KorAP: Find »[drukola/base=luciferic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 17 >

422 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

în care dispare iluzia adecvației. Ceea ce vreau să scot în evidență este că această formă de raportare la mister ia forma unei antinomii, pe care Lucian Blaga o consideră o ilustrare a ideii antinomiei transfigurate. Având ideea de mister, cunoașterea luciferică reușește un fel de transcendere a censurii. Ideea de mister "e singura care sparge sau mai bine zis "trece" frontul censurii transcendente"179. Nu este, însă, vorba de o trecere în sens pozitiv, ci numai negativ. Ideea de mister este

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
al conștiinței, ar trebui să fie inseriat temporal și spațial, adică să fie un "fenomen". Pe de altă parte, ca act de transcendere, el este un "ne-fenomen"181. Se ajunge, în felul acesta, la o caracterizare antinomică a cunoașterii luciferice: "Cunoașterea de transcendere se realizează ca act, dar ca "ne-fenomen"..."182. Blaga vede aici expresia unei antinomii transfigurate. Prin afirmarea acestei propoziții, conceptele logic solidare "act" și "fenomen" sunt desfăcute din raportul lor, astfel încât să vizeze ceva ce depășește

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
expresia unei antinomii transfigurate. Prin afirmarea acestei propoziții, conceptele logic solidare "act" și "fenomen" sunt desfăcute din raportul lor, astfel încât să vizeze ceva ce depășește posibilitățile logice de înțelegere. În felul acesta, modul cum se realizează cunoașterea de transcendere (cunoașterea luciferică) poate fi doar obiectul unei ecstazii a intelectului, a minus-cunoașterii. El devine inteligibil doar în modalitatea ecstatică, sub formă de mister potențat 183. 1.4. Ordinea metafizică a existenței umane și dimensiunea sa antinomică Filosofia lui Lucian Blaga este centrată

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
o conversiune apologică a misterului, cum spune Blaga, o formă de apărare a acestuia. Cea de-a doua formă a acestei conversiuni apologice este integrarea cunoașterii în mister ca atare. Acest mod al censurii apare în ceea ce Blaga numește "cunoaștere luciferică". Spre deosebire de celelalte moduri de cunoaștere, care procedează într-un fel de "stare de grație" și au un "caracter receptacular", cunoașterea luciferică se caracterizează prin spontaneitate, tensiune, efort, tentație, încercare, exces și dramă 201. Prin specificul său, cunoașterea luciferică înlătură iluzia

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
conversiuni apologice este integrarea cunoașterii în mister ca atare. Acest mod al censurii apare în ceea ce Blaga numește "cunoaștere luciferică". Spre deosebire de celelalte moduri de cunoaștere, care procedează într-un fel de "stare de grație" și au un "caracter receptacular", cunoașterea luciferică se caracterizează prin spontaneitate, tensiune, efort, tentație, încercare, exces și dramă 201. Prin specificul său, cunoașterea luciferică înlătură iluzia adecvației și face saltul în mister ca atare. Altfel spus, ea procedează în orizontul conștiinței misterului, are sau i se permite

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
numește "cunoaștere luciferică". Spre deosebire de celelalte moduri de cunoaștere, care procedează într-un fel de "stare de grație" și au un "caracter receptacular", cunoașterea luciferică se caracterizează prin spontaneitate, tensiune, efort, tentație, încercare, exces și dramă 201. Prin specificul său, cunoașterea luciferică înlătură iluzia adecvației și face saltul în mister ca atare. Altfel spus, ea procedează în orizontul conștiinței misterului, are sau i se permite să aibă "ideea de mister". Ideea de mister este modul prin care cunoașterea luciferică sparge oarecum frontul

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
specificul său, cunoașterea luciferică înlătură iluzia adecvației și face saltul în mister ca atare. Altfel spus, ea procedează în orizontul conștiinței misterului, are sau i se permite să aibă "ideea de mister". Ideea de mister este modul prin care cunoașterea luciferică sparge oarecum frontul cenzurii transcendente 202. Ea este singura ideea care are acest privilegiu. Însă, privilegiu în cauză nu înseamnă și accesul la mister ca atare. Aceasta se întâmplă pentru că priza la transcendent pe care o are cunoașterea luciferică se

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
cunoașterea luciferică sparge oarecum frontul cenzurii transcendente 202. Ea este singura ideea care are acest privilegiu. Însă, privilegiu în cauză nu înseamnă și accesul la mister ca atare. Aceasta se întâmplă pentru că priza la transcendent pe care o are cunoașterea luciferică se realizează numai negativ. Ideea de mister, la care are acces cunoașterea luciferică, este doar o "idee-negativ". Prin ea, cunoașterea luciferică cuprinde obiectul total, însă numai negativ, ca și cum ar avea acces la mulajul sau clișeul fotografic negativ al acestuia 203

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
are acest privilegiu. Însă, privilegiu în cauză nu înseamnă și accesul la mister ca atare. Aceasta se întâmplă pentru că priza la transcendent pe care o are cunoașterea luciferică se realizează numai negativ. Ideea de mister, la care are acces cunoașterea luciferică, este doar o "idee-negativ". Prin ea, cunoașterea luciferică cuprinde obiectul total, însă numai negativ, ca și cum ar avea acces la mulajul sau clișeul fotografic negativ al acestuia 203. Cum spune Blaga, misterul "se ascunde revelându-se"204. Revelația permisă cunoașterii luciferice

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
înseamnă și accesul la mister ca atare. Aceasta se întâmplă pentru că priza la transcendent pe care o are cunoașterea luciferică se realizează numai negativ. Ideea de mister, la care are acces cunoașterea luciferică, este doar o "idee-negativ". Prin ea, cunoașterea luciferică cuprinde obiectul total, însă numai negativ, ca și cum ar avea acces la mulajul sau clișeul fotografic negativ al acestuia 203. Cum spune Blaga, misterul "se ascunde revelându-se"204. Revelația permisă cunoașterii luciferice este, paradoxal, o formă de camuflare. Cenzura transcendentă

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
luciferică, este doar o "idee-negativ". Prin ea, cunoașterea luciferică cuprinde obiectul total, însă numai negativ, ca și cum ar avea acces la mulajul sau clișeul fotografic negativ al acestuia 203. Cum spune Blaga, misterul "se ascunde revelându-se"204. Revelația permisă cunoașterii luciferice este, paradoxal, o formă de camuflare. Cenzura transcendentă permite această spargere negativă a frontului censorial pentru că ea nu atinge miezul misterului existențial. Deși este un act de transcendere, ideea de mister nu este o transcendere pozitivă. Cunoașterea luciferică are posibilitatea

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
permisă cunoașterii luciferice este, paradoxal, o formă de camuflare. Cenzura transcendentă permite această spargere negativă a frontului censorial pentru că ea nu atinge miezul misterului existențial. Deși este un act de transcendere, ideea de mister nu este o transcendere pozitivă. Cunoașterea luciferică are posibilitatea de a se integra în mister, dar nu are decât latitudinea de a-l varia: poate să-l atenueze, să-l permanentizeze sau să-l potențeze. Astfel, încercările cunoașterii luciferice de revelare pozitivă a misterului iau o înfățișare

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de mister nu este o transcendere pozitivă. Cunoașterea luciferică are posibilitatea de a se integra în mister, dar nu are decât latitudinea de a-l varia: poate să-l atenueze, să-l permanentizeze sau să-l potențeze. Astfel, încercările cunoașterii luciferice de revelare pozitivă a misterului iau o înfățișare dramatică, din care misterul iese iarăși apărat. Chiar am putea spune că tensiunea paradoxului sporește aici: cunoașterii i se permite transcenderea, dar numai negativ; este invitată dincolo de frontul censurii și totodată este

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
invitată dincolo de frontul censurii și totodată este ținută la respect; i se dau aripi, dar unele cu care nu poate să zboare. După cum am văzut, acest fapt este interpretat de către Blaga drept expresia unui mister potențat. Astfel, toate eforturile cunoașterii luciferice nu fac decât să întărească specificul paradoxal al cunoașterii individuate. Lucian Blaga spune, în acest sens: "Cunoașterea individuată, în oricare din modurile ei, rămâne așadar ceea ce am spus din capul locului că este: organ de convertire apologică a misterelor existențiale

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Prin această constituție a sa, metafora asociază două domenii sau niveluri radical distincte, unul arătat și altul ascuns, luând o înfățișare paradoxală. După părerea lui Al-George, este vorba de aceeași dialectică paradoxală pe care o întâlnim în teoria obiectului cunoașterii luciferice, în raportul dintre "fanic" și "criptic". Pornind de aici, indianistul român susține că întreaga trilogie a cunoașterii "poate fi considerată ca o amplă explorare a metaforicului, chiar o încercare de tipologie a acestuia, realizată pe o profundă scrutare a structurilor

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
antinomic și dogmatic. În ordinea sistemului său filosofic, metaforicul apare abia în a doua trilogie, cea a culturii. În elaborarea epistemologiei antinomice (din prima trilogie), el nu este pomenit deloc. Aici, Blaga începe cu dogmaticul (antinomia transfigurată), continuând cu cunoașterea luciferică (antinomia fanic-criptic) și cu censura transcendentă, unde dialectica paradoxală a arătatului și ascunsului (sub forma revelației disimulatoare) este extinsă la toate formele de cunoaștere 238. Impactul metaforei asupra creației filosofice blagiene nu se oprește aici. Se pare că metafora configurează

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
caracterizat această formă de cunoaștere drept una în orizontul lumii concrete sau sensibile și în vederea autoconservării. În afară de această cunoaștere, există, în opinia sa, și o cunoaștere care se desfășoară în orizontul misterului și pentru revelare, pe care o numește "cunoaștere luciferică". Aceasta este o cunoaștere ce se desfășoară pe dimensiunea problematicului și a teoreticului, ceea ce înseamnă că presupune o mare doză de construcție, de creație. Blaga reproșează lui Kant faptul de a fi redus cunoașterea de tip II la tipul I

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
mare doză de construcție, de creație. Blaga reproșează lui Kant faptul de a fi redus cunoașterea de tip II la tipul I de cunoaștere 294. Or, ele nu sunt reductibile, alcătuind o dualitate de neînvins, după cum arată Blaga în Cunoașterea luciferică. Încă un aspect face ca această distincție să fie definitivă: cunoașterea de tip I se limitează la aplicarea categoriilor la datele lumii concrete, pe când cunoașterea de tip II presupune intervenția în plus a factorilor stilistici, care îi conferă un caracter

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
întreaga cunoaștere. La Blaga, el survine numai în anumite situații ale acesteia și doar atunci când intelectul trece în stare de ecstazie. Din acest motiv, pentru Blaga formulele dialectice au trăsăturile cunoașterii paradisiace, pe când cele dogmatice sunt un produs al cunoașterii luciferice 375. Lucian Blaga subliniază că diferența fundamentală dintre gândirea dialectică și cea dogmatică stă în modalitatea de a concepe sinteza termenilor antinomici: În tezele dialectice, sinteza nu e postulată, ci e realizată totdeauna într-un concept, căruia îi corespunde un

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
există o logică a lor aparte"382. De aceea, el va alege calea dogmatică. Concluzia lui Lucian Blaga este că nicăieri în istoria filosofiei nu se mai întâlnește ceva asemănător metodei dogmatice. În acest sens, într-o notă din Cunoașterea luciferică, el afirmă următoarele: "Antinomicul a fost în diferite timpuri utilizat spre a arată imposibilitatea de a soluționa o problemă, aceasta de la aporetica lui Plato până la cea a unui N. Hartmann. Antinomiile, în care se revarsă încercările de a soluționa anume

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
În sfârșit, dogma este un act al spiritului prin care misterul se potențează, iar nu o deltă în care se așteaptă grația divină a revelației. Metoda antinomiei transfigurate nu este o formă de spargere a censurii transcendente, nici dinspre individ (luciferic), nici dinspre transcendent, sub forma revelației. În afara acestor diferențe, care despart radical pe cei doi gânditori, cred că acuzația lui Ion I. Ică jr. este nefondată și din punct de vedere cronologic. Primele fragmente ale cărții acestui autor, publicată pentru

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Blaga, în schimb, contradicția ia sensul de contradicție logică, care se opune principiului noncontradicției. Deși Lupașcu se luptă tot timpul cu principiul noncontradicției, ceea ce vizează el este mai curând aplicația ontologică și epistemologică a acestuia. În al doilea rând, cunoașterea luciferică blagiană, cea care procedează prin contradicție, este un mod alternativ de cunoaștere în raport cu cea obișnuită, care evită contradicția. Și Lupașcu se delimitează de acest mod de gândire non-contradictoriu, urmărind un altul, care ia în stăpânire contradictoriul. Însă, la el contradictoriul

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
N. Georgescu-Roegen, Mircea Eliade. Cred că ar trebui inclus aici și Petre Botezatu, care a făcut din ideea complementarității "un principiu ordonator al operei sale"747. Printre aceste concepții se află și cea a lui Lucian Blaga cu privire la teoria cunoașterii luciferice și metoda antinomiei transfigurate 748. În acest sens, metoda antinomiei transfigurate este considerată drept o expresie dintre cele mai timpurii a valorii general-filosofice a principiului complementarității 749. Alți autori sunt și mai radicali, văzând în ea o formulare echivalentă a

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
5, tom 2 Filosofie, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005. Biriș Ioan, "Criza intelectuală și transcendența", în Meridian Blaga, vol. 2, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002. Blaga, Lucian, Corespondența (A F), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. Blaga, Lucian, "Cunoașterea luciferică", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, Curs de filosofia religiei, Editura Fronde, Alba Iulia Paris, 1994. Blaga, Lucian, "Despre conștiința filosofică", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, "Diferențialele divine", în

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
uman, Editura AMARCORD, Timișoara, 1996. Deleuze, Gilles, Logique du sens, Les Éditions du Minuit, Paris, 1969. Diaconu, Florica, Diaconu, Marin, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000. Dima, Teodor, ""Revelare" și "irațional" în "cunoașterea luciferică"", în Revista de filosofie, nr. 2, București, 1989. Dima, Teodor, "Comentarii la "Cunoașterea luciferică"" (I), în Analele Științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași, Filosofie, Tom XXXVIII, nr. 1-2, 1992. Dima, Teodor, "Comentarii la "Cunoașterea luciferică"" (III), în Analele

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]