435 matches
-
kuhlii (I) =348 Blastocerus dichotomus (I) Cerb demlaștină Cervus duvaucelii (I) Barasinga Cervus elaphus bactrianus (II) Cerbul roșu Cervus elaphus barbarus (III TN) Cerbul roșu Cervus elaphus hanglu (I) Cerb de Cașmir Cervus eldii (I) Dama mesopotamica (I) =349 Cerb lopătar persan Hippocamelus spp. (I) Cerb de Anzi Mazama americana cerasina (III GT) Cerb roșu american Megamuntiacus vuquanghensis (I) Muntiacul gigant Muntiacus crinifrons (I) Muntiacul negru Odocoileus virginianus mayensis (III GT) Cerbul-catâr din Guatemala Ozotoceros bezoarticus (I) Cerb de pampas Pudu
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
cinerea (I) Threskiornithidae Bostrychia hagedash (III GH) =367 Bostrychia rara (III GH) =368 Ibis pătat Eudocimus ruber (II) Ibis roșu Geronticus calvus (II) Ibis pleșuv sud-african Geronticus eremita (I) Ibis pleșuv Nipponia nippon (I) Ibis alb japonez Platalea leucorodia (II) Lopătar eurasiatic Pseudibis gigantea Ibis uriaș Threskiornis aethiopicus (III GH) Ibis african Phoenicopteridae Phoenicopteridae spp.* (II) Flamingo Phoenicopterus ruber (II) Flamingo roz ANSERIFORMES Anatidae Alopochen aegyptiacus (III GH) Gâscă egipteană Anas acuta (III GH) Rața-sulițar Anas aucklandica (I) =369 Anas bernieri
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
Cazuri de turbare Cazuri umane Expunere umană Animale domestice Specii sălbatice Câine Pisică Bovine Ecvidee Ovine Caprine Porcine Câine vagabond Altele Neprecizate Vulpe Câine enot Ursuleț spălător comun Lup Bursuc Jder Alte mustelide Alte carnivore Porc mistreț Căprioară Cerb Cerb lopătar Altele Liliac Neprecizat Data raportului: .......................................................................................................................................................................................................... Informațiile vor urma după prezentarea rapoartelor trimestriale despre cazurile de rabie, pe care statele membre le trimit la centrul de colaborare a OMS pentru supravegherea și cercetarea rabiei. Statele membre pot de asemenea să comunice
jrc5972as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91144_a_91931]
-
moteada Stor skrigeørn Schelladler Spotted eagle 62. Aquila heliaca Águila imperial Kejserørn Kaiseradler Imperial eagle Français Italiano Nederlands Português Suomi Svenska Română (28) Ibis falcinelle Mignattaio Zwarte ibis Maçarico-preto Pronssiiibis Bronsibis Țigănușul (29) Spatule blanche Spatola Lepelaar Colhereiro Kapustahaikara Skedstork Lopătarul (30) Flamant roșe Fenicottero Flamingo Flamingo-comum Flamingo Flamingo Flamingo (31) Cygne de Bewick Cigno minore Kleine zwaan Cisne-pequeño Pikkujoutsen Mindre sångsvan Lebădă mică (32) Cygne sauvage Cigno selvatico Wilde zwaan Cisne-bravo Laulujoutsen Sångsvan Lebădă de iarnă (33) Oie rieuse (sous-espèce
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
Blastocerus dichotomus (I) Cerb de mlaștină Cervus duvaucelii (I) Barasinga Cervus elaphus bactrianus (ÎI) Cerbul roșu Cervus elaphus barbarus (III TN) Cerbul roșu Cervus elaphus hanglu (I) Cerb de Cașmir Cervus eldii (I) Cerb asiatic Damă mesopotamica (I) = 349 Cerb lopătar persan Hippocamelus spp. (I) Cerb de Anzi Mazama americană cerasina (III GT) Cerb roșu american Megamuntiacus vuquanghensis (I) Muntiacul gigant Muntiacus crinifrons (I) Muntiacul negru Odocoileus virginianus mayensis (III GT) Cerbul-catâr din Guatemala Ozotoceros bezoarticus (I) Cerb de pampas Pudu
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Ciconiidae Ciconiide, berze Ciconia boyciana (I) = 367 Barza albă orientala Ciconia nigra (ÎI) Barza neagră Ciconia stormi Ephippiorhynchus senegalensis (III GH) Jabiru Jabiru mycteria (I) Jabiru american Leptoptilos crumeniferus (III GH) Marabu Leptoptilos dubius Marabu Mycteria cinerea (I) Threskiornithidae Ibiși, lopătari Bostrychia hagedash (III GH) = 368 Bostrychia rară (III GH) = 369 Ibis pătat Eudocimus ruber (ÎI) Ibis roșu Geronticus calvus (ÎI) Ibis pleșuv sud-african Geronticus eremita (I) Ibis pleșuv Nipponia nippon (I) Ibis alb japonez Platalea leucorodia (ÎI) Lopătar eurasiatic Pseudibis
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Threskiornithidae Ibiși, lopătari Bostrychia hagedash (III GH) = 368 Bostrychia rară (III GH) = 369 Ibis pătat Eudocimus ruber (ÎI) Ibis roșu Geronticus calvus (ÎI) Ibis pleșuv sud-african Geronticus eremita (I) Ibis pleșuv Nipponia nippon (I) Ibis alb japonez Platalea leucorodia (ÎI) Lopătar eurasiatic Pseudibis gigantea Ibis uriaș Threskiornis aethiopicus (III GH) Ibis african Phoenicopteridae Flamingo Phoenicopteridae spp. (ÎI) (Cu exceptia speciilor incluse în anexa A) Flamingo Phoenicopterus ruber (ÎI) = 370 Flamingo roz ANSERIFORMES Anatidae Rate, gâște, lebede etc. Alopochen aegyptiacus (III GH) Gașca
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri de protejare și de repopulare. În consecință s-au adus pentru a se înmulți cerbi lopătari, căprioare, fazani, etc. În privința peștilor în apele Siretului și Prutul se găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Ficedula albicollis"), muscar-mic ("Ficedula parva"), becațină mare ("Gallinago media"), rață cu cap alb ("Oxyura leucocephala"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), notatiță cu ciocul subțire ("Phalaropus lobatus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), cresteț pestriț ("Porzana porzana"), resteluț pitic ("Porzana pusilla"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), privighetoare-de-baltă ("Acrocephalus melanopogon"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), erete vânăt ("Circus cyaneus
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Deși caprele de munte sunt destul de rare, căprioarele, iepurii de câmp, vulpile, bursucii, jderii, ciorile alpine, cocoșii de munte, marmotele, potârnichile și fazanii sunt încă numeroși. Printre păsările care trăiesc printre trestiile roșii din jurul Lacului Neusiedler se numără bâtlanul roșu, lopătarul și pasărea cioc întors. Numeroase zone ocrotite, între care Parcul Național Hohe Tauern, circa 100 rezervații naturale și alte peste 100 de rezervații peisagistice. Austria se află pe locul 12 în lume după PIB pe cap de locuitor, are o
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
speciile arboricole întâlnim: salcâmul, stejarul pedunculat, șocul, păducelul. Lunca Șiretului (aria inundabila) este reprezentată de plop, salcie, arin și cătina. Fauna este reprezentată - în pădurea Hanu Conachi - prin specia unicat: șopârla de nisip (Eremyas argută deșerți) dar și de cerbul lopătar, căprioare, vulpi, iepuri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fundeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,64%). Pentru 4,31% din populație, apartenența
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
în dreptul capătului podului Mărăcineni, se desprinde șoseaua județeană DJ203K, o importantă arteră rutieră de comunicație la nivelul județului, care urcă pe malul stâng al Buzăului și apoi pe valea Slănicului, legând de Mărăcineni și Buzău comune ca Cernătești, Mânzălești și Lopătari, continuând printr-un traseu dificil, greu practicabil, spre Gura Teghii. Comuna Mărăcineni se învecinează la nord-est cu Comuna Poșta Câlnău, la est cu Comuna Vadu Pașii, la sud cu Municipiul Buzău, la vest cu Comuna Vernești iar la nord-vest cu
Comuna Mărăcineni, Buzău () [Corola-website/Science/300116_a_301445]
-
alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac și țipar. Mănăstirea greco-catolică de aici e amintită în conscripția episcopului Atanasie Rednic din 1765
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
Slănic în Buzău, în Subcarpații de Curbură. Ea este traversată de ramura nord-vestică a șoselei județene DJ203K, ce duce spre sud pe malul stâng al Buzăului spre Mărăcineni (DN2) și spre nord, pe valea Slănicului spre Vintilă Vodă, Mânzălești și Lopătari. Din această șosea se desprinde la Săpoca drumul județean DJ203L care duce către Berca. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săpoca se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Săpoca, Buzău () [Corola-website/Science/300790_a_302119]
-
Buzău, Muntenia, România, formată din satele Brăești (reședința), Brătilești, Goidești, Ivănețu, Pârscovelu, Pinu și Ruginoasa. Comuna se învecinează cu comuna Chiliile la est, la sud și sud-vest cu comunele Odăile, respectiv Bozioru, la nord-vest cu Gura Teghii și cu comuna Lopătari la nord-est. În vecinătatea localității Brăești se află mănăstirea Pinul. Aflată în zona montană din nord-vestul județului, în zona masivelor muntoase din Carpații de Curbură, în Munții Buzăului, comuna este dispusă pe cursul superior al Bălănesei, satele fiind aflate în
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
1950, comunele au făcut parte din raionul Cislău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Înainte de 1968, comuna Goidești s-a desființat, fiind împărțită între comunele Gura Teghii (satul Varlaam și zona sa muntoasă a Masivului Penteleu), Lopătari și Brăești (restul așezărilor). Satul Piatra a fost desființat, o vreme pe teritoriul comunei Bozioru, acum dispărut fiind. În 1968, comuna Brăești a fost arondată județului Buzău, reînființat. În comuna Brăești există trei obiective clasificate în lista monumentelor istorice din
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
Covasna. În extremitatea nordică, se învecinează cu teritoriul administrativ al orașului Covasna. Înspre nord-est, dincolo de limitele comunei se află comuna Nereju din județul Vrancea. Înspre est, se învecinează cu alte două comune vrâncene, Vintileasca și Jitia și cu comuna buzoiană Lopătari. Spre sud și sud-est, vecinii Gurii Teghii sunt Brăești, Bozioru și Colți. Înspre sud, se învecinează cu orașul Nehoiu și înspre vest, peste Munții Podu Calului, cu comuna Siriu. Principalul curs de apă al comunei este râul Bâsca Roziliei, în jurul
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Vechi, Trestioara, Valea Cotoarei și Valea Ursului. Comuna se află în nordul județului, în Munții Buzăului, pe valea Slănicului. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ203K, care o leagă spre sud de și (DN2, lângă Buzău), și spre nord de Lopătari. Din acest drum, pe teritoriul comunei se ramifică și alte drumuri județene: DJ204M, drum afectat în 2010 de o viitură, duce spre nord către Bisoca, iar DJ102F trece niște dealuri către valea Sărățelului și duce mai departe de-a lungul
Comuna Mânzălești, Buzău () [Corola-website/Science/300826_a_302155]
-
apare după 20 oct. iar ultimul, în a doua jumătate a lunii aprilie. Cantitatea medie a precipitațiilor este de cca.600 mm/an. Fauna Fauna comunei este bogată, cele mai răspândite animale fiind vulpea, lupul, iepurele, mistrețul, dihorul, viezurele, cerbul lopătar, căprioara, hârciogul, popândăul, pisică sălbatică, șoarecele de câmp, dihorul de stepa. Vegetația Vegetația comunei se încadrează în zona vegetației de stepa, plantele spontane find atât ierboase Vegetația ierboasa se întâlnește în zonele necultivate și în zona canalelor de irigații nefolosite
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
(pe numele de mirean Costică Crăciun (n. 18 martie 1955, comuna Lopătari, județul Buzău) este un cleric ortodox român ce deține în prezent rangul de arhiepiscop al Eparhiei Dunării de Jos, fiind astfel membru al Sfanțului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La 18 martie 1955 se naște în comuna Lopătari, județul Buzău
Casian Crăciun () [Corola-website/Science/308634_a_309963]
-
1955, comuna Lopătari, județul Buzău) este un cleric ortodox român ce deține în prezent rangul de arhiepiscop al Eparhiei Dunării de Jos, fiind astfel membru al Sfanțului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La 18 martie 1955 se naște în comuna Lopătari, județul Buzău, într-o familie de țărani evlavioși, Râdă și Vasile Crăciun, primind educație creștină în familie și în special, de la bunicii - Stanciu și Anica, Ștefan și Ioana, pe care îi consideră primii dascăli în "buchiile" credinței. Între anii 1962-1970
Casian Crăciun () [Corola-website/Science/308634_a_309963]
-
nord există încă suprafețe însemnate de turbării și landă (formație vegetală tipică zonelor nisipoase). În sud-est, pădurile de foioase (fag și stejar) au o extindere importantă. Vegetația este halofilă și arenicolă, iar fauna cuprinde păsări de apă (bâtlanul purpuriu, cormoranul, lopătarul etc.), păsări migratoare, mamifere mari concentrate în rezervații. Unele specii ca porcul mistreț, castorul și altele au fost introduse local sau reintroduse, iar reptilele sunt în pericol de dispariție. Unele specii de animale și plante sunt protejate de lege, iar
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
adâncul pădurilor întâlnim: toporași ("Viola adorata"), rostopasca ("Chelidonium majus") etc. Dintre animalele mari care compun fauna comunei Petriș cele mai răspândita sunt: mistrețul, cerbul, căpriorul și vulpea. Se întălnesc mai rar, în locurile împădurite izolate, lupul, pisica sălbatică și cerbul lopătar. Animalele mici care populează dealurile din comună sunt: dihorii, viezurii, iepurii, aricii, nevăstuicile, șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca și șopârla de deal sunt cele mai răspândite. Rare, dar extrem de periculoase, sunt viperele, întâlnite în
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). Multe popoare ale antichității intraseră în contact cu gazul natural, referindu-se la emanațiile de gaze naturale prin sintagme precum „focuri sfinte” sau „focuri veșnice”. În România, „focuri nestinse” au fost identificate la Lunci, Lopătari, Andreiașu de Jos, Vlădaia, Hârja, Policiori, Ocnele Mari. În anul 2000 Statul Român a dispus reorganizarea companiei de stat Romgaz, rezultând mai multe companii: Ulterior, în anul 2001, companiile Exprogaz și Depogaz au fost fuzionate într-una singură cu numele
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
deschise Depresiunea Nalbant, Beștepe-Malcioc el e rar (sub 20 exemplare). În pădurile din Munții Măcinului și din depresunea Niculițelului și întâlnește cerbul, efectuvul său fiind de 56 exemplare (2003). Totodată în pădurile din Vestul Podișului Babadag s-a colonizat cerbul lopătar, ale cărui efective ajung la 123 exemplare între Cârjelari și Topolog și 95 exemplare la Atmagea ( migrează până aproape de Ciucurova și Fântână Mare). Mistrețul are cele mai mici efective 42 exemplare în 2003 în spațiile forestiere situate de o parte
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]