1,076 matches
-
pe litoralul românesc al Mării Negre începe la data de 1 mai și se încheie la data de 30 septembrie a fiecărui an. Secțiunea a 9-a Activitățile de transport Articolul 35 (1) Autorizarea de construire de noi șosele în bandă litorala, de 50-150 m, paralelă cu linia țărmului sau în zonele protejate este interzisă. ... ------------ Alin. (1) al art. 35 a fost modificat de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 280 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 202 din 18 decembrie 2002 (*actualizata*) privind gospodarirea integrată a zonei costiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147010_a_148339]
-
cu motor, inclusiv a motocicletelor și a motoretelor, pe dune și plaje și în zona habitatelor sensibile este interzisă. ... (3) Fac excepție de la prevederile alin. (2) autovehiculele pentru aprovizionare și intervenție. ... (4) Se poate autoriza construcția de promenade în bandă litorala de 50-150 m, dar nu mai lațe de 6 m. ... ------------ Alin. (4) al art. 35 a fost introdus de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 280 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 454 din 26
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 202 din 18 decembrie 2002 (*actualizata*) privind gospodarirea integrată a zonei costiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147010_a_148339]
-
de canalizare, stațiile de epurare și modalită��ile de evacuare a apelor uzate, existente sau propuse a se construi, vor avea la bază tehnologii care să asigure o epurare corespunzătoare a acestor ape. ... (3) Orice fel de deversare în apele litorale a apelor neepurate sau a apelor uzate care prin epurare nu ajung la calitatea cerută în conformitate cu standardele și normativele în vigoare este interzisă. ... (4) Autoritățile administrației publice locale sunt obligate să construiască sau să extindă sisteme de canalizare și stații
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 202 din 18 decembrie 2002 (*actualizata*) privind gospodarirea integrată a zonei costiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147010_a_148339]
-
și de protecția falezelor ��mpotriva eroziunii. În planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism se prevăd căile de acces în zona costiera, de preferință pietonale sau pentru biciclete. (2) Autorizațiile de construcție se vor acorda numai pentru exteriorul benzii litorale (de 50-150 m), care va fi stabilită în funcție de geomorfologia terenului. ... ----------- Alin. (2) al art. 60 a fost modificat de pct. 5 al art. unic din LEGEA nr. 280 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 454 din 26
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 202 din 18 decembrie 2002 (*actualizata*) privind gospodarirea integrată a zonei costiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147010_a_148339]
-
suspensie; ... b) pentru alte substanțe în soluție. ... 3. Injectarea în straturi de foarte mare adâncime a apelor uzate industriale, a apelor de mină sau de zăcământ: a) pentru materii în suspensie; ... b) pentru substanțe în soluție. ... 4. Primirea în apele litorale și în marea teritorială, inclusiv în cele din zona de interes economic natural, a substanțelor poluante conținute în apele uzate evacuate de utilizatori, în cadrul prevederilor actelor de reglementare în vigoare (autorizație sau aviz de gospodărire a apelor), puse de acord
HOTĂRÂRE nr. 981 din 29 decembrie 1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "Apele Române " - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122734_a_124063]
-
alte viețuitoare acvatice, după cum urmează: a) în apele colinare, de șes și în Dunăre cu delta să, pe durata a 60 de zile, în perioada 15 aprilie - 13 iunie inclusiv; ... b) în Complexul Razelm - Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc și lacurile litorale, pe durata a 90 de zile, în perioada 1 aprilie - 30 iunie inclusiv; ... c) în fața gurii Dunării, meleaua Sfântu Gheorghe pana la Ciotic, pe durata a 121 de zile, în perioada 1 aprilie - 31 iulie inclusiv; ... d) se instituie zonele
ORDIN Nr. 18 din 24 martie 1995 privind prohibitia pescuitului în anul 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111866_a_113195]
-
carmace și ohane. ... Articolul 3 Pentru realizarea pescuitului se interzice: a) utilizarea setcilor fixe în zona litoralului mării din perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării"; ... b) folosirea setcilor și avelor de orice tip în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc și lacurile litorale din perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării"; ... c) pescuitul cu uneltele tip traul, năvoade îngemănate, prostovoale, lăptaș, pe intreg perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării"; ... d) folosirea setcilor și avelor tractate în perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", cu excepția pescuitului pe Dunăre și
ORDIN Nr. 18 din 24 martie 1995 privind prohibitia pescuitului în anul 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111866_a_113195]
-
a = 40 mm, respectiv 2a = 80 mm, la uneltele de pescuit tip ave și setci; ... b) a = 40 mm, respectiv 2a = 80 mm, la capcanele de prindere ale vintirelor și talienelor utilizate în Complexul Razelm - Sinoe, Lacul Erenciuc și lacurile litorale; ... c) a = 30 mm, respectiv 2a = 60 mm, la uneltele de pescuit activ pentru scrumbie; ... d) a = 50 mm, respectiv 2a = 100 mm, la matița năvoadelor destinate pescuitului în Complexul Razelm - Sinoe; ... e) a = 32 mm, respectiv 2a = 64 mm
ORDIN Nr. 18 din 24 martie 1995 privind prohibitia pescuitului în anul 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111866_a_113195]
-
a = 32 mm, respectiv 2a = 64 mm, la uneltele tip năvoade, vintire și taliene destinate pescuitului în restul zonelor din perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării"; ... f) a = 7 mm, respectiv 2a = 14 mm, la uneltele de pescuit utilizate în zona litorala a Mării Negre inclusă în perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării". ... Articolul 6 Prohibiția pescuitului în apele curgătoare, frontieră de stat se stabilește după cum urmează: a) în apele fluviului Dunărea: ... - pentru zona de frontieră cu Ucraina (Marea Neagră - Reni), pe o durată de
ORDIN Nr. 18 din 24 martie 1995 privind prohibitia pescuitului în anul 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111866_a_113195]
-
și maxim al apei este de 26 m. Variația de nivel are o influență directă asupra faunei piscicole, pozitivă prin fertilizarea solului în zonele de retragere a apei și negativă prin erodarea malurilor și împiedicarea formării unei flore și faune litorale și respectiv prin rămânerea peștilor în gropi sub gheață în timpul iernii. În anul 1979 au fost introduse pe sub munte în lac și apele Izvorului Muntelui, captate la 1,5 km amonte de vărsarea lor în vechea albie a Bistriței. Aici
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
coregonului, deși a fost introdus în cantitate însemnată în 1963. Densitatea populației piscicole crește din zona barajului înspre zona viaduct Poiana Teiului (coada lacului) și dinspre mijloc spre maluri, ca urmare a abundenței hranei spre amontele lacului și în zona litorală. Astfel, s-a constatat următoarea repartiție luată gravimetric: 3,9% în zona Tunel aducțiune; 28% în zona Fârțigi (la jumătatea lungimii lacului); 32% în zona Ceahlău; 35,8% în zona Bistricioara și coada lacului. Din speciile pescuite, mreana, cleanul și
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Masivul Dobrogei de Nord. Se desfășoară în partea central-nordică a Dobrogei. La suprafață sunt roci vechi, unele, de pildă, granitele, calcarele, fiind folosite ca materiale de construcție. Relieful este mai RELIEFUL 29 Podișul Dobrogei de Sud Canalul Dunăre - Marea Neagră Stațiunea litorală Jupiter M. Măcin Pod. Niculițel Depr. Nalbant D. Tulcei Pod. Mangaliei Masivul Dobrogei de Nord Podișul Dobrogei de Sud înalt, cu altitudinea medie de 250 m (467 m în vf. țuțuiatu din Culmea Greci) și alcătuit din platouri netede în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cuprins între Dunăre și Marea Neagră; Munții Măcin (467 m) sunt cei mai vechi de pe teritoriul României; șisturile verzi din Podișul Casimcei sunt cele mai vechi roci din țara noastră; climatul este secetos; râurile sunt scurte și se varsă în lacurile litorale ale Mării Negre; în estul podișului se află complexul lagunar Razim (434 km2); se disting două diviziuni: Masivul Dobrogei de Nord și Podișul Dobrogei de Sud; de-a lungul văii Carasu s-a con struit canalul Dunăre-Marea Neagră. 30 GEOGRAFIE FIZICĂ
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în Deltă există 25 de așezări, între care un oraș — Sulina, concentrate pe grindurile mai întinse, cele mai mari fiind Sulina, Chilia și Sf. Gheorghe; se adaugă, la sud de delta propriu-zisă, încă 26 de sate, situate la contactul câmpiei litorale cu podișul. AMINTIȚI-Vă condițiile de formare a deltelor; delte mari pe Glob; definiția noțiunilor: grind, lagună, cap; caracteristicile vânturilor care bat dinspre est - nord - est. RELIEFUL 37 Cu adevărat, Delta Dunării e o minune care încheie cu vrednicie șirul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
anul 1987. DE REȚINUT platforma continentală are lăți mea maximă în nord-estul bazinului marin; din platforma continentală, țării noastre îi revin 22 km (12 mile marine); are resurse însemnate de petrol și gaze naturale. NOȚIUNI NOI submers - sector din zona litorală a mărilor și oceanelor acoperite de ape; platformă litorală - zona de lângă țărm a platformei continentale supusă acțiunii valurilor. Faleză în loess deasupra platformei litorale calcaroase cu pietrișuri Platformă marină de foraj în apele teritoriale marine ale țării noastre I. Citiți
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
maximă în nord-estul bazinului marin; din platforma continentală, țării noastre îi revin 22 km (12 mile marine); are resurse însemnate de petrol și gaze naturale. NOȚIUNI NOI submers - sector din zona litorală a mărilor și oceanelor acoperite de ape; platformă litorală - zona de lângă țărm a platformei continentale supusă acțiunii valurilor. Faleză în loess deasupra platformei litorale calcaroase cu pietrișuri Platformă marină de foraj în apele teritoriale marine ale țării noastre I. Citiți afirmațiile de mai jos și încercuiți litera corespunzătoare răspunsului
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mile marine); are resurse însemnate de petrol și gaze naturale. NOȚIUNI NOI submers - sector din zona litorală a mărilor și oceanelor acoperite de ape; platformă litorală - zona de lângă țărm a platformei continentale supusă acțiunii valurilor. Faleză în loess deasupra platformei litorale calcaroase cu pietrișuri Platformă marină de foraj în apele teritoriale marine ale țării noastre I. Citiți afirmațiile de mai jos și încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Cea mai mare altitudine din Delta Dunării se află pe: a) grindul Chilia
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Argumentați formarea deltelor secundare la gurile de vărsare ale brațelor Chilia și Sf. Gheorghe. IV. Caracterizați prin trei elemente de specificitate: a) Delta Dunării; b) Platforma continentală. V. Numiți patru zone strict protejate din Deltă. AUTOEVALUARE Platformă continentală Faleză Platformă litorală 42 GEOGRAFIE FIZICĂ AMINTIȚI-Vă definiția climei; principalele elemente caracteristice climei; factorii care contribuie la dife rențierea zonelor de climă. 2 CLIMA ELEMENTELE DEFINITORII România se află în zona cu climă temperată din emisfera nordică. Pe teritoriul țării noastre se
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
care este în bună măsură valorificată. - În lungul țărmurilor s-au dezvoltat încă din Antichitate așezări care astăzi reprezintă orașe mari, cu economie diversificată (construcții de nave, rafinării de petrol, porturi etc.), între care Constanța 60 GEOGRAFIE FIZICĂ Marea Neagră - zona litorală Schema curenților din Marea Neagră HIDROGRAFIA 61 • Menționați zonele prin care Marea Neagră comunică cu Oceanul Planetar. • Numiți principalele caracteristici ale Mării Negre. • Comparați țărmurile de vest, sud, est și nord ale Mării Negre și comentați caracteristicile acestora. • Desprindeți din textul hărții originalitatea Mării Negre
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
unele depresiuni colinare și montane joase; areale cu o puternică dezvoltare a industriei; zone cu spor natural mai ridicat. Densități mai scăzute se întâlnesc în regiunea montană (cu excepția depresiunilor și a văilor mai largi) și în Dobrogea (mai puțin zona litorală). Cele mai reduse densități există în regiunile montane înalte, mai puțin propice locuirii, și în Delta Dunării, care este acoperită în proporție de peste patru cincimi de ape. Carpații Românești au avut și au un înalt grad de favorabilitate umană. În
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sau rezistența la modificări; după stadiul succesional, ecosistemele se clasifică în: tinere sau mature, pentru cele acvatice în oligo-, mezo-, eusau hipertrofe. Odum (1993, citat de Cogălniceanu, 1999), propune următoarele categorii de ecosisteme: A. Marine (seascapeă Oceanul deschis/pelagial Ape litorale Zone cu curenți verticale (up wellingă Zone abisale cu izvoare hidrotermale Ecosisteme costier (lagune, estuare, mlaștini sărate, păduri de mangrove, recifi de coraliă B. Acvatice continentale Ecosisteme lentice (lacuri și bălți) Ecosisteme lotice (fluvii, râuri, pâraieă Zone umede (delte, zone
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
cu apa și facilitează pătrunderea în diferite organisme acvatice; fracțiunile mai grele se sedimentează treptat, altele sunt adsorbite de particule minerale sau organice și pătrund în corpul unor microorganisme. Uneori, sub acțiunea vântului, pelicula de petrol este împinsă spre zonele litorale, invadând plajele, zonele în care acționează mareele, deci zonele în care diversitatea floristică și faunistică este foarte mare. Pentru marea majoritate a speciilor care trăiesc în aceste zone, produsele petroliere sunt letale fie prin toxicitatea lor, fie prin blocarea 43
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
30 minute, se elimină 85% din Stronțiu 90. Metoda prezintă dezavantajul că prin acest procedeu se elimină și 1/3 din azotul din lapte (Georgescu, 2000). Poluarea termică Această formă de poluare afectează apele continentale (lacuri, râuriă și unele zone litorale marine. Sursa de poluare o reprezintă apele de răcire de la centralele termoelectrice și nuclearo-electrice. Principiul de funcționare al sistemelor de răcire de la acest tip de centrale constăm în existența unor turbine acționate cu abur și a unor sisteme de răcire
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
și funcțional sunt în strânsă legătură cu fluviul, care la rândul său are rol de ecosistem principal în cadrul complexului de ecosisteme, dar în același timp este influențat puternic de ecosistemele adiacente. În cadrul complexului de ecosisteme reprezentat de Dunăre - DeltaDunării - zona litorală a Mării Negre, lunca Dunării îndeplinește următoarele funcții (Botnariuc, Vădineanu, 1982Ă: funcția hidrologică ce constă în faptul că lunca stochează zonele de aval. Lunca servește ca zonă de încărcare și descărcare a apei de inundație, deci este un important apa de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
zootehniei, construirea de drumuri, canale de irirgare și drenare, acționează ca factori perturbatori asupra ritmului desfășurării proceselor esențiale de la nivelul diferitelor compartimente ale ecosistemului, afectând în același timp interacțiunea dintre diferitele tipuri de ecosisteme în cadrul sistemului vast Dunăre - Deltă - zona litorală a Mării Negre. Schimbarea raporturilor, a legăturilor dintre Dunăre și zonele inundabile, schimbări datorate îndiguirilor precum și fenomenelor de poluare chimică sau termică ce se manifestă pe anumite sectoare ale fluviului, afectează pe de o parte schimbul de componente biologice între biocenozele
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]