5,534 matches
-
considerare și următoarele aspecte: a) mediul acvatic; ... b) dezvoltarea cursurilor de apă; ... c) starea cursurilor de apă. ... Articolul 77 Se recomandă ca traseul unei conducte să îndeplinească următoarele cerințe: a) să fie cât mai scurt; ... b) să aibă un profil longitudinal cu diferențe de nivel cât mai mici; ... c) să se afle în clasa 1 de locație; ... d) să fie amplasat în extravilanul localităților; ... e) să fie în teren stabil și rezistent; ... f) să fie amplasat în vecinătatea căilor de acces
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
de locație și schimbarea numărului de clădiri Articolul 117 (1) Pentru a determina numărul de clădiri, în zona de siguranță a conductei se stabilesc secțiuni aleatorii în lungime de 1,60 km și lățime de 0,40 km, având conducta ca axă longitudinală. (2) Secțiunile obținute, conform prevederilor alin. (1) , includ numărul maxim de clădiri. (3) Se numără clădirile din cadrul fiecărei secțiuni și se stabilește clasa de locație corespunzătoare. Articolul 118 Pentru conductele cu lungimea mai mică de 1,60 km clasa de
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
prin foraj orizontal, calculul razei minime de curbură a conductei se realizează cu formula: unde: – R - raza minimă de curbură a conductei [mm]; ... – E - modulul de elasticitate al oțelului țevii [N/mmp]; ... – σ_a - tensiunea admisibilă a materialului țevii [N/mmp]; ... – σ_l - tensiunea longitudinală [N/mmp]; ... – D_e - diametrul exterior al conductei [mm]. ... (2) Tensiunea longitudinală, prevăzută la alin. (1) , se calculează cu formula: unde: – P_MAOP - presiunea maximă admisibilă de operare [bar]; – A - secțiunea țevii din care se execută conducta [mmp]. ... ... Articolul 159 Pentru a se
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
se realizează cu formula: unde: – R - raza minimă de curbură a conductei [mm]; ... – E - modulul de elasticitate al oțelului țevii [N/mmp]; ... – σ_a - tensiunea admisibilă a materialului țevii [N/mmp]; ... – σ_l - tensiunea longitudinală [N/mmp]; ... – D_e - diametrul exterior al conductei [mm]. ... (2) Tensiunea longitudinală, prevăzută la alin. (1) , se calculează cu formula: unde: – P_MAOP - presiunea maximă admisibilă de operare [bar]; – A - secțiunea țevii din care se execută conducta [mmp]. ... ... Articolul 159 Pentru a se elimina posibilitatea producerii de deformări remanente ale țevii conductei îngropate
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
o gaură de control filetată. (2) Dacă inelul de întărire este executat din două jumătăți sudate, fiecare jumătate trebuie prevăzută cu cel puțin o gaură de control. (3) Gaura de control prevăzută la alin. (2) se amplasează în afara secțiunii longitudinale a conductei, prevăzută în anexa nr. 9 . (4) După proba de rezistență, găurile de control se astupă cu piese demontabile din oțel. Articolul 190 Nervurile sau guseurile folosite la racordări au rol numai de rigidizare și nu de întărire a
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
curbei nu este mai mică decât diametrul țevii, restricție ce conduce la formula R > 5 x D_n; ... c) sudura circulară dintre segmente este supusă integral controlului cu radiații penetrante. ... Articolul 195 Curbele se realizează din țeavă laminată la cald, sudată longitudinal sau elicoidal, sau din tablă. Articolul 196 Curbele utilizate nu trebuie să prezinte defecte, respectiv fisuri, suprapuneri, exfolieri, urme de deteriorări mecanice, sufluri, incluziuni etc., precum și deformări locale care să conducă la neîncadrări în toleranțele admise pentru diametrul exterior
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
mari de 300 mm, cu respectarea condițiilor de geometrie din tabelul nr. 7. (2) După operația de curbare, curbele îndoite la rece se controlează prin metode nedistructive stabilite prin PT. Tabelul nr. 7 Diametrul nominal D_n Unghiul față de axa longitudinală a țevii Raza de curbură minimă [mm] [°] [mm] 300 3,2 18 x D_n 350 2,7 21 x D_n 400 2,4 24 x D_n 450 2,1 27 x D_n ≥ 500 1,9 30 x D_n (3) Pentru D_n < 300 unghiul față de
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
țevii Raza de curbură minimă [mm] [°] [mm] 300 3,2 18 x D_n 350 2,7 21 x D_n 400 2,4 24 x D_n 450 2,1 27 x D_n ≥ 500 1,9 30 x D_n (3) Pentru D_n < 300 unghiul față de axa longitudinală a țevii se consideră 0°, la care se adaugă condiția ca grosimea de perete să nu fie mai mică decât cea minimă rezultată din calcul, respectiv grosimea de rezistență și adaosul de coroziune, iar raza de curbură minimă să fie
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
regulă, pe direcție perpendiculară pe axul conductei. Articolul 227 Procedurile de sudare pentru cuplarea sub presiune a conductelor sunt conforme cu prevederile reglementărilor în domeniu și ale standardelor aplicabile. Articolul 228 (1) La perforare este interzisă intersectarea cordoanelor de sudură longitudinale sau elicoidale ale conductei. (2) Distanța minimă între sudura circulară pentru îmbinarea a două țevi și piesa specială este de minimum 1,5 D. Articolul 229 Documentația pentru cuplarea sub presiune a conductelor cuprinde cel puțin următoarele: a) calcule de proiectare
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
posterioară a corpului, 3 - 4 dungi transversale întunecate, uneori aproape negre; aceste dungi sunt foarte evidente la exemplarele deschise la culoare; la cele întunecate aceste dungi abia se pot distinge. Dorsalele, caudala și pectoralele cu pete cafenii dispuse în dungi longitudinale; anala și ventralele nepătate, foarte rar anala cu dungi slab evidente, formate din pete cafenii. Sub aspect morfologic zglăvoaca se poate confunda cu zglăvoaca răsăriteană - Cottuspoecilopus. Diferă prin două caractere morfologice: la zglăvoaca răsăriteană linia laterală este incompletă, nu ajunge
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
mult mai puțin mobile. Populația de zglăvoacă este semnificativ mai mică și starea ei considerabil mai slabă în zonele izolate/cu oscilații de debit, spre deosebire de secțiunile adiacente, cu debit permanent. Acest fapt, demonstrează în mod clar importanța menținerii continuității longitudinale ale râului pentru specia Cottus gobio, cât și importanța asigurării unui debit de servitude corespunzător. Nistorescu T. & colab., 2016, în ”Ghidul de bune practici în vederea planificării și implementării investițiilor din sectorul microhidrocentrale” recomandă ca ”debitul ecologic trebuie să țină
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
înseamnă 53,22% din total. Nisipurile și pietrișurile urmează după acestea cu o suprafață de 71,13 ha, adică 46,78% din total (a se vedea hărțile din Anexa.3.5 ). Geologia are o influență mare în ceea ce privește configurația canalului de scurgere, profilul longitudinal și transversal, dimensiunile luncii și ale zonei inundabile, debitului solid al râului, care la rândul său influențează parametrii fizici, chimici și optici ai apei. în aceste condiții, geologia influențează indirect toate categoriile de organisme protejate din sit. În ceea ce
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
rândul lor pot afecta vizuinile săpate în mal și locurile de odihnă ale speciei. Geologia are o influență majoră asupra speciilor de pești, substratul râurilor fiind important pentru iernare, dar și pentru migrațiune, fiind important să nu se întrerupă continuitatea longitudinală a râurilor. ... 2.2. Hidrografîe Aria naturală protejată ROSCI0232 Someșul Mare Superior se suprapune peste linia de drenaj a râului Someșul Mare și afluentului său de stânga - Ilva. Lungimea totală măsurată de-a lungul albiei râului este de 25,6 km. Suprafața
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
jumătatea posterioară a corpului, 3-4 dungi transversale întunecate, uneori aproape negre; aceste dungi sunt foarte evidente la exemplarele deschise la culoare; la cele întunecate aceste dungi abia se pot distinge. Dorsalele, caudala și pectoralele cu pete cafenii dispuse în dungi longitudinale; anala și ventralele nepătate, foarte rar anala cu dungi slab evidente, formate din pete cafenii. Sub aspect morfologic zglăvoaca se poate confunda cu zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus). Diferă prin două caractere morfologice: la zglăvoaca răsăriteană linia laterală este incompletă (nu
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
mult mai puțin mobile. Populația de zglăvoacă este semnificativ mai mică și starea ei considerabil mai slabă în zonele izolate/cu oscilații de debit, spre deosebire de secțiunile adiacente, cu debit permanent. Acest fapt, demonstrează în mod clar importanța menținerii continuității longitudinale ale râului pentru specia Cottus gobio cât și importanța asigurării unui debit de servitute corespunzător. Nistorescu și colaboratorii (2016) în "Ghidul de bune practici în vederea planificării și implementării investițiilor din sectorul microhidrocentrale" recomandă ca "debitul ecologic trebuie să țină
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
piatră necimentate, fie prin diverse tipuri de structuri din beton. Rolul acestor structuri este de protecție a perimetrelor construite din localități, a infrastructurilor de circulație, uneori și a terenurilor agricole. Impactul lor se manifestă prin fragmentarea habitatelor, atât în sens longitudinal (de-a lungul malurilor, împiedicând spre exemplu deplasarea speciilor de amfibieni, care necesită atât habitat acvatic, cât și terestru), dar și în sens transversal (segmentând cursul de apă prin lucrări hidrotehnice perpendiculare pe maluri), prin distrugerea locală a habitatelor, iar
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
cu suprafețe în aria protejată. C.3. Intensitatea presiunii actuale Medie (M) C.4. Detalii Rolul acestor structuri este protecție a perimetrelor construite din localități, a infrastructurilor de circulație, uneori și a terenurilor agricole. Impactul lor se manifestă prin fragmentarea habitatelor, atât longitudinal (de-a lungul malurilor, împiedicând spre exemplu deplasarea speciilor de amfibieni, care necesită atât habitat acvatic, cât și terestru), dar și transversal (segmentând cursul de apă prin lucrări hidrotehnice perpendiculare pe maluri), distrugerea locală a habitatelor, iar în faza de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
rețelei de apă curgătoare este de 25,20 km. Lungime vegetație ripariană arboricolă pe ambele maluri ale apei Km Minim 47,8 km (ambele maluri) În prezent există vegetație ripariană specifică, însă calitatea acestei vegetații nu este întotdeauna optimă. Gradul de fragmentare longitudinală Nr. elementelor de fragmentare (atât în interiorul sitului cât și în amonte și aval cu min 30 km de limitele sitului) 0 (fără fragmentare) În momentul de față există o fragmentare în interiorul sitului, una în aval de sit și
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
rețelei de apă curgătoare este de 25,20 km. Lungime vegetație ripariană arboricolă pe ambele maluri ale apei Km Minim 47,8 km (ambele maluri) În prezent există vegetație ripariană specifică, însă calitatea acestei vegetații nu este întotdeauna optimă. Gradul de fragmentare longitudinală Nr. elementelor de fragmentare (atât în interiorul sitului cât și în amonte și aval cu min 30 km de limitele sitului) 0 (fără fragmentare) În momentul de față există o fragmentare în interiorul sitului, una în aval de sit și
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
rețelei de apă curgătoare este de 25,20 km. Lungime vegetație ripariană arboricolă pe ambele maluri ale apei Km Minim 47,8 km (ambele maluri) În prezent există vegetație ripariană specifică, însă calitatea acestei vegetații nu este întotdeauna optimă. Gradul de fragmentare longitudinală Nr. elementelor de fragmentare (atât în interiorul sitului cât și în amonte și aval cu min 30 km de limitele sitului) 0 (fără fragmentare) În momentul de față există o fragmentare în interiorul sitului, una în aval de sit și
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
rețelei de apă curgătoare este de 25,20 km. Lungime vegetație ripariană arboricolă pe ambele maluri ale apei Km Minim 47,8 km (ambele maluri) În prezent există vegetație ripariană specifică, însă calitatea acestei vegetații nu este întotdeauna optimă. Gradul de fragmentare longitudinală Nr. elementelor de fragmentare (atât în interiorul sitului cât și în amonte și aval cu min 30 km de limitele sitului) 0 (fără fragmentare) În momentul de față există o fragmentare în interiorul sitului, una în aval de sit și
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
protecția malului. Acolo unde este posibil, se propune plantarea unor arborete din specii autohtone cu esență moale și tare, caracteristice pădurilor de luncă. J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice (zone umede și mediul marin) 1.1.4 A Refacerea conectivității longitudinale a cursului principal de apă din sit Se recomandă elaborarea unui studiu de fezabilitate care să pună în evidență gradul de afectare a conectivității longitudinale a cursului Someșul Mare și Ilva din sit și în amonte 10 km, respectiv să
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
provocate de oameni în sistemele hidraulice (zone umede și mediul marin) 1.1.4 A Refacerea conectivității longitudinale a cursului principal de apă din sit Se recomandă elaborarea unui studiu de fezabilitate care să pună în evidență gradul de afectare a conectivității longitudinale a cursului Someșul Mare și Ilva din sit și în amonte 10 km, respectiv să identifice propuneri pentru refacerea acesteia. Vor fi vizate toate elementele de fragmentare, praguri de fund, baraje, poduri, podețe, microhidrocentrale. De asemenea se va analiza posibilitatea
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
de inundare și plantarea arborilor pe malul apelor curgătoare TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 Admin Consiliile locale ABA Someș Tisa- SGA BN 1.1.4 Refacerea conectivității longitudinale a cursului principal de apă din sit TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 Admin ABA Someș Tisa- SGABN 1.1.5 Prevenirea poluării apelor de suprafață TI T2
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
60 Combustibil Salarii zile 60 36.000 Fonduri proprii administrator Sp 13 1.1.3 Adaptarea condițiilor de inundare și plantarea arborilor pe malul apelor curgătoare - Studiu de fundamentare Lucrări Buc. 1 300.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 16 1.1.4 Refacerea conectivității longitudinale a cursului principal de apă din sit - Studiu de fezabilitate Buc. 1 55.000 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 16 1.1.5 Prevenirea poluării apelor de suprafață 12/an//pers 1 pers 60 Combustibil Salarii zile 60 36.000 Fonduri proprii administrator Sp 13
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]