KorAP: Find »[drukola/base=lumen & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...48 >

1,195 matches

Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

fluxului colateral la flux colateral egal cu fluxul arterei normale. Studiile lui Gould au evidențiat că reducerea presiunii la trecerea printr-o stenoză este descrisă de formula: unde fQ este pierderea de presiune datorată frecării parietale vâscoase de a lungul lumenului stenotic corelată liniar cu rata fluxului prin stenoză (Q este fluxul sanguin mediu, exprimat în ml/s) iar sQ2 este pierderea de presiune asociată cu expansiunea bruscă și decelerația fluxului la ieșirea din stenoză corelată cu pătratul fluxului sanguin. Parametrii

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
legea Poiseuille; inerția la accelerare a masei sanguine; capacitanța sistemului arterial (funcția de elasticitate parietală determinată de proprietățile viscoelastice arteriale). Impedanța se poate calcula cu ajutorul formulei următoare: unde Z - impedanța caracteristică; ρ densitatea sângelui; c - velocitatea undei pulsului; A - aria lumenului vascular; rraza vasului. Milnor (1979) arată că lungimea arborelui arterial și frecvența cardiacă sunt corelate în sensul minimizării impedanței vasculare 9,41 (raportul presiunii fluxului pulsatil/ fluxul pulsatil) și travaliul cardiac, din cauza elasticității neuniforme a ramurilor arteriale apărând unde reflectate

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
cazul trombozelor poate fi diferențiată de aspectul "în cupolă" întâlnită în embolia arterială. Calcificări parietale pot fi evidențiate în intimă și în medie. În cazul anevrismului de arteră poplitee se poate observa semnul “dog leg” (deformare în unghi ascuțit al lumenului arterei poplitee asociată sau nu cu dilatarea arterei). 2. Localizarea leziunilor (topografie). Afectarea femuro-poplitee este întâlnită în 85% din cazuri. Obișnuit artera femurală superficială este trombozată în canalul Hunter. Interesarea arterelor femurale profunde este prezentă la 9.5%-14% din

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
vasculare, depășește prin dobândirea atributului de “cantitativă” (concept dezvoltat de către BG Brown și colab. în 1977 pentru arterele coronare), interpretarea “ochiometrică”108 inițială, sursa variabilitații intrași interobservatori (ca urmare a inspecției vizuale arbitrare) ajungând de la o simplă proiecție bidimensională a lumenului (“luminogramă”, “umbrogramă” - shadowgram 108) o explorare a cărei interpretare are avantajul prelucrării matematice. {i știm prea bine că Roger Bacon spunea că “nici o investigație umană nu se poate intitula știință adevărată dacă nu trece prin demonstrația matematicii”. Măsurarea unor cantități

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
țină cont de două caracteristici ale bolii: ateroscleroza este un proces difuz și sunt dificil de identificat segmentele cu adevărat normale (de “referință”); existența fenomenului Glagov (1987) al “remodelării vasculare” indică faptul că până la o stenoză de până la 40% din lumen, peretele vascular se deplasează către exterior înglobând placa de aterom și mărind diametrul luminal. Cea mai simplă analiză calitativă este afirmarea prezenței/ absenței leziunii. De exemplu, pentru leziunile aorto-iliace clasificarea Henry bazată pe explorarea CT evidențiază 45: leziuni izolate ale

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
scor 2 - peste 2 plăci; scor 3 - peste 2 plăci cu neregularitate parietală continuă. Poziția extremă o adoptă Sullivan care (pentru afectarea coronariană) adună proporția de leziuni aterosclerotice din fiecare teritoriu vascular cuantificând procentul de stenoză (sau diametrul absolut al lumenului) ca o variabilă continuă 17. Abordarea globală a cuantificării conduce la calculul scorului agregat realizând scoruri individuale segment-specifice, sume ale tuturor segmentelor sau medii ale scorurilor segment specifice în care segmentele cu aspect normal sau nonvizualizate nu contribuie la sumă

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
apoi să se adăuge/ să se scadă acesta din Dt (distanță pe care o vom numi Dta). Cuantificarea leziunilor arteriale. Identificarea conturului arterial. În condițiile în care absorția razelor X este proporțională exponențial cu grosimea materialului care le absoarbe, centrul lumenului vascular plin cu substanța de contrast va absorbi o cantitate mai mare de raze decât marginile sale, cantitatea absorbită scăzând progresiv încât se poate afirma că marginile adevărate nu absorb deloc raze X, la această problemă de identificare a conturului

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
zgomotul imaginii” generat de mișcarea structurilor analizate (o structură este vizibilă doar dacă densitatea sa este mai mare decât “zgomotul” și decât pragul perceptual al operatorului - ceea ce explică variabilitatea analizei vizuale simple) etc. Toate acestea determină ca diametrul perceput al lumenului vascular să fie mai mic decât diametrul real. Astfel imaginile angiografice ale vaselor prezintă gradiente de contur și nu un contur bine demarcat. Detectarea conturului arterial se realizează după magnificarea imaginii și stabilirea segmentului de interes prin calcularea derivatelor (sau

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
diametrul real. Astfel imaginile angiografice ale vaselor prezintă gradiente de contur și nu un contur bine demarcat. Detectarea conturului arterial se realizează după magnificarea imaginii și stabilirea segmentului de interes prin calcularea derivatelor (sau gradientelor) densității curbei de-a lungul lumenului și determinarea valorii lor de vârf. Există diferite metode de detecție: metoda Barrett - conturul imaginii este definit de prima derivată a densității curbei de-a lungul vasului între două puncte definite de operator; metoda Kalbfleisch - utilizează tehnici matematice pentru descrierea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
o tehnică nouă doar pentru că suntem obosiți sau plictisiți de metoda de anul trecut”. Analiza leziunilor aterosclerotice a introdus o serie de termeni calitativi care servesc la monitorizarea progresiunii aterosclerozei (Glagov, Zarin): “extindere” - importanța leziunii; “severitate” - gradul de compromitere a lumenului; “compoziție” natura și distribuția componentelor leziunii; “complicații” ruptură, hemoragie, tromboză. Realitatea a arătat însă necesitatea unei evaluării cantitative “obiective” care să se opună celei “subiective” generatoare de erori de evaluare vizuală (visual assessment bias - leziunile < 50% nu sunt raportate, leziunile

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Cuantificarea are ca obiectiv abordarea severității segment specifică (segmente analizate categorial, exponențial sau continuu). Analize dimensionale. Deoarece operăm cu proiecții 2 D ale arterei practic utilizăm “distanțe” între cele 2 borduri parietale nu “diametre”. După construirea liniei de centru a lumenului diametrele vor fi măsurate prin construirea de linii perpendiculare pe linia de centru, “distanța” calculându-se între punctele unde linia diametrului intersectează fiecare din cele două borduri arteriale. Analiza cantitativă a leziunilor diametrul de referință; % diametrului stenozei; lungimea stenozei; simetria

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
DRI sau engl. IRD) care are menirea de a reduce variabilitatea măsurării procentului diametrului stenozei (%) rezultând din selecția arbitrară a diametrului de referință. Determinarea DRI presupune o metodă operator-independentă98. Reprezentarea grafică a DRI este prezentată în fig. 5.11, conturul lumenului este detectat automat, extremitățile proximale și distale ale leziunii sunt determinate prin analiza conturului detectat. Este utilizată o funcție polinomială de gradul 2 pentru măsurarea diametrului la nivelul fiecărei linii ce marchează începutul și sfârșitul zonei lezionale. DRI este măsurat

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
diametrului luminal minim, măsurarea sa definind semnificația hemodinamică a leziunii. Acesta este considerat parametrul cel mai obiectiv, elocvent și reproductibi. Numeroși autori consideră o greșeală serioasă adaptarea unui sistem de gradare a stenozelor în funcție de acest parametru, expresie a procentului din lumenul arterial compromis 78. Procentul diametrului stenozei nu este un marker adecvat al progresiei aterosclerozei. Progresia leziunilor se produce în mod difuz interesând și zona cu diametrul considerat “normal” care este utilizat pentru comparare iar rata de modificare a acestuia poate

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
poziției DLM30. Determinările de arii și volume implică evaluări densitometrice 98 calculele pornind de la presupunerea că artera este circulară și simetrică: Aria plăcii de aterom (mm2) aria între conturul actual interpolat și sediul obstrucției. Unele programe (CAAS) determină și aria lumenului minim (mm2) densitometric și circular, procentul ariei stenozei (%) densitometric și circular în funcția de aria interpolată de referință (mm2), volumul segmentului stenotic (mm3) și volumul plăcii (mm3). Valoarea curbaturii (1/R, unde R = raza) la nivelul sediului leziunii reprezintă valoarea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
o stenoză care evoluează va reduce fluxul în arteră favorizând progresia leziunilor în alte sedii. 6. Extinderea transversală a aterosclerozei. “Umbrograma” (shadowgrame) realizată de angiografie nu oferă nici o informație despre extinderea aterosclerozei în peretele vascular generând astfel discrepanțe între aspectul lumenului opacifiat și gradul real al aterosclerozei 91. Tentativele de fuzionare a agiografiei cu ultrasonografia intravasculară tind să corecteze această limită 88. 7. Consum de timp. 8. Cost crescut. Așa-numitele “core laborato res” măsoară “luminograme” pentru 100-400$ per pacient raportând

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
foarte netă a repartizării ecolucenței (dispariția frecvențelor cu turbulență). Stadiul E ocluzie - absența semnalului. Un raport al velocității sistolice de vârf la nivelul segmentului stenotic la velocitatea sistolică de vârf la nivelul segmentului normal proximal > 2 indică o reducere a lumenului cu 50-75%. O velocitate tele-diastolică > 100 cm/s indică prezența unei stenoze de 75%. Studiul grefoanelor venoase trebuie realizat în primele 7 zile postoperator, apoi la 1 lună, în primul an la un interval de 3 luni. Dacă permeabilitatea grefonului

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
al peretelui vascular chiar din interiorul vasului”. Comparând informația diagnostică furnizată de angiografie și ultrasonografia intravasculară constatăm următoarele (Fitzgerald, 1992): Actualmente există preocuparea pentru fuzionare datelor oferite de angiografie cu cele provenind din ultrasonografia intravasculară (sisteme ANGUS). Angiografia proiectează doar lumenul vascular neoferind informații despre pereți; informații despre traiectul vasului. USIV acuratețe pentru morfologia ariei de secțiune; nu dă informații despre traiectul vasului analizat. Angiografia și USIV sunt explorări complementare, prin combinarea lor putând fi generate imagini 3-D geometric corecte și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
a evidenția vasele iliace din cauza tortuozităților lor; permite evidențierea colecțiilor lichidiene care nu trebuiesc să fie prezente peste 6-8 săptămâni în jurul grefelor după implant; nu poate tranșa întotdeauna între un tromb care dublează un anevrism și un cheag care ocupă lumenul fals al unei disecții de aortă; este un bun examen complementar angiografiei la nivelul aortei eliminând în mod clar prezența unui anevrism. nu arată stenozele ramurilor care pornesc din aortă; utilizează radiații ionizante și (la unii pacienți) doze mari de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
și pereții vascualri pentru că hematiile generează în mod spontan semnale de mică intensitate. Actualmente sunt disponibile două tehnici 18: 1. Tehnica de imagistică clasică. Sângele circulant în mod laminar nu are semnal. Există deci un contrast natural între peretele și lumenul vasului. Plăcile parietale au un semnal intermediar. Zonele calcificate sunt vizualizate cu dificultate din cauza lipsei de semnal. 2. Tehnica de angiografie cu rezonanță nucleară. Vizualizează fluxul sanguin circulant. Metodă promițătoare pentru câmpuri de talie mică. Pot fi obținute imagini ale

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
diferite care pot evidenția dar și camufla diferite procese vasculare. Rezoluția imaginii poate fi mare în același plan dar redusă pe direcția planurilor de secțiune putând să apară astfel artefacte. Contrastul angio RM este creat de flux și nu de lumenul vaselor. Două tehnici principale sunt utilizate: time of flight (TOF) cea mai răspândită secvențele scurte fiind achiziționate prin secțiuni perpendiculare pe direcția fluxului sanguin; phase contrast angiography (PCA) achiziționează două secvențe una cu și alta fără compensarea mișcării. Pierderea de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
să țină cont de două caracteristici ale bolii: ateroscleroza este un proces difuz și este dificil de identificat segmente cu adevărat normale “de referință”; existența fenomenului Glagov (1987), al “remodelării vasculare”, implică faptul că, până la o stenoză de sub 40% din lumen, peretele vascular se deplasează către exterior înglobând placa de aterom și păstrând în limite aproape normale diametrul luminal. Arteriografia, “standardul de aur” al oricărei explorări vasculare, cu marele avantaj conferit de posibilitatea de a fi urmată sau de a fi

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
în limite aproape normale diametrul luminal. Arteriografia, “standardul de aur” al oricărei explorări vasculare, cu marele avantaj conferit de posibilitatea de a fi urmată sau de a fi prima etapă în cadrul unor proceduri de tratament intervențional, oferă informații doar despre lumen nu și despre peretele vascular fiind o proiecție bidimensională a lumenului (“luminogramă”, “umbrogramă” - shadowgram 7) dar și o explorare care poate fi supusă prelucrării matematice. Totuși, sensibilitatea angiografiei de a identifica ateroscleroza minimă sau precoce este redusă 8. O analiză

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
oricărei explorări vasculare, cu marele avantaj conferit de posibilitatea de a fi urmată sau de a fi prima etapă în cadrul unor proceduri de tratament intervențional, oferă informații doar despre lumen nu și despre peretele vascular fiind o proiecție bidimensională a lumenului (“luminogramă”, “umbrogramă” - shadowgram 7) dar și o explorare care poate fi supusă prelucrării matematice. Totuși, sensibilitatea angiografiei de a identifica ateroscleroza minimă sau precoce este redusă 8. O analiză pertinentă, în acest sens, a fost posibilă în cadrul studiului suedez PQRST

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
parțiale utilizate în simulările fizice. Metoda elementelor finite (MEF) utilizată rezolvă două obiective 15: precizarea domeniului de definire a problemei cu generarea automată de meșe de elemente finite de suprafață (discretizarea suprafeței vasculare) sau a elementelor finite de volum (discretizarea lumenului vascular); rezolvarea într-o manieră eficientă și cu un cost computațional redus al unui mare număr de ecuații nonliniare (rezolvarea ecuațiilor de flux - continuitate, moment, energie înseamnă a determina presiunile, velocitățile etc. pentru fiecare câmp al fluxului). Modelele 3D și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Algor (Superdraw III, Algor Inc, MESI Multiphysics modulul pentru analiza fluidelor) care a funcționat în mediu Windows. Etapele principale ale analizei au constat din (fig. 7.8): utilizarea programului CAD (Computer Aided Design) pentru a extrage informația referitoare la geometria lumenului arterial de pe angiografia DSA. Aceasta reprezintă cea mai importantă etapă a analizei computerizate care permite obținerea caracteristicilor morfometrice pacient specifice ale domeniului de flux. Imaginea de analizat este plasată în fundal (background) iar datele geometrice sunt achiziționale folosind funcția Bezier-spline

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]