2,046 matches
-
situată în emisfera nordică, la intersecția paralelei de 45° latitudine nordică cu meridianul de 25° longitudine estică. Aceasta înseamnă că România se află: - în latitudine: la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord, poziție care îi conferă un climat temperat; - în longitudine: în emisfera estică a planetei, la jumătatea distanței între punctele extreme ale Europei, care sunt țărmul atlantic al Peninsulei Iberice și Munții Urali, ultimii delimitând continentul european de Asia. O asemenea poziție geografică are o serie de consecințe pentru țara
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
elementele naturale care definesc România sunt: Munții Carpați, Dunărea și Marea Neagră. 4 ROMÂNIA - COORDONATE EUROPENE • Completați, pe baza analizei hărților de la paginile 3 și 89, tabelul de mai jos: Denumirea liniei geografice Paralela de 45° latitudine nordică Meridianul de 25° longitudine estică Zone geografice traversate pe Glob și pe continent Județe traversate pe teritoriul României • Cunoscând valorile punctelor extreme ale țării noastre de pe harta de la pagina 5, calculați pe câte grade de latitudine și longitudine se desfășoară teritoriul țării noastre. „Dacă
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
45° latitudine nordică Meridianul de 25° longitudine estică Zone geografice traversate pe Glob și pe continent Județe traversate pe teritoriul României • Cunoscând valorile punctelor extreme ale țării noastre de pe harta de la pagina 5, calculați pe câte grade de latitudine și longitudine se desfășoară teritoriul țării noastre. „Dacă rechemați în minte o imagine a hărții României, de la început apar evidente câteva caractere dominante: în primul rând o formă de hotare aproape ovală, subliniată pe trei părți de ape [...]. Spre apus, Tisa ar
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
afirmațiile de mai jos și încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Teritoriul României se desfășoară pe următoarele grade de latitudine: a) 5° 38'; b) 5°; c) 4° 38'. 2. Paralela de 45° latitudine nordică se intersectează cu meridianul de 25° longitudine estică pe teritoriul județului: a) Gorj; b) Argeș; c) Dâmbovița. 3. Lungimea granițelor de stat ale României este de: a) 3 300 km; b) 3 525 km; c) 3 175,1 km. II. Numiți trei județe traversate de paralela de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Lungimea granițelor de stat ale României este de: a) 3 300 km; b) 3 525 km; c) 3 175,1 km. II. Numiți trei județe traversate de paralela de 45° latitudine nordică și trei județe traversate de meridianul de 25° longitudine estică. III. Menționați două consecințe ale așezării matematice a României. IV. Explicați pe scurt afirmația conform căreia România este țară carpatică, dunăreană și pontică. V. Explicați pe baza analizei hărții de la pagina 4 importanța situării României pe axele economice reprezentate
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
capitol dintr-o carte, traducerea automată a datelor într-o imagine. 14. RĂSPÂNDIREA Aici pot fi prezentate caracteristicile spațiale și temporale ale informației. Răspândirea spațială se referă la o regiune fizică (ex. o parte din cer); folosește coordonate (latitudine și longitudine) sau nume de locuri dintr-o listă prestabilită. Răspândirea temporală se referă la data apariției informației sau la data disponibilizării sale. 15. DREPTURI Aici sunt precizate drepturile de acces la informație, dreptul de reproducere, dreptul de utilizare sau unui serviciu
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Din 1303 aici sunt păstrate Bijuteriile Coroanei (Crown Jewels), după ce au fost furate din Westminster Abbey unde fuseseră ținute până atunci. Greenwich este un cartier din sudul Londrei, cunoscut mai ales prin aceea că dă numele meridianului de 0 grade longitudine. În cadrul acestui sector londonez, un areal numit Maritime Greenwich a fost desemnat obiectiv UNESCO din anul 1997, pentru concentrarea și calitatea clădirilor de interes istoric și arhitectural. În acest complex intră: Muzeul Maritim Național (cel mai mare muzeu marin din
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
degetului arătător pentru a desemna puterea de comunicare a fiecărui os și mușchi care intră în componența scheletului degetului. În acest sens, Umberto Eco identifică în gestul unui deget ațintit spre cineva patru mărci sintactice pertinente: a) două mărci dimensionale: ,,longitudinea" (este mai lung decât lat) și ,,extremitatea" (se oprește în vârful unghiei); b) două mărci kinezice: ,,mișcarea către" (o marcă întotdeauna prezentă) și ,,accentuarea dinamică". Ultimele două mărci sintactice vehiculează mărcile semantice de apropiere, direcție și distanțare 87. În cazul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
i se spune des industria animală. Și e o mare și puternică industrie, în toată accepțiunea cuvântului. O fabrică impresionează pentru că pe o suprafață redusă concentrează mașini, instalații, ateliere și muncitori. Abatorul insă, are o suprafață imensă, pe paralele și longitudini diferite, pe altitudini extrem de variate, cu muncitori greu de controlat. Dar e o industrie uriașă fără de care o națiune nu poate rezista. Pe drept cuvânt se poate spune că azi civilizația unui popor poate fi judecată după starea vitelor ce
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
acolo spre vest spre Gosnell, indicându-mi ferma la care să mă opresc. Acolo e un om căruia să-i dau cheile, iar el îmi va arăta tot ce vreau, iar seara să-i aduc cheile înapoi. Cu latitudinea și longitudinea date, plec la drum și fără multă greutate opresc în fața fermei. Intru și dau de un om bun la toate. Ferma e mică, 70 ha, dar bine înzestrată. E însă în primul rând o fermă de agrement. Parc frumos, multe
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
al Jijiei. Având o suprafață de 8968 ha, comuna Șipote este amplasată în județul Iași, în partea nordică a acestuia, la cca.50 km de municipiul Iași. Teritoriul studiat este străbătut de coordonatele geografice47ș32’03”latitudine nordică și 27ș16’50”longitudine estică. (Harta nr. 1) Comuna Șipote se învecinează la nord cu județul Botoșani , la vest cu comuna Plugari, la sud cu comunele Focuri și Gropnița,iar la est cu comunele Andrieșeni și Vlădeni. Este traversată de drumul județean 282 B
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în extremitatea sudvestică a actualului județ Iași. Centrul de comună, Tansa, este traversat de la Nord la Sud de pârâul Tansa, iar pe locul numit Pleșa, paralele 46 grade 55 minute latitudine nordică, se intersectează cu meridianul 27 grade 15 minute longitudine estică. Dealul Pleșa are 449 m. Din punctul de vedere fizico-geografic, teritoriul comunei Tansa face parte din sectorul vestic al Podișului Central Moldovenesc. Din “Monografia localității Tansa de învățătorul Manolache Olaru”, fragment găsit. Din textul uricului descoperim că satul Brudurești
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
în extremitatea sudvestică a actualului județ Iași. Centrul de comună, Tansa, este traversat de la Nord la Sud de pârâul Tansa, iar pe locul numit Pleșa, paralele 46 grade 55 minute latitudine nordică, se intersectează cu meridianul 27 grade 15 minute longitudine estică. Dealul Pleșa are 449 m. Din punctul de vedere fizico-geografic, teritoriul comunei Tansa face parte din sectorul vestic al Podișului Central Moldovenesc. Din “Monografia localității Tansa de învățătorul Manolache Olaru”, fragment găsit. Din textul uricului descoperim că satul Brudurești
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
așezată în extremitatea sud - vestică a unității geografice denumită “Câmpia Moldovei” sau, mai precis, “Câmpia Jijiei inferioare și a Bahluiului”. Din punct de vedere al așezării geografice, ferma Ezăreni se încadrează între coordonatele 47005’- 47010’ latitudine nordică și 27028’ - 27033’ longitudine estică. Structural această unitate este amplasată în întregime pe o unitate de platformă veche, numită Platforma Moldovenească, care nu este altceva decât o prelungire a Platformei Ruse pe teritoriul țării noastre. Atât ca structură cât și ca pedografie, relieful zonei
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Provița de Jos și Provița de Sus, ce-și trag numele de la pârâul Provița. Comuna Provița de Jos face parte din Subcarpații de Curbură. Se află la vest de râul Prahova și este situată aproximativ pe meridianul de 25°36' longitudine estică și paralela de 45° 05′ latitudine nordică. (Fig.1) Este străbătută de drumul județean 100E care face legătura cu municipiul Câmpina, iar spre nord cu comuna Provița de Sus, mergând mai departe spre Pucioasa (județul Dâmbovița) ( Fig. 2a / 2b
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
sale rela?îi sociale. Or, orice nou? ac?iune ce ar rezulta dintr-o asemenea experien?? nu poate fi clasificat? că bun? sau rea dec�ț dup? observa?iile f?cute asupra rezultatelor acelei ac?iuni( (�Scrisori c?tre Biroul Longitudinilor�, �n Operele lui Claude-Henry de Saint-Simon, Antropos, Paris, 1966, tomul 1, p. 81-83(. Astfel se exprim? la �nceputul secolului (1808) contele de Saint-Simon care, dup? o via?? foarte agitat?, a ajuns s? descopere ?tiin?a la patruzeci de ani ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ea va apărea cam prin primăvara anului viitor. Procesul a început în 2004. Nu mă aștept la o "victorie" a României, pentru că, într-un asemenea litigiu, nu pot exista învingători sau învinși. Decizia va cuprine o listă de latitudini și longitudini care vor delimita, cu precizie, granițele dintre zonele exclusive ale fiecăreia dintre cele două țări. După aceea, și România, și Ucraina se vor grăbi să treacă la exploatarea hidrocarburilor despre care vorbeam. Închei prin a aminti că acest litigiu nu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
mare a SM la nordul paralelei de 45°, găsindu-se chiar o zonă endemică în nord-vestul țării noastre unde frecvența atinge 60 la 100.000 locuitori (Mircea, 1983). În România, situată între 43° și 48° latitudine nordică și 20°-29° longitudine estică, primele studii epidemiologice despre SM au fost făcute de KREINDLER (1934), studii în care se remarcă în România 3 zone în care SM are o frecvență ridicată: nord-vestul Transilvaniei, nordul Moldovei și sudul Olteniei. STAMATOIU (1982) într-un studiu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de istorie literară, poezie la "Viața Românească", "Ramuri", "Astra", "Luceafărul", "Contemporanul-Ideea europeană", "Argeș", "Calende", "Literatorul", "Zburătorul", "Contrapunct", "Art Panorama", "Jurnalul literar", "Poesis", "Nord literar", "România. Kilometrul zero", "Filocalia", "Citadela", "Lumina", "Manuscriptum", "Litterae" (din Canada), precum și la reviste și ziare dâmbovițene: "Longitudini", "Litere", "Curier", "Târgoviștea", "Glasul cetății", "Dâmbovița", "Kindia", "Realitatea dâmbovițeană", "Târgoviștea Literară", ș. a. Să ne oprim puțin în această perioadă: este momentul când ați cunoscut mari valori românești, ați colaborat cu reviste și redacții importante. Ce nume v-au marcat, ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
unor particulari (agreată și de familie) care se întâlnesc an de an pe meleaguri doljene întru omagierea (doar a umbrei) lui Don Quijote... A.B.Sunteți cunoscut și ca un excelent promotor cultural. Iată, în 1991, ați publicat revista de cultură "Longitudini" (1991-1993). Colegiul director: Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu, Tudor Țopa. În 1990, ați inaugurat la Târgoviște suita de manifestări culturale "Testamentum" ("Pentru o mai dreapta cinstire a memoriei culturale") cu 12 ediții neîntrerupte. Ați devenit inițiatorul, din 1992 (în fosta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
supervizări, temenele, tot tacâmul. Nu există o legislație clară în domeniu, nu dispuneam de bani, nu există o tipografie cu care să închei un contract de prestări de servicii. Nu aveam nici măcar o mașină de scris. Mi-amintesc că tipăream Longitudinile la aceeași tipografie cu ziarul în mare vogă la acea dată: Cațavencu. Când ajungeau la vechea tipografie rusească (de prin 1960,1965) a fostului ziar județean de partid Dâmbovița, colegii noștri de la București deșertau pe masă pungă de plastic plină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
chiar cu repartiție guvernamentală) numai dacă dădeai din urechi. N-aveam un administrator care să alerge cât de cât, nu aveam o rabla de utilitară, nimic! Numai o inima tânăra, nebună, nebună și, evident, îmi spun astăzi, total inconștientă... Tipărirea Longitudinilor a fost o aventură de neimaginat pe care am trăit-o la cea mai înalta tensiune, cel mai adesea singur, uneori, însoțit de câte un prieten la fel de izăltat. Necazul era că, din cauze multiple, independente de voință grupului de prieteni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
plastică (dar care mi-a ascultat pledoaria cu evidență încântare) am obținut finanțare. Întâmplarea m-a convins că flacăra pasiunii poate galvaniza și scula din morți până și pe cei mai stafidiți și uscați birocrați. A.B.În colectivul revistei "Longitudini" ați lucrat alături de alte mari personalități: Mircea Horia Simonescu, Costache Olăreanu, Tudor Țopa, cum a fost acea perioadă? Într-adevăr, la un moment dat, în caseta redacțională a Longitudinilor a apărut un "colegiu director" format din Mircea Horia Simionescu, Costache
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cei mai stafidiți și uscați birocrați. A.B.În colectivul revistei "Longitudini" ați lucrat alături de alte mari personalități: Mircea Horia Simonescu, Costache Olăreanu, Tudor Țopa, cum a fost acea perioadă? Într-adevăr, la un moment dat, în caseta redacțională a Longitudinilor a apărut un "colegiu director" format din Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu și... Tudor Țopa. Resimțind probabil o anume lipsa de notorietate, mai toate tinerele redacții ale noilor reviste literare din țară practicau acest gen de supraimpresiune. Cei trei "corifei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
iar Mircea Horia Simionescu mi-a încredințat numărul unic din revista experimentalistă, dactilografiată în câteva exemplare numerotate, pe care o scria și o difuza singur în acea vreme: Atelier M.H.S. Am primit dreptul exclusiv să scoatem și să publicăm în Longitudini absolut tot ce am fi dorit din Atelier M.H.S. Cu un pic de abilitate (când coadă ursului nu se mai ajunge, e bine să o înnădești cu coadă vulpii), pe nesimțite, colegiul director a devenit "exclusiv responsabil" de refuzul promovării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]