78,164 matches
-
conlucrare năstrușnică în doi, în două de fapt, dar cred că nu este realizabilă. Cum se vede România de la Schloss "Solitude"? N. I.: În această singurătate am impresia că intru "în casa mea" mă adun. Nu pot să spun că-mi lipsește România, dar mă gîndesc la ea ca la o prezență extrem de dragă, mai dragă ca oricînd. Aici simt mai mult că-mi iubesc țara decît pînă acuma! R. B.: Mulțumesc, Nora Iuga.
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
cu alte cuvinte, trecînd de la atitudini deschise, democratice la "închideri" de felul D.R. Popescu, la o nouă lectură. Dar nu cerea dl Grigurcu tocmai astfel de noi lecturi? I se pare dlui Laszlo Alexandru că noile lecturi din R.L. sînt lipsite de spirit critic? Tipul acesta de interdicție - nu scriem despre cutare, fiindcă... - nu e sănătos. Scriem despre oricine. Totul este cum scriem. În ce-l privește pe dl Grigurcu, colaboratorul nostru permanent, d-sa se abține demn să aibă vreo
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
atât de variate, cel mai important aspect al unui astfel de demers de reconstituire este găsirea unui ton adecvat. Ion Iovan știe să evite obiectiv dramatismele și patetismele, are umor, este ironic și liric atât cât trebuie și, deși îi lipsesc destule piese, povestea pe care o scrie se încheagă impecabil. Totuși, prima parte a cărții, de până la moartea lui Ion Luca Caragiale (care presupune un sugestiv joc de oglinzi, o construcție paralelă între viața tatălui exigent și lipsit de dragoste
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
deși îi lipsesc destule piese, povestea pe care o scrie se încheagă impecabil. Totuși, prima parte a cărții, de până la moartea lui Ion Luca Caragiale (care presupune un sugestiv joc de oglinzi, o construcție paralelă între viața tatălui exigent și lipsit de dragoste părintească și cea a fiului aproape renegat) are destule momente savuros consemnate sau pur și simplu expresiv alăturate. Caragiale-tatăl: "... joia trecută, 21 mai, neavând treabă, mă plimbam încet pe Calea Victoriei, pe la șapte seara, privind la forfoteala aceia de
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
George răspunde acuzațiilor pe care i le-a adus un cunoscut disident român aflat în străinătate. Ca de obicei, dl George pretinde oponentului său precizie a informației și acuratețe a formulării. Naiv, ca de obicei, dl George. Tocmai aceste însușiri lipsesc oponentului său ocazional. A apărut numărul 4 pe 2002 al TRANSILVANIEI sibiene. Din sumar, cîteva studii serioase despre L. Blaga, M. Blecher și E. Simion. Foarte frumoasă înfățișarea grafică a noii serii. Unanimitate minus unu La mari evenimente, ziarele noastre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
se spune cu o expresie tradițională, ograda altora. Am răsfoit zilele trecute o culegere de articole a unui profesor și critic literar francez, apărută anul acesta. Numele nu-mi era cunoscut: Pierre Jourde. Titlul culegerii: La Littérature sans estomac. Adică, lipsită de îndrăzneală. Articolele se referă la cîteva zeci de cărți (în majoritatea lor romane) care au cunoscut un succes de public sau de critică mai mare sau mai mic în ultimul deceniu. E vorba de "literatură adevărată", precizează Pierre Jourde
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
-și lămurească măcar sieși drumul de urmat; de regîndit, bineînțeles, cu întreaga ființă, trup și suflet; de regîndit din încercări și îndurări poate mai mult chiar decît din cărți și din cunoștințe puse cap la cap, deși nici acestea nu lipseau". Opțiunea proximă care-i stătea în față era, bineînțeles, opțiunea politică. Ea comporta însă o dificultate. În măsura în care, la interogația negativă: "Ce nu vrei", răspunsul se arăta lesnicios, la cea pozitivă: "Ce anume vrei? Pe ce drum s-o apuci?", răspunsul
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
civilizației". Cel mai ușor dispar adjectivele incomode sau orice element dintr-o enumerație; evident, din seriile "a erotismului, a naturalismului, a reacționarismului său" și "sentimentul naturii, reacționarismul, erotismul și muzica", elementul subliniat va fi anulat. în vreme ce reacționarismul e un cuvînt lipsit de echivoc, reacțiunea suferă o reinterpretare lexicală: dacă în ediția din 1974 cuvîntul dispare cu totul, uneori cu întregul fragment în care e plasat, textul din 1985 oferă un perfect exemplu al excesului de subtilitate spre care împinge cenzura. Soluția
Fragor... Fragosus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14546_a_15871]
-
la nivelurile cele mai aerisite popularității, este să penetrați o gașcă '80'90. Fiecare revistă literară se sprijină pe o gașcă. în gașcă se bea. Voi încercați prin a aduce de băut. (....) din rețeta cărora (textele debutanților, n.n.) să nu lipsească sub nici o formă cuvintele: intertextualitate, sincretism, Patapievici, sacralitatea elementarului, postmodern, turnul de fildeș, oximoron (....) Ei și acum să te ții. Pentru că în orice poveste cu Scufița Roșie (asta sunteți, nu vă faceți iluzii), trebuie să apară și lupul, (critica, bat
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
civilizației". Cel mai ușor dispar adjectivele incomode sau orice element dintr-o enumerație; evident, din seriile "a erotismului, a naturalismului, a reacționarismului său" și "sentimentul naturii, reacționarismul, erotismul și muzica", elementul subliniat va fi anulat. în vreme ce reacționarismul e un cuvînt lipsit de echivoc, reacțiunea suferă o reinterpretare lexicală: dacă în ediția din 1974 cuvîntul dispare cu totul, uneori cu întregul fragment în care e plasat, textul din 1985 oferă un perfect exemplu al excesului de subtilitate spre care împinge cenzura. Soluția
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
pe armean, care-l informează pe evreu, ce-l informează pe șiit, care-l informează pe druz, ce-l informează pe melchit, care-l informează pe abisinian ce-l informează pe catolic, care, din nou, mă informează pe mine." Nu lipsește suspensul în cazul unor scene, aparent periferice sau majore, privind confruntările între serviciile secrete, fiecare din ele acuzînd de terorism partea adversă și incovînd răni istorice sau recente: unii holocaustul, ceilalți izgonirea palestinienilor din gospodăriile lor. Invitație subtilă, prin valențele
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
tulburătorului De două mii de ani. Oricum, publicistica lui, atât de diversă, atât de bogată, atât de fermă și totodată atât de nuanțată (operă a unui sceptic înarmat, totuși!, și cu convingeri - dar suple!), trebuia neapărat adusă la cunoștința unui public lipsit de acces la locul ei de primă apariție. Este ceea ce a făcut, cu un devotament și o pricepere exemplare, doamna Cornelia Ștefănescu, întâi - așa cum se putea în acele vitrege condiții - în volumul Eseuri. Cronici. Memorial, apărut în 1972 la Editura
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
ce era rău în asta?! Că doar nu era să stea tovarășii de sus cu urechea la aparat, să le iasă vorbe că ascultă și ei, ca tot omul, București 4. Asta era sarcina lui, nu făcea nimic rău. Mai lipsește nițel și aflăm de la Priboi cu cît patriotism înalt și-a făcut el datoria. Noi nu mai știm în ce lume am trăit, de vine Priboi să ne amenințe și să ne acuze, separat și în solidar, de parcă soarta României
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
și a revistelor școlare, pentru a nu cere (deocamdată) mai mult. Îi cunosc pe unii dintre cei care, într-un moment de slăbiciune, de insuficientă luciditate, au comis fapte ca cele semnalate mai sus, pot afirma că dintre ei nu lipsesc profesori bine pregătiți, care pun mult suflet în acțiunea pedagogică. Lucrurile nu trebuie văzute în alb și negru; "x plagiază" nu este un predicat binar. Recent, o revistă americană a divulgat plagiatul unei celebrități în materie de cultură științifică, J.
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
a infectat și îmbolnăvit cultura artistică autohtonă, făcând-o incapabilă să concureze cultura populară robustă din alte părți ale lumii. Uneori mă întreb dacă antiamericanismul devenit nebunie în septembrie 2001 nu a fost, în parte, rezultatul revulziei omenirii împotriva aporiei lipsite de sens a postmodernismului cultural al Vestului. Teroriștii ne-au omorât din ură pentru prosperitatea noastră - care ar fi ajutat societățile lor pe termen lung; ceea ce vătămase, însă, lumea lor era cinismul intelectualilor și profesorilor noștri. (Fragmente din eseul cu
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
mult la nuanțe, la elaborarea blândeților și sadismelor uneori exacerbate ce le caracterizează personajele. Liliana Ghiță (Mama) dă vibrație tragismului conținut al rolului, însă cadența nu e suficient respectată. Marius Manole e parcă prea stingher în rolul Paulie, personajului său lipsindu-i plasma fierbinte ce l-ar fi tăcut pe deplin convingător. Mihaela Trofimov, Elena Andron, Cornel Cimpoae, Valentin Terente, Emilian Oprea, în multiple roluri fără vorbe, demonstrează că noțiunea de "figurație specială" își schimbă semnificația atunci când alăturările de chipuri, trupuri
Debut pe o scenă românească by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14577_a_15902]
-
dezinsecții ori, cel mult, ca un hatîr, predînd aritmetica la clasa a cincea elementară, prin urmare smuls de la masa de scris, abătut de la rostul vieții sale: "aș avea nevoie de ceva mai mult timp liber. Am atîtea proiecte literare, îmi lipsește însă timpul. Totdeauna intervine ceva. Sînt ca și vegetația polară, în cîteva zile trebuie să trec și prin primăvară și prin vară și prin toamnă, căci pe neașteptate se întorc zăpezile obligațiilor cotidiene și țin, și țin la nesfîrșit! Și
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
date spre publicare atunci cînd au fost scrise, prozele Florenței Albu din Scara ce nu duce nicăieri (Editura Cartea Românească, București, 2001) au acum un aer ușor desuet, par poate străine de sensibilitatea de astăzi, însă ele nu sînt deloc lipsite de virtuți literare și, în orice caz, întregesc fericit un portret al autoarei, socotită în mod curent drept o poetă a melancoliei, a urîtului, a pustiului. Prozele datează din anii '70 (una singură e din '81-'84) cînd Florența Albu
Cochilia lui Pagurus by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14591_a_15916]
-
sînt anterioare celor deja rezolvate într-o etapă mai timpurie. Această contradicție dintre cronologia exterioară, cea temporală, și cronologia interioară, cea a dinamicii formelor, este greu de înțeles, și, cu atît mai mult, dificil de explicat, dacă elementele de datare lipsesc cu desăvîrșire. Și în expoziția Țuculescu ele lipsesc chiar cu desăvîrșire. însă de această lipsă nu sînt vinovați, în exclusivitate, realizatorii. Pictorul însuși refuză datarea, sfidează cronologia și, finalmente, își scoate în mod tacit opera de sub presiunea timpului. Ridicînd absența
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
mai timpurie. Această contradicție dintre cronologia exterioară, cea temporală, și cronologia interioară, cea a dinamicii formelor, este greu de înțeles, și, cu atît mai mult, dificil de explicat, dacă elementele de datare lipsesc cu desăvîrșire. Și în expoziția Țuculescu ele lipsesc chiar cu desăvîrșire. însă de această lipsă nu sînt vinovați, în exclusivitate, realizatorii. Pictorul însuși refuză datarea, sfidează cronologia și, finalmente, își scoate în mod tacit opera de sub presiunea timpului. Ridicînd absența datării de la înțelesul ei tehnic, imediat, la unul
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
foarte clare și care găsesc vina te miri unde. Printre puținele capetele limpezi de la întâlniri au fost regretatul Laurențiu Ulici, Gabriela Adameșteanu și Al. George (poate chiar Adrian Dinu Rachieru, la a cărui intervenție se referă unii vorbitori, intervenție care lipsește însă din carte - de ce?). Să luăm câteva exemple de remarci juste: conceptul de roman, ideea însăși de literatură s-a schimbat radical în era informatică, sistemul de valori e altul, n-o fi romanul în criză, dar nici în floare
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
juste: conceptul de roman, ideea însăși de literatură s-a schimbat radical în era informatică, sistemul de valori e altul, n-o fi romanul în criză, dar nici în floare, cititorul de dinainte de '89 era un pseudocititor (L. Ulici), ne lipsesc programele de instruire și de sprijinire a tinerilor scriitori, a editorilor și a traducătorilor (G.Adameșteanu, idei exprimate, de altfel, și de E.Uricaru), că nu se mai citește azi e o prejudecată, se citește însă literatura străină la care
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
sau vadimi - implică frecvent o devalorizare. Sufixul colectiv -ime are în română un potențial ironic depreciativ, care nu se activează totdeauna, dar nici nu poate fi trecut cu vederea. Din păcate, dicționarele noastre moderne, mai puțin atente la uz și lipsite de sprijinul citatelor ilustrative, nu înregistrează totdeauna asemenea valori. De altfel, conotația peiorativă e absentă la unele derivate vechi, care s-au impus într-un registru neutru (tinerime, preoțime), dar devine foarte evidentă la creațiile noi, mai ales la cele
Șefime, ștăbime, securime... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14601_a_15926]
-
peiorativă e absentă la unele derivate vechi, care s-au impus într-un registru neutru (tinerime, preoțime), dar devine foarte evidentă la creațiile noi, mai ales la cele din limbajul colocvial. Dintre derivatele cu sufixul -ime cunoscute de toată lumea, unele lipsesc din DEX (1996): șefime, ștăbime, hoțime, avocățime. Prestigiul literaturii rămîne însă mare, așa că nu e de mirare că găsim, în schimb, motănime - datorat folosirii glumețe de către Eminescu (în Cugetările sărmanului Dionis). Prestigiul operei eminesciene nu a făcut totuși - din fericire
Șefime, ștăbime, securime... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14601_a_15926]
-
este o deosebire, derivată din aceasta, mai rar luată în considerare, dar care, împreună cu idoelogicul, ne ajută să înțelegem de ce am avut un proces al fascismului, dar nu și unul al comunismului. E vorba de faptul că dictaturile de dreapta, lipsite de o filosofie proprie, au fost în practică, și în modul cel mai strident, abuzive, în vreme ce, preocupate să nu iasă din spiritul care le călăuzea, cele de stînga au păstrat aparențe de legalitate. Pentru cei care au cunoscut comunismul, nu
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]