1,388 matches
-
de la trecerea la cele veșnice a inegalabilului poet Saint Simon Ajarescu, cel care și-a îndeplinit apostolatul educativ la această școală specială, mulți ani, până la ieșirea la pensie. Evocarea a purtat și un titlu edificator: „Simon Ajarescu - un poet sărac lipit sufletului”, așa cum a mărturisit într-un poem remarcabil și așa cum a rămas în conștiința contemporanilor. Ne-am adunat, așadar, la ceas de taină, printre lumini furișate, timide, în sala de consiliu, cu o arhitectură de secol XIX, intimă, călduroasă, primitoare
MEMORIAL SIMON AJARESCU. A FOST UN OM VIU, PIPĂIBIL CU MÂNA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353326_a_354655]
-
Arabul se dădu la o parte, făcându-le loc tinerilor să intre, când se termină melodia lui MC Hammer și Dj Johnny anunța melodia "A lala long" a lui Bob Marley. Cei trei tineri intrară în discotecă pe rând și lipiți unul de celălalt din cauza aglomerației. Melodia ritmată și veselă "A lala long" era antrenantă și aglomerația nu părea să-i împiedice prea mult pe tineri în crearea mișcărilor de dans. Fiecare tânăr își efectua dansul grațios cât mai meticulos, pentru
PARTEA A DOUA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353509_a_354838]
-
moarte. / El se lasă respirat / și la rândul lui / respiră / obiectele însuflețite și neînsuflețite / ca și cum ar fi aer. // [...] // Omul-Fantă vine și vede. / Nu se știe dacă între ochiul lui / și ochiul lucrurilor / există vreun spațiu pentru vedere. / Retina omului-fantă e lipită / de retina lucrurilor... («Omul-Fantă», SAlf, 115 sqq.). Contemplând lumea din afara ei, poetul are marea revelație a simetriadelor, a concentricității, a corespondențelor / proiecțiilor (oglindirilor), între nervul terestru și nervul divin, între față și revers, între ființă și neant, apropiindu-se de
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
îi trece un gând și scapă, pe-ascuns, câte-o privire. Stă la o masă mică, în colțul diametral opus. In partea cealaltă, pe sub masă, pisicile pot vedea cum stă picior peste picior, rochia-i dezvelind peisajul unor pulpe pline, lipite unele de altele. Și doar poartă o rochie lungă! El are adresa e-mailului acestei femei, încă de săptămâna trecută, când i-a căzut, lângă masa lui, ca din întâmplare, un fragment dintr-un șervețel de hârtie pe care scrisese: „așa
UNDEVA, ÎNTR-O CAFENEA (MOMENT) de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352698_a_354027]
-
generalități. El examina încăperea. S-a uitat peste tot și a fost încântat de felul în care era organizat apartamentul... S-a oprit apoi în mijlocul sufrageriei, lângă mine. Fără să-mi impun m-am apropiat mult de el. Eram aproape lipiți unul de altul. Îi simțeam privirea jucăușă plimbându-se periculos de alunecos pe ceafa mea, după ce mi-a săltat buclele imaginând în palma sa o coamă bogată. Răsuflarea sa caldă îmi gâdila urechea dreaptă, în timp ce-mi admira curbura
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353613_a_354942]
-
Da, de sirenă pentru că îți amintești ce ironic zâmbeam când auzeam acest cuvânt...Dar crede-mă! În acel moment mi se părea că plutesc și că-mi aud sufletul cum cântă un cântec pe care nu-l mai auzisem vreodată... Lipită strâns de el, am închis ochii și am simțit cum amețesc de plăcere, dar nicio clipă nu mi-a fost teamă de cădere pentru că brațele lui mă susțineau strâns, dar atât de delicat... Dacă ai ști..., dacă ai ști cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353613_a_354942]
-
vreodată se simțise atât de bine ținând în brațe o femeie.Nu sarutand-o,desi pielea sidefie a gâtului ei și mărul rotund al umărului ei erau la câțiva centiimetri de buzele lui.Nu atingand-o ,desi palmă lui ramasse lipită de abdomenul ei dar nu îndrăznise să se miște. Cu ,sentimentul acela infinit că ea se potrivește perfect în brațele lui.De parcă se născuse să fie acolo. Într-un târziu calul se opri . El coborî și apoi o ajută pe
POVESTE DE DRAGOSTE(3) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354073_a_355402]
-
care-l citea. Luă de pe masă o nouă agendă și începu s-o răsfoiască: 27 iulie: „Mă duc la Parlament să mă întâlnesc cu deputatul Petrovici. Mi-a promis că-mi acordă un interviu”. * Florin întoarse pagina. Pe aceasta descoperi lipit un interviu publicat în ziar. Se vede treaba că prietenul urmărește cu atenție tot ce se scrie despre mine. Cu acest gând începu să recitească interviul: Menuț Maximinian: Interviu cu președintele Ligii Scriitorilor Români „Critica literară dă contactul cu opera
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
ochi, a mea de bucurie, că nu mă lua de gulerul rochiei și a ei, pachetul meu. Am ieșit din celar cu sufletul la gură. Îi bănuiam curiozitatea la fel de mare ca și a mea. Ne-am așezat pe prispa proaspăt lipită, strâmbându-mi nasul din cauza mirosului încă proaspăt de balegă, dar cum îi respectam tăcerea, nu îndrăzneam să-i cer să desfacă ziarul îngălbenit și prăfuit. Așteptam și o priveam pe mamaie, care îl tot strângea la piept cu frică să
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
și nici muncă multă”. Așteptam să continuie povestea, dar s-a sculat grăbită și a început să alerge după găinile, care, profitând de poarta deschisă de la grădina mare și mai ales de neatenția noastră, se plimbau indiferente pe prispa proaspăt lipită. Ne-am întrerupt povestea aici. Mamaie avea treabă iar eu trebuia să rumeg în liniște răzbunarea împotriva lui tataie. Îmi ascunsese atâtea povești interesante despre mami, ca să mă plictisească adesea cu „măiculița lui”. Ce treabă aveam eu cu trecutul lui
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
Din iarba șesului cresc plângeri Și în copaci plâng licurici, Că-n loc de soare și de îngeri, Pe ceruri se arată nouri gri. Plâng petalele de floare De sub mâlul cel vuind, Seacă inima în oameni, C-au rămas sărmani lipiți. Elena Trifan 1 august 2014, Ploiești Referință Bibliografică: VIITURA / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1335, Anul IV, 27 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VIITURA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357328_a_358657]
-
slujba în Biserică sau Capela, nu într-un altar în aer liber ci împreună cu alți înalți prelați catolici și ortodocși aghezmuiesc și desăvârșesc ritualuri numai de ei știute la baza Obeliscului de la Vatican, iar papa are tronul papal cu spătarul lipit chiar de Obelisc. Or, se știe că Obeliscul de la Vatican este un obelisc egiptean, adus la Roma de către Caligula pentru a orna spina noului său circ de la Vatican, pe atunci în construcție. Astăzi se găsește în vasta piață Sfântul Petru
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
Mușeteștilor, bun cunoscător al vieții și al legii, care judecă și justifică neajunsurile sociale de azi prin neașezarea postrevoluționară în care democrația este fragilă iar libertatea este confundată cu anarhia. „Ce să-i pretindă, de exemplu, unui tânăr neinstruit, sărac lipit pământului, flămând și desculț, fără o carieră, fără visuri și fără perspective ?” (pag. 62) Victimă a acestei atmosfere este și familia lui Alexie Vlăsceanu care suportă o nedreaptă pierdere prin accidentul mortal al fiicei Melisa. Prima reacție a lui Alexie
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
adjudecat-o la acest capitol, ca de altfel în toate domeniile certate cu decența, bunul simț, ordinea și disciplina?! Iată de ce spațiul românesc colcăie de dialecte și subdialecte ale mizerabilismului autohton: al celor putrezi de bogați și al celor săraci lipiți pământului, al trufașilor și al umiliților, al parlamentarilor și al șomerilor, al târfelor și al cucoanelor simandicoase, al maneliștilor și al tuturor agramaților din presa scrisă și vorbită, al moldovenilor, sudiștilor și ardelenilor, cu toții bălăcindu-se, mai mult sau mai
MIZERABILISMUL OMULUI MODERN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358044_a_359373]
-
se prelucreaza prin impregnarea intr-o solutie chimica si prin vopsire de către persoane specializate. Reg. NA [4] stog format din snopi din tulpini uscate de porumb, puse pe vertical unul lângă altul, sau unul peste altul. [5] Magazie de obicei lipita de corpul principalal casei, unde sunt ținute produsele agricole și unele articole agricole. NA Referință Bibliografică: LITURGHIA / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 656, Anul II, 17 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stan Virgil : Toate Drepturile
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
și multe alte momente stresante au rămas în urmă. D-l Fărcuța a învins și acum este în febra organizării și desfășurării programului de strângere a banilor pentru demararea lucrărilor. Oamenii din cătunul Barcuri însumând 30 de familii sunt săraci lipiți pământului. Ei trăind într-o zonă deluroasă unde agricultura nu merge. Pensiile lor (cei care le au) sunt așa cum sunt pentru că aici nu au fost nici C.A.P-uri. Care ar putea fi contribuția lor bănească la contruirea bisericii
ZIDEŞTE BISERICA de IONEL CADAR în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358079_a_359408]
-
îl transformi în lut să ... Citește mai mult Mergipe firul apei când nu merge nimenimergi pe firul apei care curgecum curge dealul spre marepierzându-se în câmpii verzui-galbeneunde umblă visele desculțemergi pe firul aerului care atingevietățile și zorile în amorțireumbrele sufletului lipite debasmul lormergi pe firul potecii care-și face locîntre molozclipa înfășurata în tăcerelumina de mâine rămâne neaprinsăpotecile codrului se leagănăîn delirul pianului Chopinmergi pe firul sunetului și vei găsi pietrealbastre, galbene și verziașteptându-te cu poveștiîși ascute vocea care zace în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
să te mai văd prin ogradă, îndărăt. - Vin la vara viitoare, îi scria într-o scrisoare fiul ei de ani plecat socotit un om bogat. O vecină mai de treabă totdeauna o întreabă despre veștile primite în zeci de plicuri lipite. Bătrânica, sărăcuța... îi zicea: “Sărut mânuța! De nu ți-e cu supărare, vrei să-mi citești o scrisoare?” ...Cât era de bolnăvioară, parcă îi trecea de boală, când inspira din cuvinte suflet tânăr, inimă și trup fierbinte. Își cuibărise bucuria
REÎNTÂLNIREA AMÂNATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344669_a_345998]
-
Lot la stana de sare. În caz contrar, „Te vei răstigni la intersecția zilelor” - adaugă el implacabil. Nici sentimental, nici liric, nici nostalgic, Teo Cabel este un poet lucid, destul de transparent, care-și construiește discursul din mici fragmente de vitraliu, lipite dibaci, astfel încât să lumineze aproape feeric. Se pare că nu e deplin conștient de impactul pe care-l are asupra cititorului, acesta părându-i-se firesc, normal, necesar, aproape obligatoriu. Uneori găsește sintagme uluitoare, alteori, face din cuvintele cele mai
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
eu... după câte-mi aduc aminte, nu te făcui bine când îți mâncase ficații o fată de peste Oltețu, care te deochiase că-ți dădeai ochii peste cap și nimeni nu știa ce să-ți facă? Didina și N aie stăteau lipiți cu urechile de scândurile de brad fasonat ale ușii, ca să audă ce-i spune baba Bușica, dar urmă o liniște prelungită, că nu mai auziră niciun cuvințel. Cotoroanța îi luase mâna în a ei și-l strângea de degetul mare
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
în UE, fără o Constituție europeană, sunt dezbinate de 50 de ani și împărțite de fapt în găști și clanuri de oameni foarte bogați, care au între 10.000 și 100.000 de euro pe lună, și oameni foarte săraci lipiți pământului, care nu mai au azi, după 25 de ani de la revoluție, nici măcar un venit minim garantat. Iar noi, pretinși politicieni europeni, intelectuali versați, filozofi și profesori universitari, avem aroganța să afirmăm că ” drepturile omului nu pot definite înaintea definirii
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
românești din Valahia eternă, din neștiință, și în alianță cu maestrul N. Manolescu și în cârdășie cu B. Chiorul (ucigașul cu corăbiile sale negre) te bate “mila” acum să aspiri de ani buni la banii “popolu-lui” de țerani săraci și lipiți pământului și, după ce îți promovezi opera ta din bani publici publicată în sute de mii de exemplare împrăștiate în vreo 50 de țări (grăbindu-te, ca să mai otrăvești cu “portavionul” tău “Orbitor” și alte generații pierdute), sub protecția și acoperirea
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
Nimic nu vreau să știu de mersul lumii Când mâna ta, ca un zefir de seară, Pe trupul meu tot urcă și coboară Sub razele de aur ale lunii. Mă strângi în brațe, parcă-ai vrea de tine Să stau lipit, de-acum, pentru o viață; Sub palma mea doi sâni, azi, se răsfață Și sângele îmi clocorește-n vine. De ieri nu-mi pasă, nici de ce-o să vină Când îmi cobor în trupul tău dogoarea, În tine simt cum înflorește
MĂ ARDE CLIPA-N CARE SUNT CU TINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360676_a_362005]
-
Se aud șoaptele orașului, iar dincolo de șoapte se aude un slab alea jacta est, ca și când ne-am mai hrăni cu niște rădăcini de latinitate într-un mod cu totul obscur. Orașul mic tace, ascuns în amărăciunea șomajului, cu căsuțe scorojite lipite uneori de vile impunătoare sau case de secol XIX. Străzile șerpuiesc senin și se întind să cuprindă teresele de vară, unele chiar moderne, în care oamenii se grăbesc să intre ca la o binevenită relaxare. Mă întrebam unde sunt tinerii
ORAŞUL PIERDUT de FLORENTINA UDEANU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360707_a_362036]
-
ce-l ai zi de zi! Să fim pe un ceas o secunda-amândoi, Să nu ne simțim doi pierduți într-un roi. Aș vrea să vibram simultan pe o coardă, Prin frunze o toamnă conturul să-și ardă; Să mergem lipiți pas de pas pe ălei Să scriem la fel pașii tăi și ai mei. Cand simt o ieșire din noi, o mișcare, Îmi pare că e plictisita trădare Și caut trecutul în el să m-afund, Îl scriu după chipu
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]