3,063 matches
-
aciditatea) dulceață; amăreală; aromă (compuși volatili); lipsa gustului și mirosului; Valoare nutritivă: conținut în amidon (mere, pere); conținut în glucide hidrosolubile (mere, pere, drupacee, struguri); conținut în alte glucide (substanțe pectice, fibre etc); raportul glucide/aciditate (fructe); conținut în uleiuri lipide (nucifere); proteine; vitamine; substanțe minerale; Valoare ecologică: substanțe toxice de origine naturală; contaminare cu substanțe toxice (reziduuri pesticide, metale grele); micotoxine; contaminare microbiologică; H.A.C.C.P.ul produselor horticole H.A.C.C.P.ul produselor horticole presupune o abordare sistemică complexă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
respectiv 40-60% din masa tescovinei uscate (după presare). Boabele conțin între 1-4 semințe, obișnuit 2-3 semințe. Numai la soiurile apirene semințele lipsesc, deoarece ovarul florii se dezvoltă fără fecundare. Compoziția chimică: apă 25-45% din masa semințelor, celuloză 44-57%, tanin 5-8%, lipide 9-18%, substanțe minerale 2-4%. Semințele de struguri conțin ulei comestibil cu proprietăți medicinale. Prin zdrobire și presarea boabelor se obține must în proporție minimă de 60% (presare ușoară), până la 85% (presare foarte puternică). Ceea ce rămâne se numește boștină/tescovină. Evoluția
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
etc. Uleiuri comestibile din semințele de struguri sau de tomate rămase după prelucrarea de bază (o modalitate de valorificare ecologică). TOMATELE. Valoarea lor nutritivă nu constă în conținutul relativ modest de glucide (4 %, din care glucoză 1 %), protide (1%), sau lipide (0,5 %), ci mai ales în substanțele minerale în proporție de 0,61% (K 280 mg, P 28 mg, Mg 17 mg, Ca 12 mg/100g) și în vitaminele diverse (C 22, complex B 0,5mg, echivalent caroten 1 mg
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sau sere fiind mai puțin practicate. MAZĂREA DE GRĂDINĂ Semințele (boabele) verzi sunt consumate înainte de-a fi ajuns la maturitatea fiziologică, în stare proaspătă sau conservată. Au un conținut bogat în glucide, de 13 %, protide 7 % (proteine, globuline 56 %), lipide 1 %, fibre 6 % (celuloză 3 %). Substanțe minerale în cantitate mare, peste 1 %, din care K 320 mg, Ca 25mg, Mg 37 mg, P 110 mg %, Fe 2 mg %. Vitamina C 30 mg %, complexul B până la 1 mg %, vit. PP peste
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mult apreciat, dar consumat de păturile sărace. În ultimele decenii, s-a conturat o activitate tot mai importantă de industrializare a boabelor verzi, având desfacerea asigurată mai ales în țările arabe. Boabele tinere au 81% apă, proteine 2-5 %, 0,6 % lipide, zaharuri (glucide) 3%, 33 mg acid ascorbic, 1,5 mg % vitamina PP, săruri minerale cum ar fi: K 250 mg %, Mg 38 mg %, Ca 22 mg %, P 25 mg %. Alți autori (Iordăchescu, C., 1978; Chaux, Cl. și Foury, Cl., 1994
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
care sunt întrebuințate în mod similar. Unele constituie și apreciate materii prime pentru extragerea uleiurilor volatile sau a produselor aromatizante. Asmățuiul sau hasmațuchiul (Anthriscus cerefolium), are o valoare energetică de 420 Kcal/kg. Conține 3 % protide, 6 % glucide, 0,5 % lipide și 5 % fibre. Este bogat în săruri minerale, având 600 mg % K, 260 mg % Ca, 25 mg % Mg și 1,6 mg % Fe. Dintre vitamine și provitamine, 37 mg % vitamina C; 5,5 mg % caroten; 1 mg % vitamine B; 0
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
medicinale interne și 6 de uz extern. Se utilizează și sub formă de ulei volatil sau rezinoide (oleorezine) extrase în alcool sau în acetonă, pentru scopuri alimentare sau farmaceutice. Bulbilii (cățeii) conțin 63 % apă, 7 % protide, 25 % glucide, 0,5 % lipide 2 % celuloză (3% fibre). Elementele minerale sunt în cantitate de 1,5 %, din care K 470 mg%, Mg 30 mg %, Ca 38 mg %, P 134 mg %, Fe 1,5 mg %. Vitamina C 25 mg %, vit. PP 1 %, vitaminele B 2
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în primele luni ale anului, o sursă de vitamine și elemente minerale de neînlocuit. Majoritatea au un efect tonic, stimulator, antianemic, dar totodată depurativ și detoxifiant. Ridichile de luna conțin apă 95 %, glucide 3 %, celuloză 1 %, fibre 1 %, protide 1 %, lipide 0,3 %, substanțe minerale 1 %, K 200 mg %, Mg 7-10 mg %, Ca 28 mg %, P 22 mg % și Fe 1,5 mg %. Valoarea dietetică este dată de conținutul în vitamine precum vitamina C 23-25 mg%, vitamine B 0,28 mg
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
23-25 mg%, vitamine B 0,28 mg%, vitamina PP 0,3 mg%. Ridichile de lună conțin tioglicozizi. Morcovii conțin în medie apă 88%, glucide 8%, celuloză peste 1%, fibre aproape 3%, substanțe pectice peste 1%, protide în medie peste 1 %, lipide 0,2 %, substanțe minerale în medie peste 1%, K 260 mg %, Mg 14 mg %, Ca 33 mg %, P 26 mg % și Fe 0,8 mg %. Conținutul în vitamine al morcovilor este de 6,5 mg % vitamina C, 12,5 mg
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
digestiv, hepatic, diuretic, vitaminizant, antianemic, depurativ, detoxifiant, emolient. Prelucrare prin: deshidratare, sucuri, murat, uleiuri volatile. Produs dietetic de excepție pentru copii, bolnavi, muncitori mediu toxic. Ridichile de iarnă conțin apă 90%, glucide în medie 8%, celuloză 1,4%, protide 2%, lipide 0,2%, substanțe minerale 1,5%, K 300 mg%, Mg 22 mg%, Ca 80 mg%, P 50 mg% și Fe 1,8 mg%. De asemenea, au un conținut însemnat în vitamina C 30 mg%, vitamine B 0,28 mg%, vitamina
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
28%. Ridichile de iarnă conțin uleiuri volatile. Ridichile de vară și de iarnă reprezintă un vitaminizant, remineralizant. Antilitiazic, hepatic, pectoral. Se consumă tot anul. Sfecla roșie conține apă 88%, glucide 9%, celuloză 0,9%, fibre 1,7%, protide 1,6%, lipide 0,1%, substanțe minerale 1,04%, K 270mg%, Mg 18 mg%, Ca 26 mg%, P 38 mg% și Fe 1,2 mg%. Conțnutul în vitamine este de 15 mg% vitamina C, 0,28 mg% vitamine B, 0,3 mg% vitamina
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
kcal/kg, iar partea necomestibilă reprezintă 21%. Sfecla roșie conține betanină, precum și alți pigmenți. Sfecla roșie are efect remineralizant, tonic general, bacterian, depurativ, diuretic. Patrunjelul de rădăcină are un conținut în apă de 82 %, glucide 10 %, celuloză 2 %, protide 3 %, lipide 1 %, substanțe minerale 1,5 %, K 900 mg %, Mg 50 mg%, Ca 150 mg %, P 63-82 mg % și Fe 6,0 mg %. Conținutul în vitamina C este de 30 mg %, vitamine B 0,5 mg %, vitamina PP 2 mg %, vitamina
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
asemenea, 0,02-0,05% ulei volatil. Pătrunjelul de rădăcină este diuretic, tonic-aperitiv, stimulent, antianemic, vitaminizant, revitalizant, detoxifiant. Aromatizant în industria conservelor și gastronomie. Țelina de rădăcină are un conținut de apă 87 %, glucide 6 %, celuloză 1 %, fibre 5 %, protide 2 %, lipide 0,2 %, substanțe minerale 1 %, K 330 mg %, Mg 20 mg%, Ca 50 mg%, P 58 mg% și Fe 1 mg%. Are un conținut în vitamina C de 11 mg%, vitamine B 1 mg%, vitamina PP 1 mg%, vitamina E
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
hipoglicemiant. Aromatizant în industria conservelor și gastronomie (salate, supe, ciorbe). Consum de iarnă. Stimulent, tonic general, diuretic, hipoglicemiant. Aromatizant în industria conservelor și gastronomie (salate, supe, ciorbe). Păstârnacul conține apă 80 %, glucide 12 %, celuloză 3 %, substanțe pectice 3 %, protide 2 %, lipide 0,5%, substanțe minerale 1 %, K 430 mg%, Mg 24 mg %, Ca 55 mg%, P 72 mg% și Fe 1 mg%. Are un conținut în vitamina C de 24 mg%, vitamine B 1 mg%, vitamina PP 0,1 mg%, vitamina
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Scăderea TA sistolice cu 10 mmHg Scăderea TA diastolice cu 10 mmHg Diabet zaharat Scade riscul de a dezvolta diabet zaharat cu 50% Scade rapid cu 30-50% nivelul glicemiei Scade cu 15% hemoglobina glicozilată Scade cu 30-40% mortalitatea asociată bolii Lipidele plasmatice Scade cu 10% valoarea colesterolului total Scade cu 15% nivelul LDL colesterolului Scade cu 30% nivelul trigliceridelor Crește cu 8% nivelul HDL colesterolului Exercițiile fizice moderate pot reduce TA cu 4-8 mmHg, dar totuși cele de tip izometric cum
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
risc (93): Creșterea biodisponibilității oxidului nitric Antagonizare efectelor ET-1 Efecte antioxidante Stimularea producerii EDGF Inhibarea producerii unor factori vasoconstrictori pe calea ciclooxigenazei Inhibarea proliferării și migrării celulelor musculare netede din peretele vascular Efecte citoprotectoare endoteliale 118 Inhibarea esterificării colesterolului, peroxidării lipidelor în macrofage și reducerea progresiei aterosclerozei Scăderea rezistenței la insulină Efecte antiplachetare Inhibarea TNF Inhibarea xantinoxidazei și catalazei Scăderea factorului de creștere beta fibroblastic Scăderea fibrinogenului, leucotrienelor, tromboxanului B2 Eficacitatea clinică a antagoniștilor canalelor de calciu în monoterapie, a fost
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
în care valorile tensionale sunt corect controlate terapeutic, dar pacientul se situează în clasa de risc înalt. Terapia secundară se recomandă pentru prevenția recurenței unor evenimente cardiovasculare (152). 5.3.2.Terapia hipolipemiantă Mecanismele fiziopatologice primordiale în ateroscleroză sunt depozitarea lipidelor și inflamația în peretele arterial (153). . Oxidarea lipidelor depozitate în peretele arterial reprezintă un stimul pentru inflamație, motiv pentru care, prevenirea depozitării lipidelor reprezintă o modalitate de inhibare a ambelor mecanisme. Marea majoritate a lipidelor depozitate în peretele arterial provin
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
dar pacientul se situează în clasa de risc înalt. Terapia secundară se recomandă pentru prevenția recurenței unor evenimente cardiovasculare (152). 5.3.2.Terapia hipolipemiantă Mecanismele fiziopatologice primordiale în ateroscleroză sunt depozitarea lipidelor și inflamația în peretele arterial (153). . Oxidarea lipidelor depozitate în peretele arterial reprezintă un stimul pentru inflamație, motiv pentru care, prevenirea depozitării lipidelor reprezintă o modalitate de inhibare a ambelor mecanisme. Marea majoritate a lipidelor depozitate în peretele arterial provin din cele circulante, încât lipidele serice sunt un
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
recurenței unor evenimente cardiovasculare (152). 5.3.2.Terapia hipolipemiantă Mecanismele fiziopatologice primordiale în ateroscleroză sunt depozitarea lipidelor și inflamația în peretele arterial (153). . Oxidarea lipidelor depozitate în peretele arterial reprezintă un stimul pentru inflamație, motiv pentru care, prevenirea depozitării lipidelor reprezintă o modalitate de inhibare a ambelor mecanisme. Marea majoritate a lipidelor depozitate în peretele arterial provin din cele circulante, încât lipidele serice sunt un factor de risc independent puternic pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Studiile prospective au demonstrat o corelație
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
primordiale în ateroscleroză sunt depozitarea lipidelor și inflamația în peretele arterial (153). . Oxidarea lipidelor depozitate în peretele arterial reprezintă un stimul pentru inflamație, motiv pentru care, prevenirea depozitării lipidelor reprezintă o modalitate de inhibare a ambelor mecanisme. Marea majoritate a lipidelor depozitate în peretele arterial provin din cele circulante, încât lipidele serice sunt un factor de risc independent puternic pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Studiile prospective au demonstrat o corelație a colesterolului total și a fracției LDL a colesterolului și incidența afecțiunilor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
arterial (153). . Oxidarea lipidelor depozitate în peretele arterial reprezintă un stimul pentru inflamație, motiv pentru care, prevenirea depozitării lipidelor reprezintă o modalitate de inhibare a ambelor mecanisme. Marea majoritate a lipidelor depozitate în peretele arterial provin din cele circulante, încât lipidele serice sunt un factor de risc independent puternic pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Studiile prospective au demonstrat o corelație a colesterolului total și a fracției LDL a colesterolului și incidența afecțiunilor cardiovasculare. Trigliceridele serice au o corelație mai slabă cu riscul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cu riscul apariției bolilor cardiovasculare. HDL colesterol deține mai multe funcții importante în prevenirea aterosclerozei, incluzând proprietățile 145 antiinflamatorii și abilitatea de a proteja LDL împotriva oxidării (154). Terapia hipolipemiantă este indicată în orice situație de risc cardiovascular în care lipidele depășesc nivelul țintă. Obiectivele principale ale terapiei hipolipemiante sunt scăderea LDL colesterolului și a colesterolului total, în mod secundar fiind urmărite HDL colesterolul și trigliceridele. Valorile țintă care trebuie atinse prin terapia hipolipemiantă sunt 175 mg/dl pentru colesterolul total
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
o persoană în perioada de referință. Se determină pe baza relației. − Consumul mediu de produse alimentare exprimat în calorii și factori nutritivi pe o persoană care s-a alimentat (Kcal/fn) reprezintă corespondentul în calorii și unele elemente nutritive (proteine, lipide, glucide) al produselor alimentare intrate în alimentația unei persoane, într-o anumită perioadă de timp (de regulă o zi). Se determină, deci, pe persoană/zi, pe baza datelor privind consumul produselor alimentare în unități naturale și a tabelei de compoziție
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48 8.4. Absorbția apei 49 8.5. Absorbția electroliților 49 8.6. Absorbția medicamentelor 52 8.7. Absorbția la nivelul colonului 52 9. Noțiuni de fiziologie hepatică 53 9.1. Circulația hepatică 53 9
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul acestora prin spațiile intercelulare dar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]