KorAP: Find »[drukola/base=localitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...10176 >

254,389 matches

Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234

mare a spectacolelor desfășurate timp de cinci zile a fost dedicată muzicii și dansurilor populare susținute de ansambluri și soliști vocali și instrumentiști din Bucovina cât și din alte zone. Deschiderea a fost făcută de către un grup de gospodari din localitatea Botoș, îmbrăcați în costume populare, coordonați de preotul satului, care s-au deplasat la Ciocănești într-un convoi de șase căruțe și au cântat muzică populară pe scena în aer liber. Ansamblul „Brădulețul” de la Ciocănești are aproximativ 7 ani vechime

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Chișinău a interpretat cântecele: „Melodie de dor,” „Miorița”, „Doină”, „El condor pasa” și Rusu Gabriel din Ciocănești, melodia „Cântă cucul, bată-l vina!”. Maria Laura Niculiță, solist vocal din Ciocănești, interpretează cântece populare preluate din folclorul local, inspirate din viața localității natale, care se desfășoară în jurul râului Bistrița: „Sunt fată din Bucovina” și „Bistriță apă de munte.” Cântecul „Sunt fată din Bucovina” conține o descriere elogioasă a vieții satului al cărei martor și depozitar este râul Bistrița, comunicând un puternic sentiment

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
compoziții proprii, printre care și cântecul „Io-s feciorul satului”. O adevărată monografie lirică a satului Ciocănești ar putea fi desprinsă numai din cântecele interpretate pe scena festivalului. Festivalul Național al Păstrăvului și-a propus să arate nu numai valoarea localității Ciocănești, ci a întregii Bucovine cu care sunt uniți în hărnicie, frumusețea și originalitatea costumelor și a cântecelor populare interpretate de copii, tineri și adulți. Țăran Miruna Gabriela din Iacobeni, deși are numai 6 ani și se află la prima

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Iorga” din Botoșani a fost înființat în 1987 și este format din liceeni. Au în repertoriu cântece și jocuri din aproape toate zonele folclorice ale României: dansuri și obiceiuri specifice zonei Botoșani, care și-au luat numele de la acelea ale localităților: „Flămânzi”, „Tudora”, „Gorona”, „Călărași”, „Rogojești”, „Budești”, „Coțușca”, cât și din alte zone folclorice ale României: Banat, Maramureș, Sibiu, Oltenia, Dobrogea și chiar din Ucraina și Republica Moldova. Poartă costume specifice zonei Flămânzi. Costumul de fată: batic (năframă), cămașă albă, alcătuită dintr-

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
vânătorească), cămașă cu poale cu pui negri, simpli, brâu negru cu motive florale, ițari țesuți, cizme negre până la genunchi. Atât fetele, cât și băieții la dansurile din zona Vicov poartă trăistuțe în carouri mici, negru cu alb. Ansamblul „Arcanul” din localitatea Fundul Moldoviței a fost reînființat în 1970, a ajuns acum la a treia generație, toate cele trei generații au fost instruite de Dorin Cocârțea, în vârstă de 76 de ani. În orchestă cântă și nepoții lui Ilie Cazacu, rapsod popular

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
a treia generație, toate cele trei generații au fost instruite de Dorin Cocârțea, în vârstă de 76 de ani. În orchestă cântă și nepoții lui Ilie Cazacu, rapsod popular din zonă. În repertoriu au dansuri specifice zonei: „Arcanul” reprezentativ pentru localitate, dans bărbătesc de comandă, „Jocul cel mare”, „Polobocul”, „Arcanuța”, „De trei ori pe după masă”, toate dansate foarte iute. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă din pânză de casă albă cu modele geometrice, pe fond negru și interiorul cu nuanțe

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
la sărbătoare și să ne ofere o mare bucurie, aprinderea focului de tabără și a celor doisprezece bușteni fixați în pământ în jurul lui. O varietate de costume, o varietate de cântece și de dansuri cât mai originale, diferite de la o localitate la alta, moștenite sau create de autori actuali, cu valoare de pecete și de simbol al acestui ținut în care viața, creația și frumusețea se plămădesc și se transmit de veacuri într-o competiție a desăvârșirii și a supraviețuirii, au

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
să fii mereu la fel de nobilă și de măreață, de bogată și de primitoare, de originală și de încântătoare, de blândă și de odihnitoare, iar focul tradițiilor, al prieteniei, al respectului față de valorile autentice să ardă veșnic la Ciocănești. Informația despre localitate ne-a fost oferită de următoarele persoane: Marilena Niculiță, director Muzeul Național al Ouălor Încondeiate, Radu Ciocan, primar, Ilie Rusu, preot, Timotei (Bilan Ștefan), stareț, Radu Moldovan, medic, Vladimir Tomoiagă, profesor, Mărioara Timu, încondeietor de ouă, Savu Rusu, fost plutaș

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944

realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în poiana fierăriei mai ales duminica dimineața...” Toponimia împrejurărilor satului din roman este identică cu cea reală. Există localitățile Atârnați, Balaci, Burdeni, Ciolănești, Cățelești, Mozăceni, Udupu, R âca etc. Primul volum descrie satul din anul 1937, al doilea, după o întrerupere de 20 de ani. În primul volum satul înflorește, pătrunde industria, pământurile se vând și se cumpără, gospodăriile

GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
Corola-blog/BlogPost/340860_a_342189

Acasa > Manuscris > Impresii > ELOGIOASĂ VORBIRE ȘI EVOCARE DESPRE BISERICA ȘI COMUNITATEA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN LOCALITATEA TRIA, COMUNA DERNA, JUDEȚUL BIHOR... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 586 din 08 august 2012 Toate Articolele Autorului MINISTERUL CULTURII ȘI PATRIMONIULUI NAȚIONAL SECRETARIATUL DE STAT PENTRU CULTE DIRECȚIA RELAȚII CULTE str. Nicolae Filipescu, nr. 40, sector 2

ELOGIOASĂ VORBIRE ŞI EVOCARE DESPRE BISERICA ŞI COMUNITATEA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN LOCALITATEA TRIA, COMUNA DERNA, JUDEŢUL BIHOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 by http://confluente.ro/Elogioasa_vorbire_si_evocare_despre_bi_stelian_gombos_1344418890.html [Corola-blog/BlogPost/340860_a_342189]
CULTURII ȘI PATRIMONIULUI NAȚIONAL SECRETARIATUL DE STAT PENTRU CULTE DIRECȚIA RELAȚII CULTE str. Nicolae Filipescu, nr. 40, sector 2, 020962 - București, tel.: 318.81.54, fax: 318.81.60 Elogioasă vorbire și evocare despre Biserica și Comunitatea Ortodoxă Română din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor... Întâi de toate doresc să mărturisesc că sunt entuziasmat, bucuros și emoționat pentru inițierea și organizarea întâlnirii cu fiii satului și cu slujitorii acestei biserici și comunități, din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor, care

ELOGIOASĂ VORBIRE ŞI EVOCARE DESPRE BISERICA ŞI COMUNITATEA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN LOCALITATEA TRIA, COMUNA DERNA, JUDEŢUL BIHOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 by http://confluente.ro/Elogioasa_vorbire_si_evocare_despre_bi_stelian_gombos_1344418890.html [Corola-blog/BlogPost/340860_a_342189]
Biserica și Comunitatea Ortodoxă Română din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor... Întâi de toate doresc să mărturisesc că sunt entuziasmat, bucuros și emoționat pentru inițierea și organizarea întâlnirii cu fiii satului și cu slujitorii acestei biserici și comunități, din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor, care vor evoca istoria și geografia, precum și bucuria (re)întâlnirii - cu oamenii deosebiți și cu locurile acestea minunate, totodată cu trecutul și cu prezentul, anticipând, într-un oarecare fel și viitorul acestei comunități sătești și

ELOGIOASĂ VORBIRE ŞI EVOCARE DESPRE BISERICA ŞI COMUNITATEA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN LOCALITATEA TRIA, COMUNA DERNA, JUDEŢUL BIHOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 by http://confluente.ro/Elogioasa_vorbire_si_evocare_despre_bi_stelian_gombos_1344418890.html [Corola-blog/BlogPost/340860_a_342189]
Derna, județul Bihor, care vor evoca istoria și geografia, precum și bucuria (re)întâlnirii - cu oamenii deosebiți și cu locurile acestea minunate, totodată cu trecutul și cu prezentul, anticipând, într-un oarecare fel și viitorul acestei comunități sătești și parohiale - din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor. Aici, în această întâlnire și sărbătoare, sau datorită acestora, ne vom aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe

ELOGIOASĂ VORBIRE ŞI EVOCARE DESPRE BISERICA ŞI COMUNITATEA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN LOCALITATEA TRIA, COMUNA DERNA, JUDEŢUL BIHOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 by http://confluente.ro/Elogioasa_vorbire_si_evocare_despre_bi_stelian_gombos_1344418890.html [Corola-blog/BlogPost/340860_a_342189]
neînserată a Sfintei Treimi! Amin!... București - 26.08.2012 Cu aleasă prețuire și deosebită considerație, Drd. Stelian Gomboș - Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național P.C. Pr. Simeon Goga - Parohul Bisericii Ortodoxe Române din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor. Referință Bibliografică: Elogioasă vorbire și evocare despre Biserica și Comunitatea Ortodoxă Română din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 586, Anul II, 08 august 2012. Drepturi de

ELOGIOASĂ VORBIRE ŞI EVOCARE DESPRE BISERICA ŞI COMUNITATEA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN LOCALITATEA TRIA, COMUNA DERNA, JUDEŢUL BIHOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 by http://confluente.ro/Elogioasa_vorbire_si_evocare_despre_bi_stelian_gombos_1344418890.html [Corola-blog/BlogPost/340860_a_342189]
la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național P.C. Pr. Simeon Goga - Parohul Bisericii Ortodoxe Române din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor. Referință Bibliografică: Elogioasă vorbire și evocare despre Biserica și Comunitatea Ortodoxă Română din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 586, Anul II, 08 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu

ELOGIOASĂ VORBIRE ŞI EVOCARE DESPRE BISERICA ŞI COMUNITATEA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN LOCALITATEA TRIA, COMUNA DERNA, JUDEŢUL BIHOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 by http://confluente.ro/Elogioasa_vorbire_si_evocare_despre_bi_stelian_gombos_1344418890.html [Corola-blog/BlogPost/340860_a_342189]
Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119

părinții. A fost crescut de bunicii din partea tatălui încă din primele zile de viață. Mama lui a plecat departe după ce i-a dat naștere, bunicii nu i-au spus unde, iar tatăl lui are o altă familie, într-o altă localitate. Pentru a-și ajuta bunicul, Radian a plecat de acasă. A motivat că merge la joacă cu prietenii. A ascuns adevărul pentru prima dată în viața lui, în favoarea unui scop nobil. Bunica a zâmbit că într-un final băiatul acceptă

LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059

către un virtual apartament. Ne-am înțeles ca din banii obținuți de Adina după vânzarea locuinței din capitală, să ne cumpărăm o mașină autohtonă. I-am rezolvat, cu ajutorul unor cunoștințe apropiate, cu propte tari, transferul la spitalul de urgență din localitate. Cu secția de psihiatrie la care a fost repartizată nu a fost defel mulțumită. Considera că munca cu un bolnav mintal era, oarecum, sub nivelul ei de pregătire. I-am promis că, cu timpul, voi face tot posibilul s-o

IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1430843781.html [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893

Țene Doina Mărghitaș: întoarcere în amintiri Încă nu bătuse gongul timpului, miezul zilei din 14 noiembrie, și trei autoturisme cu scriitori din Cluj-Napoca, membrii Ligi Scriitorilor Români, au plecat spre Munții Apuseni. Peisajele se derulau ca secvențele unui film despre localitățile și istoria acestora, când Gavril Moisa, Al.Florin Țene, Maria Moisa, Titina Nica Țene, Antonia Bodea, Maria Lola Țămbrescu , se îndreptau spre comuna Poieni pentru a participa în Căminul Cultural, la lansarea cărții doamnei profesoare Doina Mărghitaș, carte intitulată ” Povestiri

DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Doina_marghita_intoarcere_al_florin_tene_1384498565.html [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
Antonia Bodea, Maria Lola Țămbrescu , se îndreptau spre comuna Poieni pentru a participa în Căminul Cultural, la lansarea cărții doamnei profesoare Doina Mărghitaș, carte intitulată ” Povestiri, articole, reportaje din Țara Vlădesei “ .Manifestare culturală desfășurată sub egida Ligi Scriitorilor, Primăria din localitate, și a Căminului Cultural. Cum am intrat în această comună Munții Vlădeasa și Meseșului ne-au salutat cu pădurile lor a căror frunze căpătaseră culoarea arămie, așa cum arăta întreg peisajul din depresiunea Huedinului. Elevii ieșeau de la școală și se îndreptau

DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Doina_marghita_intoarcere_al_florin_tene_1384498565.html [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522

PETRU BĂLAN - REMEMBER: RÂU DE MORI, de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016. Părinții mei, în anul 1937, erau ”învățători de țară”, într-o comună transilvăneană de munte, RÂU DE MORI, județul Hunedoara, lângă localitatea istorică Sarmizegetusa, capitala Daciei. Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape. La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale

CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție (și nici eu care stăteam ... Citește mai mult Părinții mei, în anul 1937, erau ”învățători de țară”, într-o comună transilvăneană de munte, RÂU DE MORI, județul Hunedoara, lângă localitatea istorică Sarmizegetusa, capitala Daciei. Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape.La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale

CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526

va transfera de la Facultatea Râpele, din Ardeal, pe care o voi înființa tot mâine, prin “transfer” cu doi ani vechime, vedem noi de unde și la anul Gulă va fi licențiat în Științe juridice. - Cu alte cuvinte o să avem la o localitate de 15.000 de locuitori Centru Universitar Galbeni, prescurtat CUG?! Cei doi au izvbucnit instantaneu în râs. În limba galactică Cug este numele pentru locul pe unde omul își elimină dejecțiile. - Și la anul ce-o să mai fie? Gulă al

PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Paradoxul_modernitatii_in_context_rural.html [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830

singur, să o șteargă englezește, cu alte cuvinte, fără să adreseze cuiva un cuvânt de rămas-bun. Era încă lumină și drumul de la castel în oraș îl putea parcurge pe jos în cel mult trei sferturi de oră. De la intrarea în localitate până la casa domnului Rece, care primise cu brațe deschise să-l găzduiască pentru două - trei zile, nu-i mai rămânea decât o palmă de drum. Își îmbrăcase haina atârnată pe spătarul scaunului și mai aruncase o privire spre Angela, pe

CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144

cel puțin aceste două evenimente, aceste două treceri!... De ce? Fiindcă noi creștinii ortodocși români și nu numai, am petrecut joi - 1 Septembrie - în Catedrala Mitropolitană din Sibiu și apoi, vineri 2 Septembrie anul 2005 - la Mănăstirea Sfântul Constantin Brâncoveanu din Localitatea Sâmbăta de Sus - Județul Brașov - acolo unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă

SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mit_stelian_gombos_1357206842.html [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
Corola-blog/BlogPost/381012_a_382341

deținut monopolul absolut în ceea ce privește misionarismul (de-abia din secolul al XVII-lea este concurată de protestanți), dar stă mult mai bine și la capitolul sfinți. Că vrei au ba, abundența de sfinți specializați ai catolicismului (nu sunt numai patronii unor localități, dar au dobândit specializări pe meserii, bresle și...afecțiuni: Sf. Anton este invocat în cazul bolilor de piele, Sf. Apolonia pentru durerile de măsele etc.) te duce cu gândul la generosul panteon al vechilor greci, unde zeii ba patronau anumite

CARE VA FI STATUTUL SFINŢILOR ÎNTR-O LUME AFLATĂ ÎN PLIN PROCES DE DECREŞTINIZARE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1462186038.html [Corola-blog/BlogPost/381012_a_382341]