18,897 matches
-
versanți: pe unul muguri, vrejuri / filamentoase, în vârtejuri; / pe cel din dreapta: spori sau lamblii, / sau crabi ce-aduc cu hipocampii" ș.a.m.d. Putem găsi voluptății contemplației lui Șerban Foarță o funcție așa-zis ludic-euristică. Structurile fractalice declanșatoare de reverii lingvistice se arată, astfel, aproape accesibile - nu științific, se-nțelege! - chiar și percepției comune. Corespondențele și referințele livrești declanșate de contemplarea în reproduceri a culturii de fractali alcătuiesc, la rându-le, prin aranjamentul poetic muzical, mici ode asianice, eterogene și neconvenționale
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
eterogene și neconvenționale. Dincolo de curiozitatea pură și de entuziasmul descoperirii, elogiul microuniversului fractalic, ne dăm seama, alimentează întregul demers poetic. În pofida elaborării atente și intense a microscopicei dantelării lirice (pe măsura obiectului contemplației), a enciclopedismului cu care poetul croșetează interfața lingvistică a pixelilor, emoția acestor mici ode deghizate în versificări complicate rezidă tocmai în ineditul revelării delicateței unui spațiu/domeniu perceput drept inabordabil, altfel decât la modul fizic riguros: "Scrutând-o și mai de aproape, / ca-n străveziu adânc de ape
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
ci ușor determinată. Improvizația, deși dă aerul unei infinite libertăți, este controlată de temă. De aici și livrescul mult mai strunit decât ne-am fi așteptat, dar și extraordinarul artificiului și al artificiozității. Poate fi simetria amețitoare a fractalilor descrisă lingvistic și chiar îmbogățită prin proteismul codului poetic? Șerban Foarță e destul de încăpățânat, dar, mai ales, talentat să o facă cu asupra de măsură. Astfel, contrastul dintre matematicul structural și haoticul liric mai mult apropie decât să disperseze unghiul percepției. Un
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
nopțile în care am discutat acest text absolut extraordinar al lui Ionesco. În ierarhiile mele. Vlad Mugur era îmbibat pur și simplu de fizica și metafizica fiecărui cuvînt, de ritmurile experiențelor unor vieți acumulate în doar cîteva cuvinte, de invenția lingvistică, de spaime de tot felul. Piesa îl bîntuia, îi neliniștea mintea și trupul. Spectacolul său de la Teatrul Maghiar din Cluj, despre care am scris nenumărate pagini, cred că este cea mai inspirată și mai autentică lectură pentru Scaunele. Din ce
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]
-
bogată pentru un studiu de psihologie. Cea mai importantă și, drept să spun, impresionantă parte, ca prezentare, este al treilea volum, apărut de curând sub egida Institutului cultural român, intitulat Oedipe de George Enescu. Dosarul premierelor l936-2003 (de ce acest moft lingvistic cu denumirea franceză, preluat de la Andrei Șerban, când în practica culturală românească eroul lui Sofocle este de mult cunoscut ca Oedip?). Este, fără îndoială, o idee originală și, personal, nu-mi amintesc să fi întâlnit, cel puțin în literatura muzicologică
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
Rodica Zafiu Teresa Ferro, cunoscută romanistă și românistă, profesoară la Universitatea din Udine, și-a adunat în volumul Latino, romeno e romanzo. Studi lingustici (Dacia, 2003) o serie de studii lingvistice apărute în ultimii 15 ani, unite tematic de preocuparea de a descrie specificul romanității românești, prin raportare la celelalte limbi și dialecte romanice, dar și la contextul balcanic. Fiind adresată unui public mai restrîns, de specialiști, cartea păstrează articolele în
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
adesea ilustrări neașteptate ale unor fenomene și tendințe; interesul pentru textele latine tîrzii și medievale, în care se pot găsi atestări ale unor forme reconstruite; în genere, necesitatea de a reexamina critic orice afirmație anterioară și de a contextualiza faptele lingvistice, judecîndu-le atent ponderea în text și în uz, printr-o comparație cît mai largă cu opera autorului și cu cea a contemporanilor săi. Desigur, toate aceste condiții impun un volum foarte mare de muncă, dar au avantajul solidității științifice. Marea
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
discut aici mai pe larg alte contribuții valoroase din volum: de pildă, un studiu de referință despre închiderea vocalei e la i în română (muntili, bini), urmărită istoric și dialectal, în funcție de parametri multipli: contextul fonetic, rolul morfologic, influența altor fenomene lingvistice, stilul funcțional, raportul scris-oral. Sînt de reținut și observațiile despre politica ocupării Daciei și despre romanizare în funcție de interesele precise ale momentului (criza financiară, intenția de exploatare masivă a aurului pentru a devaloriza monedele de aur, în favoarea celor de argint), ca
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
Rodica Zafiu Rapiditatea cu care intră în circulație inovațiile lingvistice - deopotrivă formale și semantice - poate fi ilustrată cum nu se poate mai bine de un titlu jurnalistic recent: "ŤCăpșunariiť din Irak" (Evenimentul zilei = EZ, 3701, 2004, 3). Presupunem că o persoană care nu a urmărit în ultimii ani evoluțiile sociale
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
formale și semantice - poate fi ilustrată cum nu se poate mai bine de un titlu jurnalistic recent: "ŤCăpșunariiť din Irak" (Evenimentul zilei = EZ, 3701, 2004, 3). Presupunem că o persoană care nu a urmărit în ultimii ani evoluțiile sociale și lingvistice românești (un român, să zicem, stabilit de mai multă vreme în străinătate, sau retras în munți, sau prins de o muncă foarte importantă, care nu i-a mai permis să urmărească mass-media) nu va înțelege mare lucru dintr-un asemenea
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
a gata care, din comoditate, sînt preluate, prea adesea pe nemestecate, chiar și de către spiritele cultivate. Mereu lucid, eseistul problematizează în permanență, caută unghiuri noi de abordare a realității, trece prin scanner-ul proprie-i inteligențe orice informație sau expresie lingvistică ale căror sensuri par a fi de multă vreme împămîntenite. Încîntător prin naturalețea stilistică, deloc ostentativ în demonstrații, posesor al unui umor difuz și al unei ironii discrete, dar foarte eficiente, Alexandru Călinescu este unul dintre acei autori fascinanți care
Savoarea faptului divers by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12300_a_13625]
-
de asemănători în ținută, formule retorice și vocabular sunt ei cu urmașii comuniștilor de la noi. Dacă n-ar fi vorbit în germană puteam să jur că ascult discursul electoral al unui PSDist! Oameni cu forma mentis similară vor utiliza structuri lingvistice similare și, oricât s-ar jura ei că nu au nimic de-a face cu spiritul vechiului regim, vorba îi trădează, așa cum pe apostolul Petru, în momentul de slăbiciune când s-a lepădat de Cristos, l-a trădat exprimarea creștină
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
preferința pentru o pragmatică tipologică și aplicată: direcții inovatoare, mult mai puțin dezvoltate decît teoria generală, cu principiile ei universale. Ni se propune așadar o primă descriere a "tipului pragmatic" al limbii române și a varietăților sale regionale: studiul comportamentului lingvistic manifestat în interacțiunea verbală, constantele asociate cu tradiția culturală, cu stilul de viață și mentalitățile unor comunități. Tradiția cercetării dialectologice, bine reprezentată în lingvistica românească, dar dominată multă vreme de interesul pentru inventar, pentru fonetică și lexic, este astfel "deturnată
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
limbă și varietate a limbii se pot observa diferențe în modul de construire a unui dialog, în sistemul formelor de politețe, în "stilurile comunicative": cu preferințe pentru strategiile directe sau indirecte, explicite sau implicite, pentru anumite expresii concrete ale actelor lingvistice fundamentale; iar aceste diferențe depind de articularea diferită a unor sisteme de valori (solidaritate sau distanță, spontaneitate sau prudență etc.). Chiar metodologia anchetei dialectale este analizată în termeni pragmatici, ca un tip de conversație dirijată, care dozează amestecul de politețe
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
reliefare, delimitare). Pe tot parcursul volumului - fie că este vorba de secvențele de inițiere a conversației, de modul de asumare a inițiativei verbale, de formulele de politețe, de mărcile dialogale specifice - se afirmă ideea foarte interesantă a diferențelor de comportament lingvistic între românii din diferite regiuni - Muntenia, Moldova, sudul Transilvaniei (Mărginimea Sibiului), Maramureș; stilurile lor comunicative sînt comparate cu cele ale germanilor din România, producîndu-se astfel o convingătoare demonstrație de pragmatică interculturală. Din materialul anchetelor lingvistice apar argumente pentru o comparație
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
interesantă a diferențelor de comportament lingvistic între românii din diferite regiuni - Muntenia, Moldova, sudul Transilvaniei (Mărginimea Sibiului), Maramureș; stilurile lor comunicative sînt comparate cu cele ale germanilor din România, producîndu-se astfel o convingătoare demonstrație de pragmatică interculturală. Din materialul anchetelor lingvistice apar argumente pentru o comparație româno-germană ("Limba română, față de germană, se remarcă prin prezența în enunț a unui număr mare de cuvinte care exprimă o provocare adresată de către locutor partenerului de dialog", 114) este vorba de vocative, interjecții, mai ales
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
e mai puternică performativitatea explicită, se manifestă "distanța și reținerea față de interlocutor" (p. 103). Diferențele regionale sînt urmărite în tipurile de acte de limbaj, în folosirea interjecțiilor, a apelativelor, a diminutivelor. Se confirmă astfel imaginea mai veche, dar niciodată demonstrată lingvistic, a unei Muntenii caracterizate prin locvacitate, afectivitate, expresie energică: "autoafirmarea emoțională neinhibată este caracteristică vorbitorilor din zona sudică a țării" (p. 98). Foarte interesante sînt descrierile unor evoluții pragmatice muntenești: "indicele de solicitare" și eu/și noi (p. 86-87): "vrem
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
transmise oral, ca și faptul că țin de reprezentări din literatură și chiar din istoria literară (încetineala vorbei ardelenești, diminutivul moldovenesc - "olecuță", impetuozitatea injuriei muntenești), nu fac decît să confirme utilitatea analizei. Cartea Margaretei Manu Magda, exemplară prin acuratețea dovezilor lingvistice și prin metodologia modernă, deschide drumul unor cercetări viitoare asupra aspectelor sociale și culturale ale întrebuințării regionale a limbii române.
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
dintr-un fel de stil latent al spiritualității românești", dovedindu-se un creator de expresie specifică. Tudor Vianu combătea expres concepția potrivit căreia paginile scriitorului ar constitui "o simplă culegere folclorică sau un medium întîmplător, prin care se rostește fantezia lingvistică a poporului (...). Zicerile tipice sînt în Creangă mijloacele unui artist individual. Prin ele ne vorbește un om al poporului, dar nu un exemplar impersonal și anonim". Iar I. Negoițescu îl vede drept un creator "condensat și exclusiv estetic", "un original
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
acest moment, literatura "pură" este o practică a resemnificării cu două finalități: introducerea conotațiilor în sistemul semnelor (a fortiori, a transcendenței în contingență, și nu renunțarea la prima în favoarea celei de-a doua) și, respectiv, exploatarea denotativului ca unic material lingvistic capabil să rămînă în afara sistemului semnelor. De-metaforizarea literaturii - frust și simplificator spus - este formulată de poetul Claude Royet-Journoud în 1972: Problema este a literalității (și nu a metaforei). Asta înseamnă să măsori limba în unitățile ei Ťminimaleť de sens
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
tot timpul în față" această ediție, anonimul îngrijitor nu ar mai fi trebuit să "restituie" textele poeziilor alese, ci doar să le reproducă fără greșeli. Procedând astfel, nu ar mai fi trebuit să-și expună, în Nota asupra ediției, creierul lingvistic, scriind: "am păstrat formele gramaticale și ortografice caracteristice lui Arghezi, și în primul rând oltenismele: formele de perfect simplu (făcui, văzui) și de mai mult ca perfectul (am făcutură, șsic!ț am plecatără), ori forme substantivale nearticulate regionale (mătușe, cenușe
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
ar fi o greșeală, combinația prepoziției din cu un plural ("unul din tineri"). De fapt, presupusa regulă reprezintă o încercare destul de recentă de normare a limbii, care nu se bazează nici pe uz, nici pe etimologie, nici pe coerența sistemului lingvistic: autorii și vorbitorii mai vechi și mai noi folosesc, în asemenea construcții, ambele prepoziții. Sintagme fixate în limbă - din două una, într-una din zile - confirmă normalitatea și stabilitatea acestei folosiri: din are în limba română sens partitiv și nimic
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
emisiunea "Folclorul contraatacă", constatăm bucuroși că această televiziune se află sub imperiul aceluiași jurământ, ca și B1 Tv, în care se prevede, probabil, punerea în circulație a unor termeni noi, apți să îmbogățească și, în același timp, să individualizeze patrimoniul lingvistic autohton, dar și pentru păstrarea și conservarea ființei noastre naționale la intrarea în UE. Astfel, prezentatoarea Andreea Bănică ne informează la un moment dat că îmbrăcații în superbe costume naționale - Maria Cârneci, Radu Ciordaș, Margareta Clipa, Nicoleta Voica, Dinu Iancu
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]
-
explicație; a lui Haller studiază destul de complect vreo 200-300 de proverbe; tot astfel procedează și Méry, Quitard, Le Roux de Lincy etc. în genere, toate dau pur și simplu proverbe fără nici un fel de explicație." Atrage atenția și asupra importanței lingvistice a colecției și conchide că ea va fi "remâitoare" (adică va rămâne). Revenind cu un alt articol (în 1899, nr. 11), afirmă importanța lucrării pentru cunoașterea psihologiei și caracterului poporului român, interesul lucrării fiind în această privință "capital". Concluzia articolului
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
Haralampy spune că a crezut invers, dar că așteaptă cu interes noua carte de 7 mii de pagini a ex-președintelui intitulată "Probleme de exprimare la Cotroceni în contextul limbajului de lemn". 1) Momenturi, pluralul s.n. moment (v.Dicționar de inovații lingvistice televizate, ediție princeps, 2004. Autor: Valentin Stan, analist politic). 2) Fană, s.f., femeie tânără, în general fără DEX, dar cu... ("n-am găsit altă rimă") în emisiuni de divertisment tv și nu numai... 3) Reproducerea interzisă. Toate drepturile rezervate, pentru
Zborșirea domnului senator Păunescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12437_a_13762]