2,001 matches
-
ar îndrepta către un scop ultim. De aceea, se poate spune că modernitatea reflexivă este începutul propriu-zis al modernității deja realizate și consacrate, adică al acelei modernități care-și evaluează propriile riscuri și propriile construcții, care nu sunt neapărat nici lineare sau evolutive, nici ciclice sau circulare, ci pur și simplu se produc după logica unei reflexivități pe cât de critice, pe atât de constructive. Continuitatea și discontinuitatea îi sunt coextensive, evoluția sau progresul către o țintă predeterminată îi sunt străine, construcția
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
făcea referiri, aproape cincizeci de ani mai târziu (1651), la „cultura minților”. Cultura epocii de început a modernității este identificată cu artele și cu munca artiștilor și intelectualilor ce produc o nouă civilizație, adică un proces secular de dezvoltare socială lineară, progresivă, evolutivă. Odată cu Iluminismul, cultura apare ca un proces universal de civilizare a popoarelor. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, sociologul francez E. Durkheim reia accepțiunea iluministă a culturii și o extinde pentru a include valori
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ca unică și unitară, conformă cu realizarea unui principiu unificator al organizării și transformării evolutive. Întrebarea care s-ar pune astăzi devine astfel mai clară și solicită sociologii să-și formuleze opțiunea: concentrare asupra discontinuității istorice sau asupra evoluției sociale lineare, continue și omogene? O asemenea opțiune nu-i una printre altele. De natura ei ar depinde atât explicația și înțelegerea socială, adică forma pe care teoriile sociologice ar trebui să o ia, cât și indiciile pe care ele, teoriile, le-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru a avansa pe calea dezvoltării capitaliste coincid în timp cu tranziția societăților dezvoltate dinspre modernitatea mai timpurie către modernitatea târzie ori recentă sau postmaterialistă, adică reflexivă. Sigur că această ultimă tranziție nu poate fi în nici un fel considerată ca linear ascendentă, mai ales că multe dintre consacrările modernității anterioare coincid cu dezvoltările emergente ale modernității actuale, se combină sau chiar se luptă cu ele, rezultând treptat o nouă lume pe care vrem să o înțelegem și să o prezentăm cât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vindecare a unei patologii sociale crescânde. Ce spun occidentalii despre tranziția lor? Perspectiva analizei sociologice clasice, de sorginte iluministă, era oricum de tip evoluționist: compararea și contrastarea sfârșeau prin a celebra cel mai adesea societatea modernă și necesitatea dezvoltării ei lineare și progresive. Mai apoi, așa cum am menționat, sociologii din ultimul pătrar al secolului XX și din prezent au început să demonstreze că societatea capitalistă din epoca modernității târzii se confruntă cu o nouă tranziție, iar problema ar consta în elaborarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se produc în tranziția spre „postmodernitate” sau către „societatea postmaterialistă”, fără însă a specifica pericole de disoluție iremediabilă. Ele urmăresc să identifice și să caracterizeze noul stadiu, în curs de configurare, al modernității, modul în care societățile postindustriale se despart linear și progresiv de societățile industriale ale modernității timpurii sau medii (respectiv inițiatoare sau a consacrării). Reprezentative pentru o astfel de abordare considerăm a fi teoriile elaborate de Donald Inglehart și Francis Fukuyama, deși pot fi menționate și altele pe care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
față de Durkheim), când pragmatic și constructivist (ca Tocqueville sau Weber), dar cu o puternică notă mesianică. Sigur că putem menționa încă o dată că abordarea dialectică a contradicțiilor între varii componente ale societății au oferit lui Bell șansa distanțării față de determinismele lineare, holiste și evoluționiste atât de frecvente în sociologia vremii. Așadar, societatea postindustrială, care abia se contura în vremea lui D. Bell, risca să se bazeze pe o mare scindare între raționalitatea ce domina în lumea economică și iraționalitatea tot mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
natural, fie în mod spontan oamenii generează acele norme sau reguli ce corespund cerințelor de viață și muncă ale lor și evită sau se despart de stările anarhice sau simplu nihiliste. Poziția adoptată de Fukuyama este una a dinamicii culturale lineare, de sorginte evident iluministă. Când se referă la înaintași sau la acei contemporani care analizează tranziția, Fukuyama menționează că aceștia consideră ordinea socială ca fiind un dat imuabil, transmis din generație în generație, fără surse și posibilități de variație istorică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
exemplu, ale celei de la epoca tradițională la epoca modernă sau de la societatea industrială la cea postindustrială. Totuși, accentuarea până la exclusivitate a specificității tranziției postcomuniste ține mai degrabă de o abordare marxistă a tranziției. Se știe că în analiza sa istoricistă, lineară și deterministă, K. Marx a vorbit despre tranziția de la capitalism la socialism și apoi la comunism în termeni de inevitabilitate istorică obiectivă, întrucât s-ar conforma legii concordanței dintre forțele și relațiile de producție. Capitalismul, spunea Marx, ajunge în dezvoltarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să legitimeze afirmarea propriilor stiluri de viață, a aptitudinilor, preferințelor, intereselor, drepturilor și modurilor personale de a fi. 3.3. Revoluția identitară Reflectând asupra construcției existenței individuale, psihologii și sociologii au demonstrat că aceasta nu este nici statică și nici lineară, nici produs exclusiv al forțelor exterioare, dar nici rezultantă ultimă a opțiunilor subiective pentru un sens detașat de orice contingență socială. Mișcare mereu nestatornică, construcția individuală îmbină efectele induse de mecanismele sociale impersonale și transindividuale cu orientările subiective care vizează
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Mobilitate universitară bazată pe performanțe, în cadrul unor rețele omogene de interese și performanțe Elitism meritocratic vs eterogenitate studențească Urmând filierele schimbărilor din universitatea tranzitorie, observăm că aceasta este în căutarea unui profil care este departe de a fi unic. Modernizării lineare a universității tradiționale i se substituie un evantai de opțiuni. Din combinarea acestora, pot rezulta profiluri instituționale alternative și concurente. Fiecare universitate își construiește un profil, își afirmă propria distincție și se plasează în stratificările academice care se consacră pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe lună. Cât de mulțumit sunteți de economia de piață din România - răspunsurile la întrebare au fost măsurate pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă foarte nemulțumit, iar 5 foarte mulțumit. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Regresie lineară: Variabila dependentă: În opinia dumneavoastră aderarea României la UE este un lucru foarte bune, bun, rău sau foarte rău Coeficienți β standardizați Constanta Optimism față de intrarea în UE 0,295*** Atitudine favorabilă reglementarilor UE în domeniul agricol 0,168*** Stoc
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
care renunță la cititul în șoaptă. Dimensiunea audio-tactilă presupusă în hermeneutica scrierilor sacre de odinioară dispare. Textul este mut. Tiparul modifică nu doar mecanismele transmiterii unei eredități teologice sau culturale, ci însuși modul de manifestare în lume a cunoașterii. Organizarea lineară a codexului ascunde structura de palimpsest a textualității. Ideea că în mintea autorului se află originea tuturor semnificațiilor ascunse în scriitură justifică demersul metodei istorico-critice. Treptat, erudiții pierd din vedere contribuția tradiției și tectonica imprevizibilă a limbii. Semnele intră sub
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
europeanului. Spirala istoriei sacretc "Spirala istoriei sacre" Rădăcinile iudaice ale creștinismului au oferit teologilor Bisericii un cu totul alt cadru conceptual. Scripturile iudaice fac din prezența lui Dumnezeu în biografia poporului Israel un element constitutiv. Tradiția abrahamică oferă o perspectivă lineară asupra istoriei, sub legea universală a teleologiei divine. De la cântările lui Moise până la Psalmii lui David, găsim în Scripturile vechi rugăciuni construite ca memorial itinerant al recunoștinței. La rândul său, Ecleziastul ne prezintă regimul sacru al oportunității (kairos) în viața
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Modélisation de la dépendance stochastique en actuariat non-vie à l’aide des coupleurs. Actes des esXXXIV Journées de Statistique, 13-17 mai, Bruxelles et Louvain-laNeuve [152] Purcaru, O.G., Denuit, M. (2002). On the stochastic increasingness of future claims in the Bühlmann linear credibility premium. DGVM, Band XXV, Heft 4, Oktober, 781-793 [153] Rao, C.R. (1982). Diversity and dissimilarity coefficients. An unified approach. Theoretical Population Biology, 21, 24-43 [154] Raquin, B. (2005). Les grandes manipulations des temps modernes. Trajectoires, Paris [155] Rathie, P.N.
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și apoi până la comportamentele neadaptate (agresive) la celălalt pol” (în Mathieu et al., 1977). Prezentând teoria lui Wolpe, Mathieu et al. (1977) estimează totuși că acest continuum este foarte speculativ și că nu s-a putut niciodată dovedi experimental continuitatea lineară aserțiune → agresivitate. De fapt, agresivitatea, care vizează „să-i dăuneze celuilalt”, „să-l contrazică”, „să-l umilească” (Laplanche și Pontalis, 1967), nu are nimic de-a face cu componentele pe care le-am punctat în cazul exprimării sentimentelor. Trebuie însă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
-l urmeze discipolul său Fernand Braudel. Necredința manifestată în veacul al XVI-lea, în măsura în care a fost reală, nu e compatibilă cu a noastră - scrie Lucien Febvre - și aceasta pentru că Rabelais nu va deveni niciodată capul de listă al unei serii lineare în coada căreia se înscriu „liber cugetătorii” secolului XX; aceștia din urmă formează un bloc diferind prea mult unii de alții prin spiritul lor, prin experiența lor științifică și prin argumentele lor particulare. Pentru cunoscutul istoric francez, Rabelais a fost
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
suportului și a modului de mediere a omului la cunoaștere, prin noile tehnologii, creierul uman se debarasează de exigențele încărcării, pentru a se deda chemărilor procesării, interpretării, semnificării. Cultura, educația și comunicarea nu se mai pot clădi pe o supoziție lineară și enciclopedistă privind cunoașterea. Nu mai constituie un obiectiv acapararea de informații, cumularea simplă, stocarea mecanică a cunoștințelor. Dacă pedagogia de altădată era gândită pentru a-l ajuta pe individ să dobândească tot mai multă cunoaștere, astăzi aceasta ar trebui
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
o ordine și o succesiune de secvențe cu caracter operațional. Fiecare invenție de ordin informațional a impus o nouă paradigmă de realizare a învățării (tiparul la un moment dat, acum computerul). Am ajuns în faza de a depăși învățământul magistrocentrist, linear, de tip spectacol. Miza de mâine [a educației, n.n.] constă (Alava, 2005) deci în a concepe pentru fiecare căi diversificate și medieri tehnice și umane de construire a putinței de a învăța [Ă] Noile tehnologii ne propun o mutație asupra
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
domeniile subsecvente (vezi Mingasson, 2002, p. 27): Formarea tradițională E-learning Organizarea timpului Modalitățile de formare sunt fixate și se impun tuturor, dincolo de timpul de muncă. Educatul își organizează el însuși formarea în perioada timpului de muncă Organizarea parcursului pedagogic Progresie lineară și predefinită. Progresie adaptabilă fiecăruia, în funcție de situație. Conexiune cu activitățile operaționale Fără o legătură imediată. Integrată activităților operaționale. Modalități Activitate punctuală, având loc precis cu date de început și de sfârșit impuse. Activitate continuă. Conținut Conținutul este același pentru toți
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
posibilități, dispunând și gestionând după voie timpul de rezolvare a sarcinilor); principiul reușitei sau al răspunsurilor corecte (programa este astfel dimensionată încât orice copil normal să fie capabil să o parcurgă integral și satisfăcător). Ca modalități de programare, consemnăm programarea lineară (de tip Skinner) și programarea ramificată (de tip Crowder). În cazul programării lineare, fragmentarea dificultăților este mai amănunțită, în timp ce în programarea ramificată fragmentarea se face pentru dificultăți mai mari, fiind intercalate și „acolade” informaționale suplimentare, când necesitățile le impun. Skinner
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sau al răspunsurilor corecte (programa este astfel dimensionată încât orice copil normal să fie capabil să o parcurgă integral și satisfăcător). Ca modalități de programare, consemnăm programarea lineară (de tip Skinner) și programarea ramificată (de tip Crowder). În cazul programării lineare, fragmentarea dificultăților este mai amănunțită, în timp ce în programarea ramificată fragmentarea se face pentru dificultăți mai mari, fiind intercalate și „acolade” informaționale suplimentare, când necesitățile le impun. Skinner consideră că elevul învață mai bine dacă are satisfacția reușitei prin întărire; Crowder
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
reduce sau bloca exprimarea capacității motrice; Capacitatea motrică este deci o rezultantă plurifactorială, un vector ce rezultă din interacțiunea componentelor sus-menționate. Aceasta evoluează după o curba ascendentă, se lărgește și se restructurează prin maturizare, instruire, educare. Evoluția sa nu este lineară, ci sinuoasă, cu momente de stagnare sau regres; caracteristicile de constanță ale capacității motrice sunt asigurate de prezența aptitudinilor, deprinderilor motrice, iar regresul sau stagnarea pasageră e determinată de motivație sau de stările afective. Capacitatea motrică este ansamblul posibilităților motrice
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
Datorită faptului că, excitabilitatea, prin toate procesele ei, este dominantă la nivelul sistemului nervos central, avem de-a face cu acea mobilitate deosebită și dorință de permanentă mișcare specifică copiilor, motiv pentru care pot fi abordate în pregătire, în creștere lineară, toate însușirile de coordonare. Rezultatul proceselor de învățare, precum și al experienței motrice dobândite este acela al dezvoltării „gândirii” motrice. Aceasta înseamnă că, această fază trebuie folosită pentru lucrul în domeniile tehnică/ coordonare și condiție fizică/ coordonare pentru a îndeplini astfel
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
activităților clasice de învățare cu cele de învățare prin joc diversifică modul de lucru și conduce deseori la o învățare care este conștientizată „la sfârșitul zilei”. „Lecțiile clasice, chiar dacă au o temă interesantă, devin plictisitoare pentru că, de cele mai multe ori, sunt lineare, fără o gândire a lor în stadii, în etape...” 1. Exercițiile și jocurile folosite ca metode de învățare produc interacțiune și participare, creează un climat relaxat, dar antrenant. d) Învățarea prin realizarea de conexiuni Școala ne intoxică cu tot felul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]