3,879 matches
-
pentru părinții Zalei nu conta decât fericirea fetei lor. Lunile au trecut, prințesa nu ieșea, în continuare, decât noaptea și părea a avea sufletul încărcat de suferință, dar și de ură. Să știe că nu poate privi nici măcar în apa limpede a izvorului, pentru a nu-și vedea înfățișarea atât de respingătoare! Și toate acestea, din cauza rivalei pe care o trimisese în moarte! Iar de la prințul Ter, firește, putea să-și ia adio! Nici măcar nu știa ce mai făcuse acesta. Miracol
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1476031241.html [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
Toate Articolele Autorului Mi s-a părut că te-am zărit pe stradă Și-am tresărit dar... doar mi s-a părut... Prin mintea mea o-ntreagă cavalcadă De gânduri dureroase a trecut Stârnindu-mi amintirile cu tine Atât de limpezi și atât de vii Că am uitat că merg printre ruine Și că sunt doar o umbră... Nu mai știi Nuanțele de vânt din ochii serii, Nici ascunzișurile de cuvânt. Nu mai repeți urcușurile verii Pe nicio filă și în
DIN NOU... de AURA POPA în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aura_popa_1420720696.html [Corola-blog/BlogPost/352327_a_353656]
-
împodobeau curtea. Când ne a observat, s a întors spre noi afișând un zâmbet al bucuriei adevărate, înfășurat în faldurile unei sincerități odihnitoare. O femeie de o finețe ireală apăruse în fața noastră, o frumusețe nordică ce ne privea prin oglinzile limpezi a doi ochi albaștri, marini, cu părul de argint, încovoiat în jurul obrajilor, dreaptă, semeț unduindu și mersul în sensul venirii spre noi, cu un ten rozaliu din forma căruia buzele, ușor colorate , au rostit un,, Hej,, ce parcă a umplut
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1473095445.html [Corola-blog/BlogPost/376630_a_377959]
-
ne ospătăm pe săturate. Avem nevoie de forțe proaspete. În noaptea asta chefuim, ne ospătăm și dormim, iar mâine dimineață ne spălăm trupurile în apele răului din apropiere ca să înlăturăm mirosul și sângele de vampir de pe noi, apoi cu mințile limpezi pornim spre castel. Cine știe pe ce culme sălbatică de munte se află!? Să nu uităm că de astă dată îl vom înfrunta pe însuși Contele Dracula! Va fi greu de păcălit. Ursuz spunea că apare și dispare dintr-un
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422549812.html [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
pentru înaintași și moștenirea lăsată posterității, pentru cultura și istoria acestui neam, o responsabilitate asumată față de generațiile de azi. Cultura și literatura română, care curge ca apele râului de munte dând la o parte balastul spre a-și păstra unedele limpezi, cristaline, are nevoie de asemenea temerari făptuitori. Prof. dr. Catinca Agache Referință Bibliografică: Adrian Dinu Rachieru - un portret în mișcare de Prof.Dr.Catinca Agache / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1636, Anul V, 24 iunie 2015. Drepturi de
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1435152581.html [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
pilde, așa cum am spus, sub forma unor tartine cu unt sau cu icre proaspete. Câte, câte povețe și cunoștințe nu ne împărtășește cu generozitate printre felurile de bucate alese? Cum să ne comportăm, cum să ne păstrăm sufletul și mintea limpezi, inima curată, trupul sănătos, cum să descoperim adâncimi de cuvânt, taine și mistere în Abecedar și în celelalte manuale, în cărțile despre cunoștințele naturii, în atât de ispititoarea aritmetică, bogată în semne misterioase. Lucru cert, Limba Română e cea pe
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_internationala_a_educatiei_un_dascal_de_scoala_noua_si_gramatica_lui_poetica_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
împrumutînd memoria altora, înainte de noi înșine, exact ca acelea pe care le păstram în sertare, zile-n șir spre sud, altfel ce sens ar avea un țărm pe care nu-l poți uita? Toate acestea sînt pentru mine atît de limpezi încît îmi pare că nu au ... Citește mai mult Am trecut granița somnului, cu mai puțină naivitate și poate mai puțin orgoliu,depănînd prin labirint manierismul cosmic al frescelor de la Ajantași amintirea unei insule ce înflorește cu brusca exuberanță a
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
împrumutînd memoria altora,înainte de noi înșine, exact ca acelea pe care le păstram în sertare, zile-n șir spre sud,altfel ce sens ar avea un țărm pe care nu-l poți uita?Toate acestea sînt pentru mine atît de limpezi încît îmi pare că nu au ... XXXI. NOSTALGII, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 814 din 24 martie 2013. Odată cu iarna abandonasem pe Cronos în Atlantida unei gări de provincie în rest nimic nou aceleași zîmbete de împrumut
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
În jurul personajului principal, d-l Condurache, se ramifică întreaga scriere, autorul fiind un fin mânuitor al expresiilor care dau valoare textului. Romanul e construit pe mai multe niveluri, care păstrează la suprafață convențiile realiste. Povestirile autorului sunt cursive, eficiente și limpezi, gândurile și acțiunile sale sunt clare și bine mulate pe realitate. Firul epic curge ca un izvor limpede, nu face ocolișuri abrupte, prozatorul este pragmatic, textul vibrează de încărcătura energetică a acțiunii, autorul nu abuzează de frazări cu prea multe
IUBIREA ŞI FORMELE EI ISPITITOARE... VALENTINA BECART BISOG de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1442239522.html [Corola-blog/BlogPost/347139_a_348468]
-
complet al crezului autoarei, crez care o determină, mai mult ca oricând, să iubească: „un zbor ce zace azi înfrânt/ la masa cea de prânz, tăcută,/ doar amintirile mai sunt/ minunea astăzi renăscută/ ea prinde/ rădăcini în noi/ să fie limpede și vie/ minunea noastră, a tuturor,/ în zbor de vineri, poezie/ un zbor ce nu va fi prescris/ printre atâtea amintiri/ tot zi de vineri au înscris/ minune, rugă și iubire.” Parcă dorind să consfințească cele afirmate anterior, poeta precizează
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1384093517.html [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
strălucirea în abisul durerilor, care încearcă să răzbată în ploile efemerității, oglindită în neajunsurile vremii. Frământările sale lăuntrice sunt chemări către regăsire, către țărmurile speranței și ale frumosului zidit cu trudă și migală într-un câmp al redefinirii. În valuri limpezi, marea îi cântă și ea dorurile neostenite într-un azur al independenței supreme. Sub scântei intense, stelele dezlănțuie un farmec al înstrăinării, iar bolta aspirațiilor sale se răsfrânge pe aleile unei taine care-și lasă aripile să se deschidă . Refugiu
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1427791542.html [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
a obștei la Taină: "era o regulă faptul că cel ce nu primise Sfânta Împărtășanie timp de câteva săptămâni să se excomunice și să se anatematizeze singur față de Trupul Bisericii". Împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Iisus Hristos era împlinirea limpede a Botezului și a Mirungerii, și nu existau alte condiții pentru primirea impartasaniei . Toate celelalte Taine erau de asemenea "pecetluite" cu împărtășirea din Sfintele Daruri. Și așa de evidentă era această legătură dintre apartenența la Biserică și împărtășanie, încât într-
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465888005.html [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
nu s-a apropiat ci pentru că i-a stat în putință... Și cum putem să credem că iubește Sfintele Taine cel care, având posibilitatea să le primească, nu se se ostenește să le primească?" Și totuși, în pofida acestor atât de limpezi mărturii, această idee ciudată, și chiar eretică, a rămas și rămâne în continuare o parte, dacă nu a învățăturii, cel puțin a evlaviei liturgice în Biserica noastră. Adevărata biruință a acestei atitudini asupra Sfintei Împărtășanii a venit atunci când, după sfârșitul
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465888005.html [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
conducă la izvorul de cleștar al adevăratei Poezii. Ea nu se mistifică și nu mistifică realitatea, ci se inspiră din ea și din adevărul Cuvântului. Poezia Auricăi Istrate este născută și își are sălașul într-o rană deschisă. Apele când limpezi, când tulburate ale versurilor ascund anafoare, cratere, adâncimi nebănuite. Dar sunt și line, ușor tremurătoare precum lacrima pe obrazul de fată. Dacă te încumeți la drum, vei ajunge fără îndoială pe piscuri, acolo unde aerul este atât de pur încât
RUGUL DE LINIŞTE AL IERTĂRII. RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE TOAMNA CUVINTELOR DESCULŢE , EDITURA INFORAPART, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_de_liniste_al_iertarii_cezarina_adamescu_1366921414.html [Corola-blog/BlogPost/345983_a_347312]
-
plac tablorile acelea cu nuferi, ce sunt diferiți între ei prin colorit, dar toți frumoși. De acord cu faptul, e chiar de admirat ideea precum, că ei se păstrează curați și puri mereu, de-ar fi ei plutind în ape limpezi sau chiar în mocirle. Pictura este tăcerea minții, muzica ochiului.‟‟ de Orhan Pamuk -Așa e, dar ce ți-ar sugera puritatea aceasta? EA: - Frumusețea nuferilor sugerată mai ales de puritate, poate înseamna ceva ca și o pildă pentru om: ‟-Nu
ION PANDURU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1409951046.html [Corola-blog/BlogPost/342569_a_343898]
-
la Universitate. Avea ore multe astăzi. Cu pauze, așa zisele ferestre, dar termina programul seara. La orele sale veniseră incredibil de mulți studenți. Aproape toți. Se apropia sfârșitul semestrului. La sfârșitul laboratorului, rămase Irina, o roșcată înaltă, cu ochi albaștri, limpezi. - Doresc să vă întreb cum trebuie să arate lucrarea pentru notă. Iulian rămase să dea explicațiile, deși era târziu. - Plecăm împreună, este periculos pe străzile acestea, la ora asta, spuse Iulian. Și ieșiră împreună din clădirea Universității. În față le
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1451679965.html [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
ai reacției pastorale a Bisericii Ortodoxe vor trebui să reactiveze acest soi de luciditate, elegiacă în fond, informativă și formativă deopotrivă, la nivelul mentalului misionar al slujitorului modern și al laicului căruia îi pasă, cu adevărat, de valorile Ortodoxiei. Tonul limpede, uneori prea pedant în raport cu realitatea dură din terenul pastoral - acolo unde autorul mai are de recuperat la capitolul cunoaștere, ajută la dimensionarea unor soluții. La posibila lor alcătuire, „ca în ghicitură”. Căci o diagnoză de genul celei propuse de Mihail
MIHAIL NEAMŢU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_mihail_neamtu_.html [Corola-blog/BlogPost/355463_a_356792]
-
Zice Vodă vesel tare Și-apoi pune la păstrare Săgeata cea prețioasă Într-o tolbă pântecoasă. La vreo două luni jumate Un alai codrul străbate Pe lângă un fir de apă Care malurile sapă, Un pârâu ce curge iute Cu unde limpezi, scăzute. În frunte, pe-un cal bălan, Saltă-n șa Vodă-Ștefan. La ale pădurii poale Se deschide-n a lor cale O poiană înflorită, Parcă de rai dăruită. - Stați, oșteni, acesta-i locul, A venit, iată, sorocul Să-nălțăm o
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417077008.html [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
Evei”, „Destin”. Această ultimă poezie este de o frumusețe care te impresionează : „Pășesc, privind tot înainte, Prin frunzele ce cad foșnind Crâmpei de vise ostenite, Tresar sub pasu-mi obosit, Zadarnic ochii mei mai cată, Prin vechiul Aladin ochean - O rază limpede, curată, Pe care-o vreau...dar n-o mai am ! Stingher tu treci pe lângă mine, Și ierni aduci și vânturi reci... Oh ! te cunosc atât de bine, Destin al meu, la cine pleci” („Destin”, pag 30) ,,Pășesc privind tot înainte
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424080649.html [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
de fag era la ceva distanță de sat iar aducerea lui presupunea un oarecare efort. Noi luam cam întotdeauna din același loc, de la Fântâna Rece. Acolo, în buza unui mal, era o fântână cu ghizde de lemn, cu o apă limpede și rece. Cât de veche era această fântână e greu de stabilit! Bunicul meu, care luptase în două războaie mondiale, spunea ca o știe acolo de când era copil iar bunicii săi la fel. Doar ghizdele, care nu știau de gluma
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1423211711.html [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
și scoarțe, cu sidef de scoici: culori groase, păstoase și crude în concavitatea pietrelor... Acum umbra lui se confunda peretelui stâncos. Amesteca sânge cu salivă... A deschis arcul brațelor, a închis ochii și a văzut clar fiara... Întâi ochii: reci, limpezi, strălucitori. Privirile ei ucigătoare l-au înfiorat. A vârât degetele în pasta unei pietre și, scrâșnind, țipând de ură și respect pentru felină, a scos ochii și i-a fixat pe stâncă... Le freca întunericimea cu pastă sidefie, dându-le
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fresca_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
spre albul imaculat? Să ascultăm muzica stelelor la început de noiembrie! Cântecul nou al ierbii îngălbenite și-al vântului rece plin de semințele ciulinilor, cuvântul nașterii din veșnicie în veșnicie, o respirație a cerului din inimile noastre lipite! Sub ochii limpezi ai infinitului o briză ușoară îndepărtează trecutul. Un vis de toamnă, un spațiu și-un sigiliu de fum în culori de anemone! Inima ta e tot ce ai, dac-o împarți cu tine ai sensul vieții, iubește-te, iubind lumea
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464163073.html [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > PESTE VREMURI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 457 din 01 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului PESTE VREMURI Limpezi ape să ne fie oglinzi, Reflectându-ne în ele, Acel chip tu să-l cuprinzi, Să mi-l înrămezi cu stele. Simplu să te cuprind în brațe, Cu teamă să nu te cutremuri, Luna salbe în păr îți agațe, Mereu
PESTE VREMURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Peste_vremuri_mihai_leonte_1333340755.html [Corola-blog/BlogPost/358750_a_360079]
-
-se de stâncă și, orbi, ei mă ocolesc încă! Pentru noi Pentru noi, voi opri timpul în loc și ploaia voi aduce, în deșert dăruindu-i păduri tropicale! Pentru noi, nimic nu-i prea mult, pentru visele tale! Pentru noi, izvoare limpezi voi scoate din adâncuri, să-ți înviorezi fața, în răsărit! Pentru noi, sălaș de alge, în suflet, iubirii i-am clădit! Pentru noi, fructe exotice voi culege în panere, cu grijă așezându-le. Pentru noi, din dulceața lor, viață nouă
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET III de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_desuete_gravate_in_suflet_iii.html [Corola-blog/BlogPost/356909_a_358238]
-
ei. După câte le-am povestit, vor neapărat să te vadă. Poți veni? Este ceva fără pretenții, ca în familie. - Acum mă anunți? Mâine am de predat domnișoarei Lepădatu un referat la română, spuse Simona, evitând să dea un răspuns limpede. De ce nu o inviți pe Ramona, aruncă ea, simțind nevoia de a se răzbuna pe el. Ea este în fond de "condiție mai bună" și ține la tine foarte mult. - De ce Ramona...? Știi... nu mi se pare prea serioasă propunerea
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454491065.html [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]