481 matches
-
1O*) - 0,20 │ │lichioruri și alte băuturi spirtoase; preparate │0,35 - O,5O - 0,70 │ │alcoolice în amestec (cunoscute sub denumirea │1 - 1,125*) - 1,5 2 │ │"extracte concentrate") pentru industria │- 2,5 - 3 4,5 │ │băuturilor │- 5*) - 1O*) b) Limonada, ape minerale aromatizate și ape gazoase│toate volumele următoare:│ │aromatizate, precum și alte băuturi nealcoolice │0,125 - 0,20 - 0,25 │ │ce nu conțin lapte sau grăsimi lactate (TVIR. │0,33 - 0,50 - 0,75 │ │capitolul 2202), exclusiv sucuri de legume
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149114_a_150443]
-
sticlele cu lapte pasteurizat, pe care îl beau, fie dimineața la ora zece, fie la prânz. Mâncarea la ora 7 e caldă, dar în timpul zilei baza o face laptele cu fel de fel de sandviciuri. Se mai bea multă coca-cola, limonadă excelentă făcută din planta mexicană cu același nume, ce conține cofeină. Se bea multă zeamă de roșii la gheață „tomato juice”, ușor dulceagă și plină de vitamine. Se bea, în fine, multă zeamă de portocale. Cultivatorii de portocale au dat
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ignore pe Minty, care cochetă fiind, își perie părul. În afară de petrecăreții din copacul cel mai îndepărtat, mai sunt și alți invitați care nu pot sta nicicum liniștiți, pentru că trec prin niște clipe nu tocmai plăcute, încă de când au acceptat acea limonadă cu gust ciudat de lămâie, ce le-a fost servită la plecare. Gustul ciudat le-a rămas în gât, distinct și metalic, însoțit treptat de ceea ce unii ar numi o problemă gastrică. Stomacul (organ care de obicei își face simțită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
înalt la curte. Oală. Un joc de societate în care un grup de participanți lasă bucățele de hârtie în urmă, ca semne pentru celălalt grup de jucători, care trebuie să-i vâneze înainte de a ajunge într-un loc anume desemnat. Limonadă cu gheață, în care se mai adaugă niște mirodenii. Atitudine exagerată de superioritate (din fr.) Poziții și practici sexuale: frottage înseamnă masturbare, soixante neuf este celebra poziție șaizeci și nouă, iar cuissade este o poziție care seamănă, pe același tipar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
țopăiau vesele cu bentițele lor de catifea și bluzele bej, dar, în marea lor majoritate, destul de nedrept, erau mai drăguțe și mai subțiri decât bărbații; aveau părul drept, cenușiu cu tentă de blond, ca al Belindei Fine, bând vodkă și limonadă, îmbrăcate după ultima modă în mod intenționat, știind că până când fălcile soților vor fi deja formate, ele vor fi locuind la țară, purtând pantaloni de catifea cord și cizme Wellington, iar perioada petrecută în Londra va fi o amintire îndepărtată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
a fost sprijinul oamenilor din oraș, care ne aplaudau, ieșeau în balcoane sau în curți și strigau «Go, girls, go!»“. Pe drum, mai povestește Alexandra, zeci de mici magazine și cafenele, deși nu erau sponsori oficiali, i-au servit cu limonadă, cafea, ciocolată, apă. În curți, la geamuri, pe uși, oamenii au pus pancarte de susținere sau panglici roz, semn că mărșăluitorii puteau intra la ei în casă, la toaletă sau pentru o gură de apă. „Toate mașinile claxonau, șoferii dădeau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
lui, ținându-și capul În mâini și oftând. — Te doare? — Groaznic. Plesnește. — Altceva? — Mi-e sete. Doamne! Își umezi buzele cu limba. Mi-e teribil de sete. Sete extremă - Își notă Norman. Rose Levy, bucătăreasa, apăru cu un pahar de limonadă. Norman Îi Întinse paharul lui Harry, care-l sorbi dintr-o Înghițitură, Înapoindu-i-l. — Mai vreau. Cred că va trebui să aduci cana, spuse Norman. Levy plecă. Norman se Întoarse către Harry, care continua să geamă și să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
trebuia să mergeți la suprafață! — Știu. — Și de ce nu v-ați dus? — Vremea s-a stricat și nu s-au mai putut trimite submarinele. Păi, ar fi trebuit să plecați. Nu trebuia să rămâneți aici, Norman. Levy mai aduse niște limonadă. Harry o Întrebă: — Și tu ești tot aici? Da, domnule Adams. — Câți oameni au rămas aici În total? — Suntem nouă, domnule, răspunse Levy. — Isuse... Îi Înapoie paharul. Levy i-l umplu din nou. — Ar trebui să plecați cu toții! Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Levy i-l umplu din nou. — Ar trebui să plecați cu toții! Trebuie să părăsiți nava! — Harry, spuse Norman. Nu putem pleca. Dar trebuie să plecați! SÎnd pe patul de lîngă Hary, Norman Îl cercetă cu privirea În timp ce acesta Își bea limonada. Harry prezenta mai degrabă simptomele tipice ale unui șoc: agitația, iritabilitatea, fluxul nervos și nebunesc al ideilor, temerile inexplicabile pentru siguranța celorlalți erau caracteristice pentru victimele accidentelor puternice, de genul celor auto sau aviatice. În timpul unui eveniment intens, creierul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
un fel de Încercare grăbită și disperată de a reasambla faptele, de a le percepe corect, de a restabili echilibrul. Fundamental, era Încă o perioadă de confuzie, de vertij intelectual. Tot ce puteai face era să aștepți. Harry Își termină limonada, returnând paharul. — Mai doriți? Îl Întrebă Rose. — Nu, acum mi-e mai bine. M-a lăsat și durerea de cap. „Poate că a fost doar o deshidratare, Își zise Norman. Dar de ce să se fi deshidratat Harry după trei ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
mă pretind prea deștept, nu eram chiar de-al lor. Ca să nu mă trezesc și eu azvârlit de pe un pod, m-am gândit că era mai bine s-o șterg. Mi-am luat tălpășița și m-am făcut vânzător de limonadă... (Aici intervenea o pauză. Era momentul critic, când Călugărul se pregătea să se întoarcă din poveste în realitatea imediată. Ceea ce se întîmpla în diverse feluri.) Dar, apropo, nu-mi aduc aminte să vă fi văzut și pe voi pe listele
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
în cărțile lor. Ori voi sînteți niște aiuriți, ori pustnicul vostru e nebun", cârtise omul. Dacă ar fi nebun s-ar sui pe o movilă de nisip și ar răbda de sete. Să stai într-un fotoliu de răchită, bând limonadă și uitîndu-te în oglinzi, ce ăsta-i deșert? Mulțumesc de asemenea deșert", mormăise Mopsul atunci.) Dar într-o zi i s-a înfundat. A alunecat pe gheață, a scăpat în apă, a făcut pneumonie și s-a curățat în câteva
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de acord că sala era căptușită cu oglinzi mari, venețiene, în care lumina candelabrului se reflecta orbitoare continuu, și că Bătrânul stătea acolo numai noaptea, trântit într-unul din fotoliile de răchită, celălalt fiind permanent gol, cu o carafă de limonadă galbenă în față, din care sorbea din când în când. Se gândea probabil la tinerețea lui aventuroasă; sau poate îi plăcea să se vadă reflectat de peste tot în. oglinzi, cu fața lui pergamentoasă și cu ochii scânteind de amintiri. Suferea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de atâta onoare! Și nu vroiam să-l dezamăgesc. ― Bei ceva, domnule sculptor? mă întrebă el brusc și m-am grăbit să zic "da". Mi-a părut rău după aceea, însă nu mai puteam să dau înapoi. Bătrânul bea numai limonadă, o limonadă gălbuie și sălcie pe care o ținea la îndemînă într-o căldare cu gheață. Am băut cu noduri o jumătate de pahar. ― Într-o zi, spuse el, te voi ruga să-mi sculptezi și mie un bust. Deși
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
onoare! Și nu vroiam să-l dezamăgesc. ― Bei ceva, domnule sculptor? mă întrebă el brusc și m-am grăbit să zic "da". Mi-a părut rău după aceea, însă nu mai puteam să dau înapoi. Bătrânul bea numai limonadă, o limonadă gălbuie și sălcie pe care o ținea la îndemînă într-o căldare cu gheață. Am băut cu noduri o jumătate de pahar. ― Într-o zi, spuse el, te voi ruga să-mi sculptezi și mie un bust. Deși un vrăjitor
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
În schimb, oglinzile da. Sala în care mă găseam părea făcută anume ca să nu mai visez cu capul vârât sub pătură. Acum puteam să visez cu ochii deschiși, instalat comod într-un fotoliu de răchită, gustând din când în când limonada din carafă. Sub lumina scânteietoare a candelabrului spânzurat de tavan, nu mă mai limita nimic, nu mă mai stingherea nimic, puteam să cred despre mine orice, că eram genial și pregătit să devin nemuritor. Nu mă contrazicea nimeni. Îmi venea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
niște trucuri ― nu rezistasem! ― ca să-l pun la încercare. Odată, când mă spălam pe mâini, am lăsat să-mi scape săpunul jos și am fost fericit că s-a repezit imediat să-l ridice. Altădată, l-am chemat să schimbe limonada pretextând că se încălzise și, iarăși, am răsuflat ușurat când Francisc a rânjit politicos, a dat din cap supus, a luat carafa și a ieșit să-mi îndeplinească rugămintea. Modestia nu-mi mai atârna demult ca o piatră de moară
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
câștige. Cum făceam o gafă, care încheia practic partida, își freca mâinile mulțumit. ― Mai facem una? zicea. Puteam să-l refuz? În schimb, dacă nu izbutea să încline balanța în favoarea lui de ajuns de repede, pufăia nervos și bea mereu limonadă, din care pricină transpira abundent. Petele din obraz deveneau mai vizibile, iar degetele îi tremurau. Nu mai ridica ochii spre mine și nici eu nu îndrăzneam să-l privesc decât pe furiș. Mă străduiam din răsputeri să pierd și, ca să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
gând cu Laura. În loc să fie alături de mine, ea ținea să mă silească să-mi miros, domesticit, ratarea. Prefera o dragoste meschină și lucidă. Când puteam să stăm amândoi în sala cu oglinzi, ea pe un fotoliu, eu pe altul, bând limonada sălcie care intra în ritual și visând fiecare în voie... nu, ea prefera să mă azvârle în pulbere de pe treapta pe care mă suisem. Nu înțelegeam cum se întîmplase că într-un azil unde și doctorii erau bolnavi Laura continua
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Laurei? Mă privea cum ai privi o insectă care se crede liberă lângă laba unui tigru, dîndu-mi de înțeles că răbdarea lui avea limite. ― Regret că n-ai mai lucrat în ultimul timp, zise el după ce bău din carafa cu limonadă. Vorbele sunau ca un avertisment. I-am declarat că eram un artist și că, la urma urmei, cimitirul era opera mea, o cream în funcție de momentele mele de inspirație. M-a ascultat fără să mă întrerupă. La sfârșit, m-a măsurat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
năucit de surpriză. Îmi vuia capul. Cum, el, Arhivarul era Bătrînul? Ce farsă sinistră! Din fericire, n-a durat mult și am putut răsufla ușurat. Individul nu se comporta totuși între oglinzi ca un stăpân. Înghițea câte o dușcă de limonadă, după care se lingea pe buze și plescăia, se muta pe celălalt fotoliu, ridica picioarele pe masă și iarăși se scula, țopăind între oglinzi, maimuțărindu-se. De emoție, pentru că plăcerea îl emoționa vizibil, își tot fixa ochelarii pe nas și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
un mormânt fals în altă parte ca să șterg orice urmă. "N-am nici o îndoială că așa s-au petrecut lucrurile, zicea indignat Mopsul. Și cu ce scop? Asta-i bună! Vrea să se așeze pe fotoliul Bătrânului, să bea din limonada lui, nelegiuitul". ― Înțelegi, Daniel, ești învinuit de crimă. Și eu alături de tine. Ce facem acum? Arăta palid. Pretinsese odată că el făcea o distincție între onoare și bunul simț și că în fața lui Dumnezeu onoarea nu înseamnă nimic. Acum mă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
asta mă îmbătrînea. Simțeam pe buze, în gură, gustul sărat al transpirației, mă obosea lumina prea multă, prea curată, prea orbitoare, strălucitoare ca în sala cu oglinzi și mi se făcuse sete, am vrut să întind mâna după carafa cu limonadă, stai nebunule, mi-am zis. aici nu ești în fotoliul de răchită pe care te-ai așezat fiindcă ai crezut, n-ai crezut așa? că nu avem decât ce dominăm. Da, așa crezusem și mai credeam încă, deși eram departe
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
acum, ori aflat permanent la plimbare, ar putea lăsa urme, în timp ce oamenii arată ca niște caltaboși fierți în suc propriu. Chioșcurile cu răcoritoare sunt luate cu asalt, nimeni nu mai vrea să știe dacă mai au suc de zmeură, brifcor, limonadă sau altceva, tot ce se găsește, tot ce se dă e bun, fie că a fost sau nu păstrat la gheață. “Salut, Paul!” “Noroc, Georgică! Ce faci?” “Căldură mare, dom’le” “Așa e” “Ca pe vremea lui nenea Iancu. Ce
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
lor și schimbă câteva cuvinte cu fiecare, până când sosiră și cei de la masă. Urmă ritualul spălării mâinilor, însoțit de clătitul gurii, după care intrară ciubuccii și cafegii cu ciubuce, narghilele și cafele pentru bărbați. Femeile se mulțumiră cu șerbeturi și limonade. Era timpul pentru puțină delectare spirituală. La insistențele invitaților, Iancu acceptă să recite un colind. Toți știau că îl fermecau colindele, mai ales laitmotivele lerui-ler sau lerului-Doamne. Le considera printre cele mai inspirate și melodioase împerecheri de sunete. După el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]