1,150 matches
-
de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu" publicat în Ziarul Lumina din 4 martie 2010. Jaspers, Karl, "Cuprinzătorul", în Texte filosofice, Editura Politică, București, 1986. Lăpușan, Aurelia, "Libertatea de a face "cum trebuie"", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Larioenscu, Sanda, "O sărbătoare a calendarului tradițional: Boboteaza", în Adevărul, 6 ianuarie, 1990. Marinescu, Dan, "Triumful credinței", în Jurnalul Național, 9 mai 1999. Mitroi, Răzvan, "Ortodocșii și greco-catolicii se roagă, la câteva străzi distanță aceluiași Dumnezeu", în Adevărul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
deschisă Domnului Președinte Emil Constantinescu, în Adevărul, 19 I, 1998. Pavel, Dan, " Întâmplări din dealul Mitropoliei", în Revista 22. Rad, Ilie, "Ingerințe ale factorului politic în programele Televiziunii Române înainte și după 1989, în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Stănescu, N. V., "Sensul ortodox al icoanei", în Ortodoxia, an VIII (1956), nr. 2. Stănișoară-Stroescu, Nicolae, "Întâlniri cu Bartolomeu Anania", în Destine Literare, nr. 4/2011. Stephanos, Episcop de Nazians, Slujiri sacerdotale și harisme în Biserica Ortodoxă, traducere Felicia
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
1990, p 4; 2 Peter Gross, "Mass-Media in Revolution and National Development. Romanian Laboratory", Ames, Iowa State University Press, 1996, apud Maxim Danciu, "Mass-media și jurnalismul românesc în perioada de tranziție (1990-2002)", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003 p. 15. 3 Titi Dincă, documentare directa în vederea elaborării tezei de doctorat, mai 2007. 4 Mihai Coman, " Dimensiunea economică a mass-media române", în Adevărul economic, nr. 12, 1996, p. 17. 5 I. Maxim Danciu, op. cit., p. 17. 6
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
vechii Dacii. Dacă Începând cu secolul al II-lea d. Hr., Covasna aparținea provinciei Dacia Traiană a Imperiului Roman, zona Toplița - Gheorgheni - Miercurea - Ciuc continua să fie populată de dacii liberi, iar prin partea de nord a județului Harghita trecea limesul de est al Daciei Romane. Săpături arheologice În zonele de munte nu se prea fac decât În cazul În care, din Întâmplare, ies la iveală mărturii ale unor culturi materiale vechi, ceea ce aici la noi nu s-a Întâmplat. Nici un
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Verlag, Zürich, 1950, III, 3, § 50 ("Gott und das Nichtige"). Bataille, G., Oeuvres complètes, 12 vol., Gallimard, Paris, 1970-1988. Benn, G., Nach dem Nihilismus, Kiepenheuer, Berlin, 1932. Briefe an F.W. Oelze, ed. H. Steinhagen și J. Schröder, 3 vol., Limes, Wiesbaden, 1977-1980. Gesammelte Werke, ed. D. Wellershoff, 4 vol., Limes, Wiesbaden 1959-1961; ulterior Klett-Cotta, Stuttgart, 1977. Sämtliche Werke, Stuttgarter Ausgabe, G. Schuster (ed.), 7 vol., Klett-Cotta, Stuttgart, 1986-1991. Lo smalto sul nulla, De L. Zagari (ed.), Adelphi, Milano, 1992, include
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Bataille, G., Oeuvres complètes, 12 vol., Gallimard, Paris, 1970-1988. Benn, G., Nach dem Nihilismus, Kiepenheuer, Berlin, 1932. Briefe an F.W. Oelze, ed. H. Steinhagen și J. Schröder, 3 vol., Limes, Wiesbaden, 1977-1980. Gesammelte Werke, ed. D. Wellershoff, 4 vol., Limes, Wiesbaden 1959-1961; ulterior Klett-Cotta, Stuttgart, 1977. Sämtliche Werke, Stuttgarter Ausgabe, G. Schuster (ed.), 7 vol., Klett-Cotta, Stuttgart, 1986-1991. Lo smalto sul nulla, De L. Zagari (ed.), Adelphi, Milano, 1992, include și Oltre il nichilismo (1932) și Nietzsche cinquant'anni dopo
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Casalegno, Mondadori, Milano, 1986, p. 67. 135 H. Broch, Kommentierte Werkausgabe, P. M. Lützeler (ed.), 13 vol., Suhrkamp, Frankfurt a. M., 1977, X/1, pp. 246-247. 136 G. Benn, Briefe an F.W. Oelze, H. Steinhagen și J. Schröder (ed.), 3 vol., Limes, Wiesbaden, 1977-1980, I, p. 71. 137 G. Benn, Lo smalto sul nulla, L. Zagari (ed.), Adelphi, Milano, 1992, pp. 254-255. 138 G. Benn, Sämtliche Werke, Stuttgarter Ausgabe, G. Schuster (ed.), 7 vol., Klett-Cotta, Stuttgart, 1986-1991, vol. V, p. 160. 139
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Benn, Lo smalto sul nulla, L. Zagari (ed.), Adelphi, Milano, 1992, pp. 254-255. 138 G. Benn, Sämtliche Werke, Stuttgarter Ausgabe, G. Schuster (ed.), 7 vol., Klett-Cotta, Stuttgart, 1986-1991, vol. V, p. 160. 139 Gesammelte Werke, D. Wellershoff (ed.), 4 vol., Limes, Wiesbaden 1959-1961; ulterior Klett-Cotta, Stuttgart, 1977, vol. I, p. 492. 140 G. Benn, Sämtliche Werke, op. cit., II/1, p. 281. 141 Idem, vol. IV, p. 185. 142 G. Benn, Lo smalto sul nulla, op. cit., p. 155. 143 Fr. Nietzsche, Sämtliche
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Sasu, Aurel, Eul suveran paradigme lovinesciene, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976. Simion, Eugen, E. Lovinescu, scepticul mântuit, vol. I-II, Editura "Grai și suflet Cultura Națională", București, 1996. Tudurachi, Ligia, Cuvintele care ucid. Memorie literară în romanele lui E. Lovinescu, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010. Vrancea, Ileana, E. Lovinescu, artistul, E.P.L., București, 1969. B. În volume E. Lovinescu interpretat de..., studiu, antologie și ediție de Florin Mihăilescu, Editura Eminescu, București, 1973. Caracostea, D., "Un mare critic român modernist: domnul Eugeniu Lovinescu", în Scrieri
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
homme et de l'animal, tr. Joël Gayraud, Éditions Payot & Rivages, 2006; de asemenea, merită consultat studiul lui Jean-Cristophe Bailly, Le versant animal, Bayard, 2007. 181 Vezi Ligia Tudurachi, Cuvintele care ucid. Memorie literară în romanele lui E. Lovinescu, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010 (cap. Romanul ca tragedie. În marginea lui Lulù, pp. 125-143). 182 E vorba despre o poetică teatral-melodramatică, bazată pe construcția episodică, cu intriga amplificată circular, ca o succesiune de "tablouri" semiautonome, până la climax-ul gândit să închidă efectiv
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Ester și R. Slagstad (coord.), Constitutionalism and Democracy, Cambridge University Press, Cambridge, pp. 59-80. Przeworski, A. (1991), Democracy and the market, Cambridge University Press, New York. Quercia, P. (2005), "Nel 2006 il Montenegro lascerà la Serbia?", in I Quaderni speciali di Limes I Balcani non sono lontani, supliment al nr. 4/2005, pp. 122-129. Radaelli, C. (2000), Wither Europeanization? Concept stretching and substantive change, European Integration online Papers (EIoP), vol. 4, nr. 8 (http:// eiop.or.at/eiop/texte/2000-008a.htm). Radaelli
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
etapa următoare, cea a romanizării propriu - zise (sec. II III) după 2-3 generații , se tinde spre unificarea celor două tipuri de latină vorbite anterior. Primii care acționează În direcția unificării menționate au fost tinerii geto-daci Înrolați În trupele auxiliare de pe limes-ul danubian. Unii dintre ei au adoptat chiar cognomene romane și, după lăsarea la vatră, obțin statutul de cetățeni romani și funcții administrative. Este cazul lui Aeliu Ariot, dac aflat În fruntea orașului Drobeta. Născuți cetățeni romani, fiii veteranilor erau
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
românească, descoperită În inventarul celei de a patra bisericuțe din complexul arheologic de la Basarabi-Murfatlar. Timp de aproape trei veacuri, spațiul istro - pontic este invadat de pecenegi, uzi, pecenegi, cumani, tătari. Unitățile militare de graniță apără acest teritoriu din cetățile vechiului limes danubian: Dorostolon ( reședința conducătorului themei), Axiopolis, Capidava, Carsium, Troesmis, Dinogeția, Noviodunum, refăcute și repuse În funcțiune de bizantini. Aceștia construiesc noi cetăți, fie pe diferite ostroave dunărene, ca la Păcuiul lui Soare, fie Îndeosebi pe țărmul mării, la Mangalia. În interiorul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Astfel, numele etnic vlah își are originea în constituirea opoziției Roma - Latium, ai cărei termeni provin din continuitatea euro-afro-asiatică a materialului lingvistic. Roma, cu varianta Rema, se corelează cu Lima, numele zeiței care veghea și apăra pragul ușii, și cu limes (limită, bornă, frontieră, val de pământ, zid de cetate). Forma veche a cuvântului avea în deschidere un spirit aspru care s-a păstrat în denumirea greacă a cetății romane: Hroma/Hrome, pentru care în lexicul comun exista forma hryme (presiune
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
profesoară de matematică și științe ale naturii a ,,Externatului secundar de fete din Botoșani", Luceafărul, Fondat 2009 • ISSN 2065 4200, articol publicat la 14 iulie 2010. Năstase, Lucian (2010), Intimitatea Amfiteatrelor. Ipostaze din viatza privata a universitarilor "literari"... (1864-1948, Editura LIMES, Cluj-Napoca . Negrea, Magda (2009), Liceul de Aplicație al Seminarului Pedagogic Universitar-Iași, Editura ARHIP ART, Sibiu. Papuc, Liviu (2013), Pornind de la o carte poștală (II), în Convorbiri Literare, Ianuarie 2013, Nr.1 (205), Iași, pp. 137-138. Parascan, Constantin (1999), Ion Creangă
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
teatru. A debutat cu poezie în 1973 și a publicat culegerile Odaia de asediu (Dacia, 1983) și Hermandria (Cartea Românească, 1986 ; Liternet, 2009). Dintre cele mai recente volume amintim : Actori care ard fără rest (Fundația „Camil Petrescu“, 2011), Bungee Jumping (Limes, 2011), Signore misterioso. O anatomie a spectatorului (Unitext, 2012). A alcătuit, în colaborare cu C.C. Buricea-Mlinarcic, volumul Cinci divane ad-hoc (Unitext, 1994 ; Liternet, 2007). Din 2004 este profesoară la Facultatea de Teatru și Televi ziune a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj
A scrie. A naste. Tudor. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
urmă vezi că fluviul se varsă într-o mare întotdeauna furtunoasă, cu vânt înghețat. Dar asupra celuilalt mal legiunile nu se înstăpâniseră. Iar decurionul decretă, cu înțelepciunea multelor războaie pe care le purtase: — Zeii au trasat granița pe malul ăsta. Limes Germanicus e aici. Se sprijini de parapet, meditând: — În fluviul acela se ascunde spiritul unui zeu. Era însă zeul popoarelor de nestăpânit care trăiau pe malul celălalt, spuse. Niciodată n-am înfruntat luptători atât de puternici. Nu seamănă deloc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
tribunului: „Silius“, iar acum lucra la o a doua cupă. — Tatăl tău nu vrea ca în țările astea să mai fie alte războaie, spuse Silius. Cupele astea trebuie să ajungă la un prieten al meu de departe, cu mult dincolo de limes, pe malul Marii Mări de la Miazănoapte. El va bea vinul meu și-și va aduce aminte de numele meu. Noi plecăm mâine, zise Gajus. Și, cu o încredere rugătoare - fiindcă Silius era unul dintre apropiații tatălui său, iar soția lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
băiețandru, în zilele petrecute în casa Liviei. Pe harta de piatră - o îmbinare între incizarea precisă a liniilor și aplicarea rafinată a culorilor -, uscatul și mările, orașele, străzile, granițele imperiului ieșeau imediat în evidență. Ochii Împăratului urmăreau frumosul și nevralgicul limes de răsărit, granița care, de la Pontus Euxinus, Marea Neagră, mergând de-a lungul Imperiului Parthicus, dușmanul neîmblânzit al Romei, ajungea, prin Syria, Judaea și Arabia Nabatea, în Aegyptus. „Pământurile care l-au costat viața pe tatăl meu.“ În singurătatea bătrâneții, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Împăratul spuse: — Lacul acesta e un monument închinat visului pentru care tatăl meu și-a dat viața: pacea între oameni, atât de greu de obținut. Și vezi că astăzi la toate granițele noastre e pace. Era adevărat. În timpul domniei sale, de la limes de pe Rhenus până la cel de pe Danuvius, până la malurile Pontului Euxin, până în deșerturile Nabateei și sudul extrem al Aegyptus-ului și al Mauritaniei n-a existat nici măcar o zi de război. Însă Vitellius își spuse că ideea de glorie și ideea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Romei și, imediat după uciderea lui, a cuceririi Senatului prin forța legiunilor. Pentru a sublinia importanța acțiunii, autorul înșira numele complicilor săi: alți cinci tribuni. În josul foii se afla, mare, semnătura sa: „Lentulus Gaetulicus, dux al legiunilor de la granița renană“, limes al imperiului. Puterea lui militară era, teoretic, enormă. Împăratul simți un fior, ca și cum masa s-ar fi zguduit. „Un laș incapabil“, se gândi furios, „o familie care a trăit din comploturi și conjurații în vremea lui Catilina. Vreun trădător l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
devine abia la Samuil Micu. Într-o formă aproape inamovibilă, această teză a continuității avea să definească una din structurile cele mai rezistente ale conștiinței identitare și memoriei colective românești. Pus în fața unei situații critice, în care miza era protecția limes-urilor romane în fața perforării lor de către hoardele năvălitoare ale popoarelor migratoare, Aurelian a fost nevoit să abandoneze provincia dacică, redefinind prin această concesie teritorială Dunărea ca hotar al imperiului, mult mai ușor de apărat. Însă, chiar dacă legiunile militare au fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
English National Identity. Cambridge: Cambridge University Press. Lakoff, G. și Johnson, M. (1980). Metaphors We Live By. Chicago și Londra: The University of Chicago Press. Lazăr, M. (2002). Paradoxuri ale modernizării: elemente pentru o sociologie a elitelor culturale românești. Cluj-Napoca: Limes. Lenin, V.I. (1964). Revoluția socialistă și dreptul națiunilor la autodeterminare. În Opere complete. Vol. 27 (pp. 260-274), București: Editura Politică. Lenski, G. (2002). Putere și privilegii: o teorie a stratificării sociale. Timișoara: Amarcord. Lewis, B. (1975). History: Remembered, Recovered, Invented
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu precădere, a ființei basarabene. Râsu-plânsul bacovian e ceea ce descoperă o existență de bâlci (râsul), mască a ceea ce ascundem (plânsul), dar care plâns ne ține în picioare! (Tandemul râs-plâns). Intuiția sigură a poetului îl ajută să transceandă drama condiției de limes printr-un adevărat extaz oximoronic, la nivelul sintaxei poetice, uneori gata să se înece în "sofisme", dar biruindu-le prin forța trăirii: "M-am reflectat adânc. Oglinda proptită / în perete, mă palpită ca pe un vas sanguin / buiestru / din palpitarea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
apare lucrarea lui Robert Roesler “Studii Românești” a) ABC b) BCA c) CBA d) ACB 28) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Dobrogea este anexată Moesiei B) Imperiul bizantin revine la Dunărea de Jos C) limesul dunărean cedează și slavii se așează în Peninsula Balcanică a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 29) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Casa de Habsburg realizează unirea unei părți a românilor ortodocși cu
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]