951 matches
-
când dintr-odată realiză că nu mai recunoaște peisajul din jur, deși copilărise în zona aceea. Natura se schimbase cu totul, ca și cum Pierre ar fi fost teleportat într-o junglă ciudată, necunoscută lui. Ajunse la un moment dat într-un luminiș și încremeni. Un aparat de zbor ciudat care aducea cu o sferă uriașă, strălucitoare, se regăsea așezat pe solul umed, iar în jurul acestui aparat bizar zări cinci siluete de circa doi metri, doi metri și jumătate înălțime, foarte slabe, chipurile
PRIETENI, DUŞMANI SAU SIMPLII OBSERVATORI COSMICI, CURIOŞI DE EVOLUŢIA „MAIMUŢELOR” DE PE PĂMÂNT ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372578_a_373907]
-
cum aleargă disperată. Se apropia miezul nopții. Pătrunseră într-o pădure de foioase. Văzându-se încolțită, dar în același timp simțind că forțele-i miraculoase încep să-i revină, hotărî să-l înfrunte pe obraznicul cavaler. Se opri într-un luminiș și la lumina lunii își desfășură voalul transparent ca un evantai. Încerca să-l ademenească cu farmecele trupului său. Călărețul își struni animalul și în cuget medită surprins: „Căpitane, după ce nălucă a nopții alergi? Nu vezi că în fața ochilor tăi
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
pescarii, pe maluri, încremeniți. Pasionat ca ei sunt și eu. Chiar fanatic, doar zborul pescărușilor îmi astâmpără dorul; un soare dintr-o parte, ne tot arde drastic, șerpii fug pe apă, rațele își iau zborul. Te iubesc natură, te iubesc, luminiș de apă! În fiecare an, eu vă sunt aproape; Sunt cel care între poezie și sapă, în exiluri, întotdeauna se împarte. Referință Bibliografică: LAUDE / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1675, Anul V, 02 august 2015. Drepturi de
LAUDE de GEORGE PENA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372109_a_373438]
-
viața. Dâră observase de câțiva ani, dar a ținut numai pentru el înainte de a le împărtăși nepotului, că sânt locuri pe Valea Râușorului unde sălbăticia naturii fixează măreția și splendoarea până și în umbrele arborilor, în desișul nepătruns de vreun luminiș al pâlcurilor de foioase, anini, oțetari și sângeri. Aceștia erau înșirați într-o rânduială aproape divină la liziera codrilor seculari și își profilau, într-o zi însorită de vară, peste țarini siluetele falnice, dar și pe cele ale oamenilor ce
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
livezi am găsit un lac, o boare, între margini de luceferi, stăpânea peste mărgeane, vise dragi, povești frumoase, îmbrăcate în sidef, o natură somnoroasă, ce-i cusută în gherghef; galbenă era făptura între foi de fag pieziși, a căzut din luminiș, toamna, galbenă ca para, veselă, nepământeană, fericita curtezană, delirează peste tot și dansează prin livezi, printre frunzulițe verzi, albe lebezi stau pe lac și serafi le ține hangul, sug din subțioara pală doar o notă muzicală din fantastice fanfare printre
DANSEAZĂ TOAMNA PRIN LIVEZI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376286_a_377615]
-
lumina zâmbetului tău,Eu aș ieși din negrul și întortocheatul hău.Pseudonim literar: Bonnie Mihali... XIV. DRAMĂ, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1848 din 22 ianuarie 2016. În codrii sufletului - mare zbucium, Se joacă-o dramă-n verde luminiș, Iar gândurile cântă, pe furiș, O melodie, din al minții bucium. Ideile-actori își joacă rolul, În funcție de scenariu plâng sau râd Cu chip controversat - frumos ori hâd Și muzei Thalia îi dau obolul. Neliniștile toate - spectatorii Trăind, visând și suferind ca
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
ca să treacă. Și public și actori se pierd prin viață, Ei joacă roluri diferite, grele, Ducând pe umeri fapte bune-ori rele, Istovitoare-n capătul de ață. Citește mai mult În codrii sufletului - mare zbucium, Se joacă-o dramă-n verde luminiș,Iar gândurile cântă, pe furiș,O melodie, din al minții bucium.Ideile-actori își joacă rolul,În funcție de scenariu plâng sau râdCu chip controversat - frumos ori hâdși muzei Thalia îi dau obolul.Neliniștile toate - spectatorii Trăind, visând și suferind ca lunaCând inima
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
poate, Atunci când El va vrea și va socoate, S-aduca-n viața mea, fie și la sfârșit Iubirea, după care tot timpul am tânjit. Mi s-a părut o vreme că mi-a bătut la poartă, Ca Domnu` mi-a trimis un luminiș în soarta, Și-n nebunească bucurie am aflat De fiecare dată, că m-am înșelat. Trecut-au ani-n șir cu-ceeasi întrebare Si-ntelepciunea vârstei accept cu resemnare Că nu oricine dăruie, primește... Și nu oricine e iubit, iubește! Citește
DORISDORIA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]
-
Domnu` poate,Atunci când El va vrea și va socoate,S-aduca-n viața mea, fie și la sfarsitIubirea, după care tot timpul am tanjit.Mi s-a părut o vreme că mi-a bătut la poartă,Ca Domnu` mi-a trimis un luminiș în soarta,Și-n nebunească bucurie am aflatDe fiecare dată, că m-am inselat.Trecut-au ani-n șir cu-ceeasi intrebareSi-ntelepciunea vârstei accept cu resemnareCa nu oricine dăruie, primește...Și nu oricine e iubit, iubește!... VI. STRIGAT, de Dorisdoria
DORISDORIA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]
-
vrăbiuțe ce se hazardau să se apropie mai mult decât ar fi fost prudent de grăunțele păsărilor de curte și de trocul porcilor, ciugulind extaziate tot ce le cădea sub ciocurile vorace. Discuții aprinse însuflețiră în curând crângul. Într-un luminiș se adunaseră câțiva curioși, ascultând cu neîncredere și uimire poveștile năstrușnice ale unui cuplu de mierle, ce își lăsaseră auditoriul cu gurile căscate. Când e vorba de bârfe, chiar și cele mai importante dezbateri își pierd participanții. Pe creanga unui
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
de o introducere la dezvăluirea ce-o așteptam?! De ce?! mai cugetai nerăbdătoare ... Când ridicai privirea, observai cum quinta se repartizase în cele două mașini și aștepta silențioasă semnul de plecare. Se-ntunecase, iar albul vehiculelor dădea lărgime curții, făcând-o luminiș sub bolta depărtată, înțesată cu stele... Aveam chef de visare, nu de taclale... În fine, eram gata să pornim, când vecina cea grijulie se-arătă în poartă c-un săcăteu uriaș pe umăr. -V-adusei ceva de-ale gurii, în caz că-ntârziați
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
noi locuri, posibile „ținte” pentru la anul, să nu piardă mult timp pentru o traistă plină. Odată fiind atins „obiectivul”, simțea nevoia unei țigări savurate în liniște și la „aer curat” cum obișnuia să spună. Cobora când a zărit un luminiș în care se aflau câteva pietre pe care se putea așeza să facă o pauză și fumeze. Mai trecuse pe acolo, dar niciodată nu se oprise pentru un popas, dar țigara ...e țigară. O piatră mai lunguiață în formă de
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
de meleagurile natale stârnit de stabilirea în Canada alături de familia fiicei sale. Scurtă sa activitate scriitoriceasca s-a dovedit a fi deosebit de prolifica, având în vedere numărul cărților publicate: „Crâmpeie de viață”, „Gând purtat de dor”, „Prin sita vremii”, „Oglindiri”, „Luminișuri”, „Întoarcerea spre obârșii”, „Zâmbind vieții”, „Liliacul de la poarta inserării”, „Frumoasele vacante” “Frumusețea scrisului,” „Consemnări pe curat” , „Îmi plec fruntea”. La acestea se adugă unele lucrări în colaborare, articole publicate în presă literară de pe toate meridianele lumii. De menționat că deține
O CRONICA LA O CARTE: „ÎMI PLEC FRUNTEA” de MARIAN TEODORESCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369188_a_370517]
-
liniștea și tihna, dar nu pentru a fugi de lume, ci animați de dorința de a-și redobândi pacea și liniștea interioară. Locurile geografice alese pentru meditația lor au fost printre cele mai frumoase posibile. Și, de aceea, numeroase pâraie, luminișuri sau munți poartă nume de călugări. O scurtă istorie extrasă din scrierile cucernice ale zilelor noastre, probează, într-un fel, faptul că sihaștrii nu au vrut niciodată să se izoleze complet de lume “Călugărul Ilie Galaction a cerut unui sihastru
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
și lux, ce au mai prejos? Ce perechi superbe biologic, sportiv-despuiate, cu brațe și pulpe rumenite de soarele verii, intră în localurile astea, botezate amuzat-cosmopolit: Caffé Marlene Dietrich, Discoteca Blue Angel, Berăria Deutschland! Deci, o secundă, fără văicăreli! Terapeutic. "La Luminiș e muzică din nou", așa sună pînza albă de deasupra ușii prin care, iată, intră pîlcul de învățăcei ce, după săptămînile de studiu, în încăperile de taină, vor da diseară concertul de închidere. Revăd vila stenic-demonicului Enescu și a delicat-princiarei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
comunism sîngeros și primitiv; nu apăruse încă momentul, oricum destins, al obținerii, de către uniunile de creație, a celor cîtorva vilișoare.) Scena în aer liber? Scena lumii sinistre. E și ea, uite, o jalnică magazie de sticle și lăzi dezafectate. "La Luminiș e muzică din nou". Peleș. Cam aceleași cohorte de vizitatori. Cel puțin, coate-goale nu mai vin să vadă unde au stat... ceaușeștii, cum o făceau imediat după '89. Vin să-și regăsească, poate, istoria, să vadă unde au stat demnii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și întreb unde: în România Mare? Da, răspunde. Pardon, zic. Totul se termină subit. Pentru totdeauna. Dar... iarăși... ce fac? Pentru ce-am venit aici? Inefabilul inventar al acestei dimineți: 1. crucea de pe Caraiman 2. Peleșul 3. Vila lui Enescu, "Luminiș"... 28 septembrie Curată nebunie peste Ocean: toată lumea urmărește cu sufletul la gură o emisiune t.v., denumită, cam sumbru orwellian, Big Brother-ul televizat, însă neavînd nici în clin nici în mînecă cu lumea spectrală a "marelui frate" roșu din celebrul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Beneficiam (spre rușinoasa noastră impostură), anual, de o cămăruță de odihnă la Cumpătu-Sinaia, într-una din multele vile... expropriate în comunism și puse la dispoziția "creatorilor de frumos". În vecinătate, la cîteva sute de pași, se afla/ se află vila "Luminiș", încîntătorul loc de taină al geniului și al Mărucăi sale. Ei bine, strecurîndu-ne să vedem, să descoperim ceva din fosta mare taină, dădeam peste mitocanii și găinușele lor, "repartizați" aici de gospodăriile de partid să se lăfăie în paturile princiare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mica sală de muzică a reginei-poete Carmen Sylva, gazda mult veneratului Eminescu și, mai tîrziu, a reginei Maria, pentru un la fel de mult venerat Enescu, ce făcea din înserări momente atît de agreabile. Și, tot așa, nu departe de Peleș, în "Luminișul" Marucăi Cantacuzino, revederea sălii cu mare pian negru, la care, rugat de fascinanta lui soție să încînte invitații, același Enescu punea seratei diadema genială. Din nefericire, prea tînărul rege Mihai a avut parte de cu totul alte serate. Încîntătoare efigie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
face legea, tocmai această dezordine creează, ea, starea de spirit generatoare de incitante conexiuni. (Numai promiscuitate ca atare, numai neputincioasă mizerie să nu fie!) Fugind, o viață, la Cumpătu, suburbia sălbatică a Sinaiei, n-am putut ocoli (mai niciodată) Vila Luminiș. În și mai sălbaticul cotlon al pădurii. Cu adevărat, de o geometrie simplă: în chipul ei exterior, magistral gîndit în bună tradiție arhitecturală, în al interioarelor. Încîntător compuse. Excluzînd (dar cum să excluzi?) interstițiul comunist, în timpul căruia vila de taină
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
molcom din Noru-i daurit peste a dimineții adiere. "Vino nainte, O Vala, din iarbă și din tăcută roua, Înalță-te din rourile morții, căci Înviat-a Omul Veșnic". 390 Ea se înalță printre flori și ochii și-i îndreaptă spre luminișul de la Răsărit Și úmblă, da, aleargă chiar, picioarele-i sînt aripate, pe vîrfurile firelor de iarbă ce se pleacă, Veșmintele-i se veselesc în vîntul gureș și părul sau cu roua scînteiază. Răspunse astfel: "Al cui e glasu-acesta, în glasul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Francesco a atentat la onoarea ei și a amenințat-o cu moartea. Carlo o asigura că poate avea încredere în el și declară că dragostea lor va dura veșnic pe pământ și în ceruri (Lassù risplendere). Tabloul 2. Într-un luminiș de pădure cu niste ruine care se profilează în centru, la orele serii. Bandiții se adună în jurul focului și cântă despre modul în care își petrec viață: „trăiește din plin azi pentru că mâine ar putea fi ultima zi“ (Le rube
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de memorialistică din literatura română, cuprinde o galerie de opt portrete (începând cu Tudor Arghezi, mentor literar și prieten, apoi Gala Galaction, Anton Holban, Victor Papilian, Lucian Blaga, Ion Luca, Marin Preda și V. Voiculescu, maestru spiritual) ce străjuiesc singuraticul „luminiș” sufletesc al autorului. Amintirile - „aproximative” în literă, autentice ca semnificație - sunt rodul unei căutări, a comuniunii ca împărtășire spirituală, într-un heideggerian loc al deschiderii întru Ființă. Sensul acestei cărți, scrisă cu remarcabil talent literar, cu sensibilitate intelectuală și gingășie
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
ales în zona deluroasă. Satele medievale de moșneni alcătuiesc o zonă oarecum unitară în regiunea deluroasă, pe pământurile cucerite asupra pădurii desțelenite-astfel sunt cele mai multe sate de deal, acoperite odinioară de păduri. Geograful Gh. Vâlsan arată că există un lanț de luminișuri între dealuri și munți, în Muntenia, de-a lungul râurilor secundare, care alcătuiesc o linie de curături (desțeleniri) de la Baia de Aramă la Târgoviște. În schimb, în Moldova, avem un șir de cuiburi de populație, unde sunt așezate cele mai multe sate răzeșești, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bogat și pășunile întinse au oferit populației sedentare autohtone o viață neîntreruptă de agricultori și păstori (crescători de animale), apoi pescuitul în lunca râurilor și în Dunăre. Multe așezări sunt și în câmpia Olteniei și Munteniei, unde codri întinși ofereau luminișuri încăpătoare. În acele vremuri de pericole și invazii străine, pădurile reprezentau un adăpost sigur țăranilor din obști. În zona subcarpatică din Oltenia și Muntenia, așezările erau mai rare, dar fiind locuri ferite (de primejdii) erau intens locuite. Aceeași era situația
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]