1,692 matches
-
condițiile prevăzute de Legea nr. 341/2004, această concluzie rezultând cu necesitate din cuprinsul art. 49 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004. ... 77. În același sens este și rezultatul interpretării istorico-teleologice a normelor aplicabile raportului juridic litigios, având în vedere faptul că, în expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, care a adus modificări extensive acestei legi, s-a reținut că modificarea și completarea Legii nr. 341/2004 este necesară pentru rezolvarea situației actuale
DECIZIA nr. 88 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294111]
-
pe fond a cauzei respective; ... – chestiunea de drept care formează obiectul judecății nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 17. În speță, s-au reținut ca fiind incidente dispozițiile legale mai sus enunțate; astfel, chestiunea litigioasă vizează inclusiv aspectul referitor la obligația angajatorului, instituție publică, de a plăti contribuțiile de asigurări sociale pentru salariații care desfășoară activitatea în condiții deosebite de muncă. ... 18. Totodată, problema de drept ce trebuie tranșată în cauză, și anume dacă recunoașterea
DECIZIA nr. 113 din 9 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293962]
-
capete un caracter coerent și unitar. ... 66. Este vorba, așadar, despre o interpretare în drept cu caracter de principiu asupra unei norme legale (îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă cauzei de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, iar nu de determinarea, în concret, a acestei norme de către instanța supremă, căreia ulterior instanța de trimitere să îi facă aplicare punctuală la speță, întrucât nu acesta este scopul mecanismului instituit prin dispozițiile art. 519 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 113 din 9 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293962]
-
comprehensivă ce reunește atât normele juridice (principii și reguli), cât și dreptul de sorginte jurisdicțională (jurisprudențele obligatorii) - incident în concret în procedura judiciară în care a fost învestită, urmând să îl aplice pentru a tranșa în baza acestuia raportul juridic litigios. ... 115. În consecință, se poate aprecia că instanțele judecătorești au obligația de rang constituțional să asigure protecția concretă a drepturilor fundamentale aplicând motivat în acest sens standardul adecvat de protecție impus de normele de drept. Actul de justiție este indispensabil
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
respectiv de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 24. Instanța de trimitere a mai reținut că soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept sesizate. ... 25. Astfel, chestiunea de drept litigioasă dedusă judecății privește modul de salarizare a grefierului arhivar care a promovat examenul de promovare în funcție de execuție din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, în sensul dacă dispozițiile capitolului
DECIZIA nr. 61 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292435]
-
care sunt învestite cu soluționarea cauzelor în ultimă instanță. ... 56. Verificând îndeplinirea condițiilor subsumate prevederilor art. 1 alin. (1) și (3), respectiv art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se constată că chestiunea de drept litigioasă dedusă judecății privește modul de salarizare a grefierului arhivar care a promovat examenul de promovare în funcție de execuție din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, precum și obligarea pârâtelor la
DECIZIA nr. 61 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292435]
-
a reținut că mecanismul procedural instituit prin dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi utilizat de titularul sesizării pentru a obține interpretarea unor norme de drept mai înainte de tranșarea într-o manieră clară a aspectelor litigioase ale cauzei aflate pe rolul instanței de trimitere și, cu atât mai puțin, pentru lămurirea unor probleme de drept ipotetice, în considerarea diverselor aspecte litigioase ale cauzei (Decizia nr. 37 din 16 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 109 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294061]
-
interpretarea unor norme de drept mai înainte de tranșarea într-o manieră clară a aspectelor litigioase ale cauzei aflate pe rolul instanței de trimitere și, cu atât mai puțin, pentru lămurirea unor probleme de drept ipotetice, în considerarea diverselor aspecte litigioase ale cauzei (Decizia nr. 37 din 16 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 25 noiembrie 2019). ... 62. Or, potrivit încheierii de sesizare, instanța de trimitere, învestită cu soluționarea cauzei în primă instanță, nu
DECIZIA nr. 109 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294061]
-
această chestiune de drept nu a mai fost dezlegată prin mecanismele de interpretare și aplicare unitară a legii, reglementate de art. 514 și art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 20. Pârâtul Tribunalul Brașov a arătat că problema de drept litigioasă nu a mai fost dezlegată de instanța supremă printr-o decizie de recurs în interesul legii sau hotărâre prealabilă, fapt pentru care devin aplicabile prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 21. După comunicarea
DECIZIA nr. 72 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298104]
-
care sunt de competența instanței de trimitere). ... 44. În raport cu aceste considerații de ordin general, Înalta Curte consideră că instanța de trimitere nu urmărește interpretarea unei chestiuni de drept, ci dorește lămuriri privind aplicarea unor norme clare la situația litigioasă în cauză, aspect care rezultă cu evidență din cele expuse în paragraful 38, întrucât în această situație aplicarea legii depinde mai mult de circumstanțele cauzei, ceea ce sugerează o evaluare de fapt. ... 45. În exemplul concret, analiza dacă o funcție
DECIZIA nr. 131 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298168]
-
poate face integral printr-o singură operațiune financiară“. Potrivit considerentelor, nu se poate aprecia că există o veritabilă problemă de drept care să justifice pronunțarea unei hotărâri prealabile, ceea ce se solicită în realitate fiind o rezolvare a însuși raportului litigios și validarea argumentelor prezentate pentru adoptarea soluției. ... 28. Revenind la prezenta sesizare, este evident că, întrucât în cauză nu se pune problema existenței unei dificultăți de interpretare a unei norme de drept neclare, îndoielnice, nu este îndeplinită condiția de admisibilitate
DECIZIA nr. 135 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298413]
-
de control judiciar problema de drept privind interpretarea prevederilor Legii nr. 77/2016 sub aspectul posibilității adaptării contractului de credit în etapa executării silite. ... 62. În consecință, este inadmisibilă repunerea în discuție în apel a excepției respinse de prima instanță, chestiunea litigioasă rezolvată intrând în autoritatea de lucru judecat, conform art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă. ... 63. În limitele efectului devolutiv al apelului, stabilite de reclamantă, în aplicarea regulii tantum devolutum quantum apellatum, prevăzută de art. 477 alin. (1
DECIZIA nr. 142 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298307]
-
inadmisibilă, deoarece nu vizează caracterul neconstituțional intrinsec al normelor legale criticate, ci vizează, în mod evident, modalitatea în care instanțele judecătorești au interpretat sau urmează să interpreteze anumite texte de lege pe care le consideră/le vor considera incidente raporturilor juridice litigioase ce au ca obiect cereri de revizuire a drepturilor de pensie. Deși excepția de neconstituționalitate se înscrie în ansamblul mijloacelor procesuale de apărare, aceasta nu poate fi confundată cu orice alt mijloc de probă sau de apărare pe care părțile
DECIZIA nr. 534 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298440]
-
al lucrului judecat obligă instanța ulterioară să aibă în vedere ceea ce o primă instanță a statuat printr-o hotărâre irevocabilă/definitivă și să își argumenteze propriul raționament pe dezlegările anterioare, în condițiile în care acestea au legătură și influențează chestiunea litigioasă dedusă judecății ulterior. Din analiza comparativă a Ordinului MAP nr. 673/2019 și a Ordinului MMAP nr. 1.460/2021, a motivării acestora, a cadrului normativ existent la momentul aprobării celor două ordine, a împrejurărilor de fapt aferente adoptării celor două ordine și
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
al lucrului judecat obligă instanța ulterioară să aibă în vedere ceea ce o primă instanță a statuat printr-o hotărâre irevocabilă/definitivă și să își argumenteze propriul raționament pe dezlegările anterioare, în condițiile în care acestea au legătură și influențează chestiunea litigioasă dedusă judecății ulterior. În cauză, verificând argumentele prezentate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată sub acest aspect, Curtea constată că, deși acțiunea ce a făcut obiectul Dosarului nr. 622/64/2019 al Curții de Apel Brașov a vizat un alt
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
un control incident, pentru că apare în cadrul unui litigiu pendinte pe rolul unei instanțe judecătorești, dar nu poate fi soluționat de aceasta, ci trebuie deferit Curții Constituționale, care îl va soluționa fără a cunoaște sau interveni pe fondul cauzei litigioase care l-a determinat. Însă Curtea Constituțională nu poate analiza conformitatea unor acte normative cu Constituția în absența unei legături relevante între textul de lege criticat și procesul pendinte. Prin urmare, Curtea a constatat că, de principiu, condiționarea sesizării sale
DECIZIA nr. 478 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295129]
-
consecință a creării unei paradigme juridice neconstituționale. În situația în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire la care legea nu dispune nimic, caz în care se încadrează și situația litigioasă analizată, se constată că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar. ... 24. Potrivit Curții, dacă legiuitorul ar fi dorit ca și pentru desemnarea membrilor
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
fi echivalat cu o adăugare la lege. În situația în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire la care legea nu dispune nimic, caz în care se încadrează și situația litigioasă analizată, se constată că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar. Nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
ale convențiilor sau acordurilor de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state. (2) În România, autoritatea competentă în realizarea procedurii amiabile este A.N.A.F. (3) În sensul prezentului articol, expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) chestiune litigioasă - faptul care generează litigii în urma interpretării și aplicării convențiilor sau acordurilor de evitare/eliminare a dublei impuneri la care România este parte; ... b) persoană afectată - orice persoană fizică sau juridică cu rezidența fiscală în România sau într-un stat cu
ORDONANȚĂ nr. 11 din 24 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300006]
-
afectată - orice persoană fizică sau juridică cu rezidența fiscală în România sau într-un stat cu care România are încheiată o convenție sau un acord de evitare/eliminare a dublei impuneri și a cărei impozitare este afectată direct de o chestiune litigioasă. ... (4) În baza prevederilor convenției sau acordului de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu un alt stat, când o persoană afectată consideră că măsurile luate de unul sau de ambele state contractante au sau vor avea ca rezultat
ORDONANȚĂ nr. 11 din 24 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300006]
-
sau de ambele state contractante au sau vor avea ca rezultat o impozitare a acestuia care nu este conformă cu prevederile acelei convenții sau acord, indiferent de căile de atac interne, acea persoană își poate prezenta cazul privind o chestiune litigioasă autorității competente a oricăruia dintre statele contractante, dacă convenția sau acordul respectiv prevede această posibilitate. (5) În cazul în care prevederile convenției sau acordului de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu un alt stat nu stabilesc posibilitatea de
ORDONANȚĂ nr. 11 din 24 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300006]
-
permite autorității competente a celuilalt stat să își prezinte opiniile cu privire la obiectul procedurii amiabile. Admisibilitatea solicitării din perspectiva informațiilor și documentelor necesare se analizează prin parcurgerea procedurii prevăzute la art. 283^3 alin. (6)-(9). (7) Cazul privind chestiunea litigioasă trebuie prezentat de persoana afectată în termen de trei ani sau în termenul prevăzut în convenția sau acordul de evitare/eliminare a dublei impuneri, calculat de la data comunicării actului administrativ fiscal sau orice altă notificare din care rezultă o impozitare
ORDONANȚĂ nr. 11 din 24 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300006]
-
comunicată persoanei afectate. (16) Implementarea rezultatului negocierii se realizează prin ordin al președintelui A.N.A.F independent de orice prevedere națională legată de prescripție sau de constatările organului fiscal care decurg din alte acte administrative fiscale ce au stat la baza chestiunii litigioase. (17) În cazul în care A.N.A.F. și autoritatea competentă a celuilalt stat contractant nu au ajuns la un acord privind modul de soluționare a cazului prezentat, A.N.A.F. notifică persoana afectată în legătură cu acest lucru, indicând motivele de fapt și
ORDONANȚĂ nr. 11 din 24 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300006]
-
atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea litigiului, neputând fi transferate completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 47. Sesizarea formulată de instanța de trimitere are ca scop determinarea normei incidente și a modului de aplicare a acesteia în situația litigioasă expusă în actul de sesizare, aspecte care însă excedează competențelor Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. În consecință, întrebarea adresată instanței supreme nu se circumscrie necesității unei interpretări in abstracto a unor dispoziții legale, reprezentând, în realitate, o problemă
DECIZIA nr. 209 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299997]
-
jurisdicționale a instanței de trimitere (aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății) către instanța supremă, îndrituită legal doar să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să confirme norma de drept incidentă raportului juridic litigios. ... 48. Astfel, se constată că prezenta întrebare formulată generic și fără a enunța, în concret, o chestiune de drept urmărește, în contextul particular al cauzei [prin solicitarea punctuală de a se răspunde asupra calificării modalității de trecere în rezervă - din
DECIZIA nr. 209 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299997]