchiului flexor lung al degetului mare ("Musculus flexor hallucis longus"). Acesta
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
trece ca o punte peste tendonul mușchiului flexor lung al degetului mare ("Musculus flexor hallucis longus"). Acesta poate fi scindat în două fascicule cu originea pe tuberculii medial și lateral ai procesului posterior al talusului. Dacă osul trigon există, acest ligament se inseră pe el și se numește în cazul acesta ligamentul calcaneotrigonal. Ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") este o lamă fibroasă transversală scurtă, groasă, rezistentă și foarte puternică, situată oblic și lateral în sinusul tarsului; el separă articulația subtalară
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
mare ("Musculus flexor hallucis longus"). Acesta poate fi scindat în două fascicule cu originea pe tuberculii medial și lateral ai procesului posterior al talusului. Dacă osul trigon există, acest ligament se inseră pe el și se numește în cazul acesta ligamentul calcaneotrigonal. Ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") este o lamă fibroasă transversală scurtă, groasă, rezistentă și foarte puternică, situată oblic și lateral în sinusul tarsului; el separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară. Este cel mai important dintre ligamentele articulației subtalare
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
flexor hallucis longus"). Acesta poate fi scindat în două fascicule cu originea pe tuberculii medial și lateral ai procesului posterior al talusului. Dacă osul trigon există, acest ligament se inseră pe el și se numește în cazul acesta ligamentul calcaneotrigonal. Ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") este o lamă fibroasă transversală scurtă, groasă, rezistentă și foarte puternică, situată oblic și lateral în sinusul tarsului; el separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară. Este cel mai important dintre ligamentele articulației subtalare, atât prin
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
cazul acesta ligamentul calcaneotrigonal. Ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") este o lamă fibroasă transversală scurtă, groasă, rezistentă și foarte puternică, situată oblic și lateral în sinusul tarsului; el separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară. Este cel mai important dintre ligamentele articulației subtalare, atât prin rezistența sa, cât și prin rolul său funcțional. Se inserează sus în șanțul talusului și jos în șanțul calcaneului. Ligamentul talocalcanean interosos este format din două planuri (lame sau fascicule): unul posterior și altul anterior, separate
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
lateral în sinusul tarsului; el separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară. Este cel mai important dintre ligamentele articulației subtalare, atât prin rezistența sa, cât și prin rolul său funcțional. Se inserează sus în șanțul talusului și jos în șanțul calcaneului. Ligamentul talocalcanean interosos este format din două planuri (lame sau fascicule): unul posterior și altul anterior, separate prin țesut adipos, uneori, printr-o bursa sinovială. Planul posterior aparține articulației subtalare, pe când cel anterior articulației talocalcaneonaviculare. Ligamentul talocalcanean interosos este remarcabil din
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
și jos în șanțul calcaneului. Ligamentul talocalcanean interosos este format din două planuri (lame sau fascicule): unul posterior și altul anterior, separate prin țesut adipos, uneori, printr-o bursa sinovială. Planul posterior aparține articulației subtalare, pe când cel anterior articulației talocalcaneonaviculare. Ligamentul talocalcanean interosos este remarcabil din punct de vedere funcțional: în caz de torsiune a piciorului, el se întinde, opunându-se astfel unei accentuări prea serioase a acestei mișcări; asigură un grad apreciabil de soliditate și elasticitate a articulației, avantajând în
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
astfel unei accentuări prea serioase a acestei mișcări; asigură un grad apreciabil de soliditate și elasticitate a articulației, avantajând în mod real mersul. Axul mișcării de eversiune (pronație) și inversiune (supinație) a piciorului în articulația subtalară este perpendicular pe fețele ligamentului talocalcanean interosos.
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
2011 de la Shenzhen, după ce a fost învinsă de ucraineanca Olha Harlan în finală. La Campionatul Mondial de Scrima din 2011 de la Cătănia, ea a trebuit să renunțe în tabloul de 64 în fața germancei Stefanie Kubissa, după ce și-a rupt un ligament la genunchi. După ce a suferit trei intervenții chirurgicale, s-a calificat la Jocurile Olimpice din 2012. A fost eliminată în primul tur de chinezoaica Zhu Min cu scorul 10-15. La Campionatul Mondial din 2013 de la Budapesta, a dispus de Julieta Toledo
Bianca Pascu () [Corola-website/Science/333202_a_334531]
-
Este un mușchi superficial din grupul lateral de mușchi ai antebrațului, acoperit în parte de mușchiul lung extensor radial al carpului în partea sa proximală, fiind însă mai scurt. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri"), pe ligamentul colateral radial al articulației cotului ("Ligamentum collaterale radiale articulationis cubiti") și pe septul intermuscular adiacent care îl separă de mușchiul extensor al degetelor ("Musculus extensor digitorum"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon lung care merge paralel
Mușchiul scurt extensor radial al carpului () [Corola-website/Science/331813_a_333142]
-
Prin gaura occipitală trec bulbul rahidian ("Medulla oblongata"), arterele vertebrale ("Arteria vertebralis"), cei doi nervi accesori ("Nervus accessorius"), arterele spinale anterioare și posterioare ("Arteria spinalis posterior" și "Arteria spinalis anterior"). Meningele spinale se continuă la acest nivel cu meningele cerebrale. Ligamentul apical al dintelui axisului ("Ligamentum apicis dentis") și membrana tectoria ("Membrana tectoria") a articulației atlanto-axoidiane mediane trec prin gaura occipitală pentru a se fixa de porțiunea bazilară a osului occipital. Pe marginile găurii mari se află două puncte craniometrice opuse
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
Entorsa acută a gleznei este o afecțiune traumatică a gleznei produsă printr-o mișcare forțată peste limitele fiziologice ce determină leziuni variate ale capsulei articulare, ligamentelor ce stabilizează glezna, uneori și ale cartilajului articular al domului talar și tulburări vasomotorii reflexe: hiperemie, tumefacție, durere, hemohidartroză. Entorsa gleznei poate fi împărțită în: O anamneză atentă a mecanismului traumatismului poate ajuta mult la diagnosticarea rupturilor ligamentare severe. În timpul
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
domului talar și tulburări vasomotorii reflexe: hiperemie, tumefacție, durere, hemohidartroză. Entorsa gleznei poate fi împărțită în: O anamneză atentă a mecanismului traumatismului poate ajuta mult la diagnosticarea rupturilor ligamentare severe. În timpul inversiunii, când se produce frecvent și flexia gleznei, primul ligament traumatizat este ligamentul talo-fibular anterior, urmat de ligamentul calcaneo-fibular. Ligamentul talo-fibular anterior leagă partea anterioară a fibulei de colul talusului. Distanța dintre centrul inserției fibulare a ligamentului și vârful maleolei fibulare este de 10 mm. Ligamentul talo-fibular anterior apare ca
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
tulburări vasomotorii reflexe: hiperemie, tumefacție, durere, hemohidartroză. Entorsa gleznei poate fi împărțită în: O anamneză atentă a mecanismului traumatismului poate ajuta mult la diagnosticarea rupturilor ligamentare severe. În timpul inversiunii, când se produce frecvent și flexia gleznei, primul ligament traumatizat este ligamentul talo-fibular anterior, urmat de ligamentul calcaneo-fibular. Ligamentul talo-fibular anterior leagă partea anterioară a fibulei de colul talusului. Distanța dintre centrul inserției fibulare a ligamentului și vârful maleolei fibulare este de 10 mm. Ligamentul talo-fibular anterior apare ca o îngroșare a
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
durere, hemohidartroză. Entorsa gleznei poate fi împărțită în: O anamneză atentă a mecanismului traumatismului poate ajuta mult la diagnosticarea rupturilor ligamentare severe. În timpul inversiunii, când se produce frecvent și flexia gleznei, primul ligament traumatizat este ligamentul talo-fibular anterior, urmat de ligamentul calcaneo-fibular. Ligamentul talo-fibular anterior leagă partea anterioară a fibulei de colul talusului. Distanța dintre centrul inserției fibulare a ligamentului și vârful maleolei fibulare este de 10 mm. Ligamentul talo-fibular anterior apare ca o îngroșare a capsulei articulare a gleznei. Ligamentul
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
Entorsa gleznei poate fi împărțită în: O anamneză atentă a mecanismului traumatismului poate ajuta mult la diagnosticarea rupturilor ligamentare severe. În timpul inversiunii, când se produce frecvent și flexia gleznei, primul ligament traumatizat este ligamentul talo-fibular anterior, urmat de ligamentul calcaneo-fibular. Ligamentul talo-fibular anterior leagă partea anterioară a fibulei de colul talusului. Distanța dintre centrul inserției fibulare a ligamentului și vârful maleolei fibulare este de 10 mm. Ligamentul talo-fibular anterior apare ca o îngroșare a capsulei articulare a gleznei. Ligamentul are o
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
rupturilor ligamentare severe. În timpul inversiunii, când se produce frecvent și flexia gleznei, primul ligament traumatizat este ligamentul talo-fibular anterior, urmat de ligamentul calcaneo-fibular. Ligamentul talo-fibular anterior leagă partea anterioară a fibulei de colul talusului. Distanța dintre centrul inserției fibulare a ligamentului și vârful maleolei fibulare este de 10 mm. Ligamentul talo-fibular anterior apare ca o îngroșare a capsulei articulare a gleznei. Ligamentul are o lungime de 20 mm, o lățime de 10 mm și o grosime de 2 mm. Fibrele sale
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
și flexia gleznei, primul ligament traumatizat este ligamentul talo-fibular anterior, urmat de ligamentul calcaneo-fibular. Ligamentul talo-fibular anterior leagă partea anterioară a fibulei de colul talusului. Distanța dintre centrul inserției fibulare a ligamentului și vârful maleolei fibulare este de 10 mm. Ligamentul talo-fibular anterior apare ca o îngroșare a capsulei articulare a gleznei. Ligamentul are o lungime de 20 mm, o lățime de 10 mm și o grosime de 2 mm. Fibrele sale sunt orientate 75 de grade spre podea, când glezna
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
ligamentul calcaneo-fibular. Ligamentul talo-fibular anterior leagă partea anterioară a fibulei de colul talusului. Distanța dintre centrul inserției fibulare a ligamentului și vârful maleolei fibulare este de 10 mm. Ligamentul talo-fibular anterior apare ca o îngroșare a capsulei articulare a gleznei. Ligamentul are o lungime de 20 mm, o lățime de 10 mm și o grosime de 2 mm. Fibrele sale sunt orientate 75 de grade spre podea, când glezna este în poziție neutră și iau o direcție verticală în timpul flexiei gleznei
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]