8,558 matches
-
de la 280 ha la 152 ha și pe de altă parte, lipsei de preocupare pentru fertilizarea parcelelor de pământ. 7. 3. 4. Perspective pentru dezvoltarea agriculturii Deoarece agricultura se află într-un declin continuu marcat de diminuarea suprafeței arabile, a livezilor, prin reducerea efectivelor de animale și prin absența persoanelor care se declară agricultori, se impun măsuri pentru revigorarea și dezvoltarea acestei remuri a economiei. Pentru creșterea productivității și calității sunt necesare măsuri de sprijinire în special prin ajutor financiar al
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pădurilor și al poienițelor care acoperă culmile dealurilor înconjurătoare, prin forme de relief create în decursul timpului ca cele amintite mai sus. Dealurile și depresiunile atrag prin ondulările line ale reliefului, cu pajiștile acoperite cu flori ce întrerup pădurile și livezile cu pomi fructiferi, prin văile-unele largi, altele îngusteale apelor care le străbat de-a lungul cărora s-au înfiripat satele aferente în care sau statornicit de secole, sau poate de milenii, datini și obiceiuri fumoase, tradiții în meșteșuguri și artă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
var de la Comarnic) sau resturi menajere, neexistând stații de epurare eficiente sau lipsind cu desăvârșire. În ceea ce privește calculul presiunii umane asupra mediului prin modul de utilizare al terenurilor, au ales patru categorii de utilizare predominantă și anume: teren arabil, pășune, fânețe, livezi. Astfel, pentru anul 1968 formula de calcul a acestui indicator a evidențiat valori ce situează orașul Breaza în cadrul teritoriilor aflate la limita de păstrare a echilibrului relativ al componentelor naturale (0,4 ha/locuitoră. Și pentru perioada 19921998 se păstrează
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
aceeași situație dar se remarcă o ușoară creștere a presiunii umane asupra modului de utilizare al pășunilor (0,04-0,05ha/locă și terenului arabil (0,06-0,07ha/loc) și o ușoară scădere a presiunii umane asupra modului de utilizare al livezilor (0 08-0,03ha/loc). Paralel cu preocupările agricole, locuitorii orașului se mai îndeletnicesc și cu creșterea cornutelor mari și mici, ca urmare a existenței unor mari suprafețe de pășune și fânețe naturale. Din punct de vedere forestier, orașul Breaza se
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
gradului de intensitate al antropizării peisajului, zona orașului Breaza se încadrează în categoria peisajelor mocerat antropizate. Acest tip de peisaj se caracterizează prin fragmentarea puternică a arealului ecosistemelor forestiere în care pâlcuri de pădure alternează cu pajiști, fânețe și pășuni, livezi cu pomi fructiferi și gospodării. Efectele intervenției antropice se resimt pe mari porțiuni, ele constând în modificări ale mediului natural. Așadar, însușirile pozitive se asociază cu tendințele negative, efecte care influențează asupra calității vieții. Din analiza situației existente reies următoarele
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
categorii ca și la întreprinderile industriale, cu deosebirea că prin nevoi de producție cu caracter tehnologic se înțeleg consumurile de apă pentru: grajduri, îngrășătorii, alte centre de producție, întreținerea și curățirea utilajului agricol, prepararea apei pentru stropitul viilor și al livezilor, etc. Cantitatea totală de apă necesară unei industrii nu este constantă. Ea variază cu timpul chiar în perioade scurte, după numărul populației, nivel de trai, tipul construcțiilor, mărimea și felul industriei, climă și modul de plată al apei. Debitele de
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
plece peste mări și oceane pentru a descoperi continente, deci Pămăntul, deschizănd drumurile globalizării de mai tărziu. Darwin: Din diferite motive n-au putut ajunge la întălnirea noastră dl. William Shakespeare cu celebrul „Hamlet” și „Regele Lear”, dl. Cehov cu „Livada de vișini”, Ceaicovski cu „Lacul lebedelor” și alți titani ai muzicii: dl. Ludwing van Beethoven cu „Oda bucuriei”, Mozart, Giuseppe Verdi cu „Nabucco”, cu „Corul sclavilor”, marele inventator al antichității Arhimede și multe alte spirite ale științei și culturii. Evelin
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
printre ele ca și cum am fi alergat la umbra unor pomi adevărați. Dacă portocalii existaseră cu adevărat sau înmiresmaseră doar imaginația bogată a mamei deja nu mai contează, nu? Chiar nu mai contează. Nouă rânduri paralele de portocali. O grădină. O livadă. O insulă. Un patio de naranjos. El naranjal... Ok, încep să fie cam multe portocale pentru mine în povestea asta... În care dintre ele? A lui Ivan? A lui David? A mea, pardon, a lui Alex și a lui David
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
știe nimeni altcineva, înțelegi, suntem mult prea mărunți, prea neimportanți... iar acum caută pe cineva care să facă dulcețuri. Am aici o listă. Uite: agrișe, coacăze albe, nuci verzi, gutui, zmeură, por to cale... Gândește te la Alexandre! Ai toată livada asta. Și știu că te pricepi atât de bine!... Ochii lui privesc în pământ, pe lângă paharul cu șerbet, dincolo de pantofii ei odată negri. Știe, se gândește Dominique. Știe, se întristează François. Între ei, la masă, rusul își ia, nevăzut, locul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
se spune, conform tradiției, viață. Ba, mai mult (nu cumva mai puțin?), viața mea, visul, dorința, idealul, mobilul moral-social individual... O mișcare mai iute sau mai leneșă, care a strâns între zbateri imperceptibile (sonor) de fluturi, să zicem Albilița, invadând livezi nevăzute, atâtea vorbe, frânturi de idei, exclamații repetate de generații, golite (și iar umplute!) de conținut ani și veacuri la rând (blestemul danaidelor?), dar cu atât mai prezente, presante, prizante, precante, pre..ante! - coji de timp mestecate și scuipate în
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
mai are nimic de adăugat. Efectul de simultaneitate istorică obținut prin aceste subtile anacronisme este deosebit de sceptic. Formula lui Gârbea nu aduce, de regulă, viziuni, ci doar insolitează comic viziunile altora. În afară doar de Stăpînul tăcerii și Pescărușul din livada de vișini, unde, dincolo de teatrul comparat pe care îl face, în fond, Horia Gârbea, sînt atinse abisuri greu de ținut sub control în grila unei formule, oricît ar fi aceea. Dincolo de enormitatea faptului că Nora lui Ibsen este nepoata Unchiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Gârbea, sînt atinse abisuri greu de ținut sub control în grila unei formule, oricît ar fi aceea. Dincolo de enormitatea faptului că Nora lui Ibsen este nepoata Unchiului Vania și se crede "pescăruș" asemenea eroinei lui Cehov, este în Pescărușul din livada de vișini un crescendo acvatic de sfîrșit de lume, după cum în "parodia egipteană" Stăpînul tăcerii Thot, zeul fertilității, este un intelectual printre analfabeți, politician machiavelic ce îi transformă pe regi în zei, pe muritori în divinități, sfîrșind prin a înlocui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Sînt "patru texte pentru teatru" de o savoare literară incontestabilă, egal și justificat revendicată de ingeniozitatea țesăturii dramatice, de subtilitatea probelor de intertextualitate și de expresivitatea dialogului. Personaje din piese celebre reunite în situații inedite (de pildă în Pescărușul din livada de vișini îi reîntîlnim, între alții, pe unchiul Vania al lui Cehov, pe Nora a lui Ibsen, pe Zoe a lui Caragiale, pe Groparul din Hamlet), păstrîndu-și caracterele originare dar puse în dramă altfel decît în textele care le-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Bovary s(u)nt ceilalți (mă va ierta autorul pentru contribuții ortografice originale): Un spectator de școală nouă fals tratat. Înainte, așadar, de a aduce în discuție "piesele" acestui volum (Doamna Bovary sînt ceilalți, Cleopatra a VII-a, Pescărușul din livada de vișini, Stăpînul tăcerii) și piesele din al doilea volumaș apărut, la scurtă vreme după, în aceeași colecție (Mephisto, Miss Waterloo, Mereu Electra, Abraham Lincoln coboară în iad, Pisica de lîngă Baskerville, Bolnavul încercuit, Ion Vodă sau implementarea aș întîrzia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Ce credeți voi, spînzuraților?! Că eu sînt eu? Voi sînteți doamna Bovary, singureilor!" Ideea dramaturgului nu cred că are nevoie de nici un suport explicativ. Alt exemplu este la fel de elocvent: cel al personajelor dintr-o piesă și mai... explicită, Pescărușul din livada de vișini. Ele sînt (în ordinea indicată de autor): Unchiul Vania, Nora, Groparul, Prefectul, Zoe, Nikolai Vasilievici, un polițist, o servitoare. Lăsînd la o parte mura din gură, ar fi de spus cîte ceva și despre această distribuție (din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
parte mura din gură, ar fi de spus cîte ceva și despre această distribuție (din nou) "originală". Unchiul Vania este cine bănuiți, dar nu este numai cine bănuiți (și ciudat! nici nu-i cald în Africa!), el visează la o livadă de vișini cum n-a avut nimeni niciodată. Nora ("n-auzi că eu sînt un pescăruș?) visează, firește, marea, dar se va mulțumi cu o inundație, cu un furtunar (tot o pasăre) și cu somnul ("vom dormi... vom visa") nepoatei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
merităm, cred, o paranteză. Pentru Horia Gârbea, Caragiale rămâne cum să-i spun eu? un fel de "măduvă osoasă" a discursului teatral. "Știi s-o scoți? Mi-o scoate!" spune Regele-Păpușă Dracului-Păpușă în Doamna Bovary sunt ceilalți. În Pescărușul din livada de vișini, cum am văzut, Zoe apare exact la momentul oportun (cu Prefectul, firește), dar ea nu este o Zoe "tipică", ea vorbește (cu Nikolai Vasilievici, firește) ca Mița, Zița și Eftimița ba, ca să fim drepți, iese și din Caragiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
celei enunțate și suprapunerea în aceeași intrigă a personajelor din mai multe piese de autori diferiți. Și anume, Caragiale bineînțeles, dar și Flaubert, Cehov-Shakespeare, Goethe. Cu ajutorul acestei tehnici sînt alcătuite celelalte două texte Doamna Bovary sînt ceilalți și Pescărușul din livada de vișini. În prefața Un spectator de școală nouă în care, desigur, se apelează la estetica receptării Horia Gârbea anunță ulterioara desfășurare a unui experiment în paginile cărții, pe care îl dedică flagrant ocupanților scaunelor din sala de spectacol. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Doamna Bovary sînt ceilalți este construită după o schemă mai complexă reiterarea "teatrului în teatru" prin care spectatorul este "surprins" suplimentar și silit să renunțe la asimilarea monotonă a anecdotelor dialogate. Cel mai bun "scenariu" pare a fi Pescărușul din livada de vișini. Grijei cu care se aplică procedeul tehnic i se alătură aici și atenția acordată "povestirii". Eroii din cele două piese ale lui Cehov cărora li se adaugă și unii din Hamlet și O scrisoare pierdută sînt surprinși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
nu poate fi desfăcută de actul intertextual al lecturii. De aceea, poate, pe alocuri, teatrul lui Gârbea pare redus la arta citirii, subordonată automatismelor și jocului memoriei culturale, care, adesea "alege din tezaurul literaturii exact prostiile". Pescărușul lui Cehov din livada cu vișini a aceluiași nu e mai puțin obsesie și proprietatea Joițicăi lui Caragiale și a prefectului județului, de la potop încoace. Iar Groparul, intrat de mult în viața și literatura lumii, nu e numai al lui Shakespeare, nu e numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
comediantul nouăzecist se învoiește să le tragă la un liman. Le grupează apoi "pe echipe" fictive ideale, asigurîndu-le astfel un confort consolator. Așa se întîmplă cu Nora, intrată în familia Unchiului Vania, a cărui nepoată este. Un pescăruș (Pescărușul din livada de vișini), dar și un furtunar apar în livada lui Vania o dată ce ape misterioase, din pămînt, inundă întreg ținutul, ostoind frustrarea tumultoasă a Norei de a nu fi văzut marea. Les grands personnages se rencontrent, les grandes situations dramatiques se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
liman. Le grupează apoi "pe echipe" fictive ideale, asigurîndu-le astfel un confort consolator. Așa se întîmplă cu Nora, intrată în familia Unchiului Vania, a cărui nepoată este. Un pescăruș (Pescărușul din livada de vișini), dar și un furtunar apar în livada lui Vania o dată ce ape misterioase, din pămînt, inundă întreg ținutul, ostoind frustrarea tumultoasă a Norei de a nu fi văzut marea. Les grands personnages se rencontrent, les grandes situations dramatiques se confondent, par conséquent les grands auteurs communiquent d'une
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
cei doi cum se vor înțelege? După cuvenite politețuri, vor sfîrși prin a se adresa mai direct unul altuia, pe limba lui Caragiale: "VANIA (posedat): Eu. Prefectului! O să-l iau de revere (mimează) și o să-i zic: ascultă stimabile! Dai livada sau nu?! O vreau. Ți-o plătesc! Dă-o'ncoa! NORA: Și dacă nu vrea? VANIA: Trebuie să vrea!! NORA (răsfățată): Și dacă nu poate? VANIA (fioros): Trebuie să poată!!! NORA:(speriată): De ce? VANIA: Pentru că altfel, mă-nțelegi... NORA: Niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Caragiale însuși își trimite reprezentanții: prefectul ținutului este Tipătescu, la brațul iubitei sale Zoe, cei doi urmînd o căsnicie liniștită după ce aflăm că apriga femeie l-ar fi omorît pe Trahanache. Figurile acestea mari ale dramaturgiei universale din Pescărușul din livada de vișini sînt privite cu o tandră compasiune. Horia Gârbea le oferă satisfacție de a căpăta, fie și în formele cele mai iluzorii (gadgeturi existențiale), ceea ce și-au dorit cu atîta suferință în literatura antecesorilor iluștri. Un personaj important care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
State": "Din jale se-ntrupează fata asta. Boboc!". Ar trebui să ne luăm cuvintele din predoslovia lui Horia Gârbea: "ironie mereu și mereu parodie!" și să închidem subiectul. Nu-i pot acorda șansa, necondiționat. Doamna Bovary sînt ceilalți, Pescărușul din livada de vișini din primul volum și Mereu Electra, Pisica de lîngă Baskerville din volumul Mephisto nu sînt parodii, cel puțin eu nu le citesc astfel. Sigur că a aduce un personaj vechi în actualitate te trimite cu gîndul în primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]