50,381 matches
-
Oda întreținerii, în care autorul încearcă să schițeze profilul locatarilor unui bloc în funcție de lista cheltuielilor de întreținere afișată în holul de la intrare: ,Citiți-o cu atenție și veți vedea cum, în doar cîteva minute îi știți pe toți cei care locuiesc acolo. Cum să nu-l știți pe Damian de la doi, patru persoane, trei camere, două milioane opt sute cincizeci și trei de mii pe luna martie, restanțe aproape șapte milioane, fond de rulment zero?! Îl aveți mereu în fața ochilor, orice bloc are un ŤDamian
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
începutul secolului trecut, cred că era construită pe timpul lui Vodă Știrbei sau cam pe atunci, o casă superbă, care nu se putea preta decît la o singură familie. Erau case mari, spațioase, și în care nu încăpea multă lume să locuiască. Erau făcute pentru puțini. Și din fericire, adică din nefericire, tata a mai avut încă un băiat, mai mic ca mine cu opt ani, care acum e în Franța. Zic din fericire că e acolo, nu că am scăpat de
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
siropuri, ouă, aluat de făină, de care au nevoie cei bolnavi, socotind că această slujire îi este lui de cel mai mare folos la bătrânețe. Când a murit, a lăsat bunurile lui unuia asemenea lui, ca să împlinească aceeași slujire. Căci locuind cinci mii de monahi în munte era trebuință și de această slujire, din pricina locului pustiu”25. Deci, dintotdeauna Biserica a avut în atenție pe cei pe care i-a găsit Dumnezeu vrednici de încercările bolilor. Marea dragoste și deosebita grijă
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Difuzată la 8 martie 1997 în emisiunea ,Oameni, destine, istorie" pe care o făceam pe atunci la Radio Europa Liberă, convorbirea cu B. Elvin a fost înregistrată la București, în apartamentul lui. După 1989 adresa lui B. Elvin se schimbase, locuia acum pe strada Thomas Masaryk, iar înainte stătuse pe Julius Fucik. Apartamentul rămăsese însă același, ca de altfel și strada - și cum să nu te gîndești la Ghepardul lui Lampedusa, cum să nu te gîndești la ,ca lucrurile să rămână
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
al bibliotecii. M.I.: Să nu se vadă. B.E.: Să nu se vadă. Asta a fost o primă ciocnire cu regimul. M.I.: Regimul cel nou. B.E. : Cu regimul cel nou. Alte traume țin de Ťaerul timpuluiť. De exemplu, la data aceea locuiam pe strada Belgrad colț cu strada Londra, și nu departe de mine - asta știa tot cartierul, era un cvartal întreg, fostele locuințe Astra, unde fuseseră încartiruite trupele sovietice. Dar nu vedeai vreun soldat rus în nici un moment al zilei. Până
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
se manifeste din ce în ce: era de o răutate ieșită din comun; probabil pentru că avea ochii negri, caucazieni. A mers atât de departe cu malignitatea, încât, sub pretextul că este părăginită, a zidit ferestrele și ușile anexei în care locuia Ida; în timp ce Ida, care, după cum știm, o pețise, își mușca mâinile. Sosi ziua inaugurării plafonului Operei Garnier; avea să participe însuși generalul De Gaulle. Atunci Ea a hotărât să facă un imens sacrificiu și să-și înțolească de gală familia
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
să mă recupereze, ceea ce eu găsesc foarte interesant și înfricoșător totodată. Poate de asta rezist atâta să mă însor cu ea, când n-am rezistat deloc să mă însor cu celelalte, chiar dacă știam că nu mă iubeau pentru burta mea. Locuim separat, dar ea îmi are grijă de casă și de haine și încearcă, zadarnic, să aibă grijă și de alimentația mea. Sunt sigur că, dacă ar putea, mi-ar limita hrana la lapte de la sânii ei și fibre, multe fibre
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
a credincioșilor, cu iconografie ortodoxă și muzică bizantină, cu un naos lipsit de culori, difuzoare, neoane și microfoane stridente, cu arhitectură care nu violează flagrant principiile mistagogiei ortodoxe, cu predici fidele Duhului Părinților..." (pp. 92-93) . Viața studenților la teologie care locuiesc la cămin este, pentru Mihail Neamțu, un bun subiect pentru scrierea unui acid pamflet. Mediul în care se formează viitorii preoți nu este din cale afară de cucernic și aceasta explică oarecum calitatea serviciului din unele biserici de la noi. Scrie Mihai
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
au oferit mass-mediei alibiul de a muta tirul de pe procesele de corupție, de pe dezvăluirile privind mineriadele, ba chiar de pe răfuielile din interiorul PSD-ului, pe imaginile copleșitoare ale românilor rămași, în câteva minute, fără adăpost. Zgomotul sinistru, de tărâm lugubru locuit de stafii, al caselor ce se prăbușeau sub furia valurilor n-avea, din păcate, nimic spiritual. Era chiar metafora neputinței și-a improvizației care conduc societatea românească de ani și ani de zile. E posibil ca în cine știe ce înalte sfere
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
care permite sufletelor să se întoarcă la starea în care fuseseră înainte de a cădea pe pământ 9. Platon crede că proprietatea naturală a unei aripi este de a purta ceea ce este greu spre înalturi, ridicându-l sus spre regiunea unde locuiește rasa zeilor 10. Astfel, în Phaedrus se notează „... cu curentul afluent de hrană, penele se umflă și încep să crească din rădăcini dedesubutul formei complete a sufletului; pentru că anterior, întregul său fusese înaripat. Între timp, tot ansamblul tremură și palpită
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
mare putere și-o adjudecă acest simbol în concepția iudaică asupra rolului vulturului, care permite păsării să reprezinte puterea lui Jahve 17. Imaginile iudaice de păsări includ asocierea, în tradiția rabinică, a sufletului cu o pasăre, care în mod normal locuiește în ceruri și care se întoarce în ceruri, sub forma unui porumbel, în momentul morții 18; acest porumbel este considerat și simbolul purității, datorită naturii sale monogame, fiind identificat și cu Israel 19. Goodenough notează mai departe că Filon se
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
să ne dea «aripile de porumbel» ale Duhului Sfânt, astfel ca să putem zbura la El și să găsim odihnă și ca El să separe și să îndepărteze de trupul și sufletul nostru un vânt așa rău, anume păcatul însuși, care locuiește în membrele sufletului și trupului nostru”33. Prin urmare, rezultatul zborului nu este intrarea în comuniunea cu Dumnezeu, ci îndepărtarea „vântului rău al păcatului”, care este vizibil în trup. Acest deziderat, după cum s-a notat anterior, poate fi pus în
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Marius Chivu Erika Kohut este o pianistă mediocră de 35 de ani, celibatară, care a crescut și locuiește încă în mediul restrictiv și punitiv al mamei obsedată de cariera ei artistică. Rămasă fără bărbat și autistă social, mama încearcă să-și țină fiica cît mai aproape inoculîndu-i disprețul și frica față de bărbați. Cochetăria este semnul frivolității și capitulare
Să vorbim despre sex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11508_a_12833]
-
de servitori se puse în mișcare pentru a-l întîmpina pe domnul. Tot ce putea vedea Julián era o vilă maiestuoasă cu trei etaje. Nu-i trecuse niciodată prin minte că niște oameni în carne și oase ar fi putut locui într-un astfel de loc. Se lăsă tîrît prin vestibul, traversă o încăpere boltită, unde o scară din marmură urca împodobită cu perdele din catifea, și pătrunse într-o sală mare, ai cărei pereți erau înțesați cu cărți, de la pămînt
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
pe temă dată. Mamă și fiu se topesc unul în altul, adultul se abstrage dintr-o vârstă și o lume în care nu se recunoaște, pentru a face drumul înapoi spre divina ,încăpere dinăuntru"; ori, în sens invers, se lasă locuit de mamă, aceasta participând la toate experiențele sale bărbătești și reprezentând femeia lui unică, veșnică... Mai multe versuri frumoase, unele memorabile, ies din această radicală modificare a perspectivei, prin care lumea exterioară devine palida extensie a unui fabulos univers primordial
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
grijă și cu cap, suficientă cât să îi câștige regizorului Brad Anderson porecla de virtuoz al dezagreabilității. De la cromatică (albastru, gri-oțel, lumină filtrată mai tot timpul) până la decoruri urbane dezolante și interioare depersonalizate, care sunt contrapunctale față de personajele care le locuiesc. Atenție, indiciu de vizionare! Dacă există un personaj reconfortant de normal în acest lungmetraj, atunci el nu există de fapt. La atmosfera de care vorbeam dau o mână de ajutor și aluziile livrești: Dostoievski și Kafka, cam asta citește protagonistul
O peliculă mai veselă decât alta by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11568_a_12893]
-
umbră. Mai întâi, umbra se proiectează doar înaintea pașilor lui Adam și ai Evei, căci ei ies din luminosul spațiu fără timp și fără pată al Paradisului. Pe altă parte, nu există drumuri în altă parte decât în locuri deja locuite de oameni; or, în acel început absolut al timpului omenesc, toate drumurile planetei rămâneau de inventat. Ce minunată confidență (rămânând perfect pudică) pune pe hârtie Blaga - mereu la modul său ,generalizant", ca și cum ar vorbi de experiența oricărui bărbat cu femeia
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
Constantin Țoiu El locuia sub un rond de petunii, din ale căror rădăcini gustase o dată, rozându-le un pic. Niciodată nu le văzuse de afară, neavând cum. Decât dacă ar fi ieșit la suprafață, unde cei doi dulăi din curtea vecină l-ar fi
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
confortabilă, era bună, iarna, fiind călduroasă, ferită de stratul de flori, de deasupra, chiar și având tulpinele uscate... Vara, o grozăvie. Cum era udată zi de zi cu furtunul, când era căldura mai mare... Știa, constatase el însuși, că oamenii locuiau și ei în niște vizuini, dar mai mari, nu se compara... Ce nu putea el înțelege, însă, era că cei dinăuntru plăteau...chirie. N-ar fi crezut. Vizuina lui, dacă putem să-i spunem așa, se afla într-un petec
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
Epistola către smirneni, 1.1, p. 219. 20 Pentru a se bucura de această intimitate cu Dumnezeu, omul trebuie să se despătimească, să se pacifice și să fie în comuniune cu clerul și ceilalți credincioși ai Bisericii, căci „Dumnezeu nu locuiește unde este dezbinare și mânie”. (Epistola către filadelfieni, 8.1, p. 217). 5 enea cu Dumnezeu. fântul Ignatie. Sfântului Ignatie Teoforul, Dumnezeu este în noi și noi suntem teofori sau hristofori. El însuși se numește „teofor”, la începutul epistolei sale
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
tot îți lasă urmele trecerii sale. Fie că le numim sintaxe sonore ori categorii sintactice, fie fenomene sonore fundamentale sau structuri temporale, monodia, polifonia, omofonia și eterofonia se înfățișează ca niște clădiri de sunete care în realitate sunt arare ori locuite în identitatea lor nudă, originară, pură, de obicei practica muzicală savantă ridicînd edificii sonore compozite și alambicate. Ele sunt armurile și armăturile cu care se dotează timpul în zbaterea lui sonoră. Nu e ușor de izolat monodia, polifonia (superpozițională sau
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
să îi inoculeze cu virusul "casa poporului", așa că ei au scăpat și nu au mai pictat chestia aia urâtă. Jos ne-a plăcut iar la filmele chinezești. Nouă ne plac chinezii, că ei sunt băieți deștepți și talentați, pentru că chinezii locuiesc în China de foarte mulți ani și de atâția ani au avut timp să învețe multe. A, și ne-a mai plăcut în căsuțele cu filme, că aveau scaune și puteam să dormim, dacă vroiam, sau să ne jucăm, sau
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
redusă de trai valid admis, în clinici cu boli devastatoare, de neoprit, cu sleirea forțelor fizice și mentale; erosul neîmplinit, întretăiat de raze ale conexiunii fericite, dar și de acute disperări, infirmități inavuabile (în cele din urmă căsătorit, destins, Schiller locuia și cu sora soției sale, Eminescu accepta compromisuri ca să n-o piardă pe Veronica Micle); ca obiect de pradă, poeții-victimă se ofereau fără să știe celor care jinduiau să-i țină în sclavie, reprezentanții curentelor extremiste (naționaliștii, naziștii - la Schiller
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
memoriei noastre culturale. Ieșită din seria spațiului construit, casa memorială este purtătoarea unui mesaj subtil, dincolo de calitățile sau de viciile ei arhitecturale. Ea se transformă într-o subspecie a portretului, se personalizează și preia în eternitate dimensiunile celui care a locuit-o.( Pentru unele, din nefericire - și la nefericire ar trebui să trecem și rația noastră de lașitate -, eternitatea a fost amendată drastic de către buldozerele comunismului incipient și vîrtos sau ale celuilalt, tîrziu și famelic). Ceea ce spunea G. Călinescu despre locuință
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
frumoase îi doresc, la început de An Nou, domnului Pompiliu Macovei, diplomat prin excelență. Ba chiar îi doresc să-mi supraviețuiască, rămînînd ca la data sorocului, cînd va bîjbîii cărările dintre iad și rai, unde i s-ar cuveni să locuiască deopotrivă, să-l întîmpin voios, conducîndu-l la umbra unei cîrciumi vesele, curată și fără manele, dar - Dumnezeu să mă ierte - nici cu muzică popească, lălăită, care, prin exces, a cam luat locul ŤCîntării Românieiť din ŤEpoca de aurť". O replică
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]