2,817 matches
-
pur și simplu, creșterea asta subită nu avea în ea nimic mecanic, nimic artificial. Mai degrabă eclozase, ca o floare care se deschide într-un documentar filmat cu încetinitorul; toate părțile creșteau deodată, în deplină armonie. Se desfăcuse și se lungea la soare. Se sculase în toată splendoarea-i delicată, iar pielea care îl acoperea se întinsese, devenind catifelată. La vederea capului pulsând, cu o picătură de lichid seminal în ochiul întredeschis din vârf, Carol simți cum o cuprinde un val
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
fi putut Margoulies să știe că până și în clipele acelea de cădere, de zbucium, lucrul pe care Bull îl dorea cel mai tare era, desigur, atingerea liniștitoare și uscată a doctorului? În scurt timp, Alan se întinsese alături de Bull. Lungit pe podea, ca și el. Buzele căutau căldura gâtului lui Bull, mâinile i se întinseseră înainte, îl cuprinseseră pe Bull, trecându-i peste piept și apoi în jos, spre partea de sus a coapselor. Nările fine și alungite ale lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
degeaba ți se spune regele animalelor, dacă ești atât de nătâng încât îndrăznești să te legi de mine! Nu știi că eu sunt împăratul animalelor trimis de Dumnezeu? Sau ți s-a urât cu viața? Văzând că tigrului i se lungise fața a nedumerire și neîncredere, vulpea adăugă repede: De nu crezi, prostule, hai cu mine într-o plimbare prin pădure. Și ai să vezi cum fug animalele din calea mea! Tigrul se învoi. Și amândoi porniră la drum. Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
mare tot, n-aș reuși să scot vreun cuvânt din cauză că ați tăcut și mă priviți. Uite: tu, Paule, despre care am scris în liceu o poezie cu liță („hă, hă, lița e o râmă“, spunea Paul și moaca i se lungea până la pământ), ție ți-a rămas gura întredeschisă, iar pe la colțul buzelor ți-au apărut mici bule de scuipat, care se sparg ca să apară altele, tu, Ana-Maria, ai închis ochii, vrei să dormi sau poate așa te-a obișnuit mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
a pârțuri; c) mirosul de transpirație și de pârțuri dura o oră la dus și o oră la întors; d) o oră la dus + o oră la întors = două ore; e) două ore + ora din stațiile I.T.B. (unde ți se lungeau urechile așteptând patru autobuze și două tramvaie) = trei ore; f) trei ore de drum pentru un singur antrenament la piticii lui Dinamo era timp, nu glumă; g) timpul era puțin într-a cincea, fiindcă intram la școală la prânz, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
care avea un Fiat 800, o nevastă Sanda și o față unsă cu toate alifiile, mi-a făcut cu ochiul. Apoi, pornind din acel punct și din acea clipă, două linii curbe au început să se întindă încet, insesizabil, se lungeau cu fiecare săptămână scursă, cu fiecare lună, s-au întins până când, pe rând, au închis două cercuri. Primul cerc a cuprins o poveste de șantier: lui tata i s-au aprins călcâiele după o fufă din Constanța pe care-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
unui conflict ațipit nu seamănă cu flacăra unei candele, ci cu o vâlvătaie. Gustul acela dulce, ca halvița, este însă ispititor și pervers, creează un soi de dependență, așa că perioadele de acalmie care precedă pacea finală se înmulțesc și se lungesc, din excepții se transformă (încet, încet) în regulă. Între altele, e tare plăcut să intri fără griji în scara D a blocului D 13, să nu te furișezi, să nu mergi pe vârfuri cu ochii-n patru și cu urechile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
asupra ta, când auzi voci îngrijorate și când simți răceala pardoselii întinsă în tot spatele, observi mai clar ca niciodată pâlpâielile becului din tavan. Nu știi cine sunt oamenii care te privesc, nu deslușești ce spun, nu înțelegi de ce ești lungit pe mozaicul înghețat, dar constați cu uluire că filamentul becului, la nivelul zecimilor de secundă, își schimbă culoarea. Pe fondul acela de încântare, gata să le împărtășești și celorlalți descoperirea ta, intri într-o altă uluire. Brusc recunoști figuri, cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
a face ceva atît de Îndrăzneț ca a arăta ceva - că sînt o ființă total lipsită de fibră morală. Și mi s-a părut că ochii negri și bulbucați Îmi dau un aer revoltător, de broască. Ce s-o mai lungesc, era un chip schimbător și mincinos, care nu-ți inspira cîtuși de puțin Încredere, era chipul unei ființe josnice, total lipsite de caracter. Firmin viermele. Însă amănuntele - lipsa bărbiei, nas ascuțit, dinți galbeni etc - nu erau importante În sine, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
parte din viața lui, de aceea nici nu le lua În seamă. Îl preocupa un singur gînd: să-și găsească un adăpost. CÎnd ajunse pe malul sudic al Tamisei, Își aminti de sfatul lui Hilfe și intră În metrou. Se lungi pe una din cușetele puse la dispoziția publicului și avu un vis ciudat. Se făcea că umblă pe un drum lung, nu departe de Trupington, printr-un colb alb și Încins. Se visă apoi pe pajiștea din spatele zidului de cărămidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
soția, și sînt căutat de poliție!“ repetă el. Dar maică-sa zîmbi și-i spuse, scuturînd din cap: „Băiețelul meu n-ar fi În stare să omoare nici o muscă“. N-avea timp de pierdut: dinspre celălalt capăt al pajiștii aceleia lungi și atît de pașnice, de dincolo de cercurile jocului de crochet, pe sub umbra falnicului pin somnoros, se apropia soția vicarului, cu un coș plin cu mere. Înainte ca ea să ajungă lîngă ei, trebuia neapărat s-o convingă pe maică-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
vicarului, cu un coș plin cu mere. Înainte ca ea să ajungă lîngă ei, trebuia neapărat s-o convingă pe maică-sa, dar nu-i veneau pe buze decît vorbe copilărești: „Ba da, ba da, ba da!“ Maică-sa se lungi În șezlong și-i spuse surîzătoare: „Băiețelul meu n-ar omorî nici măcar un gîndac.“ (Avea obiceiul să cam Încurce expresiile curente.) „Ba tocmai de aceea, ba tocmai de aceea“, stărui el, dar maică-sa Îi spuse, făcînd un semn cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Cred... cred că va trebui să iau un taxi. — Neapărat! — Dacă aș putea să vă conduc undeva, chiar ar merita efortul. În ce direcție mergeți? — A, În orice direcție. La primul colț găsiră un taxi, În care anticarul se urcă, lungindu-se pe banchetă cu un suspin de ușurare: — Bucură-te de lucrurile pe care le plătești, asta mi-e deviza! Dar În taxiul acela ermetic Închis, numai el era În stare să se bucure de confortul aparent; mirosul dinților lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
tulburărilor și a corupției înfloritoare, pentru a mitui efectiv o legislație care le-a acordat masive donații bănești și terenuri. [...] «Au fost întronate corporațiile ... O epocă de corupție la nivel înalt va urma, iar puterea banilor va căuta să-și lungească domnia, folosindu-se de prejudecățile oamenilor ... până când averea va fi concentrată în câteva mâini, ... iar Republica va fi distrusă.» (președintele Abraham Lincoln, înainte de moartea sa). Națiunea era divizată de războiul purtat împotriva ei înșiși; guvernul era slăbit de asasinarea lui
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pentru ca fierul potcoavelor să nu alunece pe marginea treptelor de fier, motociclete cu ataș care trebuiau ridicate de oameni (ar fi făcut mai bine s-o ia pe Podul Căruțelor, cum le strigau pietonii, dar asta ar fi însemnat să lungească prea mult drumul) - când am observat femeia care cobora alături de mine. Purta un palton cu un pic de blană pe marginea gulerului și la mâneci, o pălărie ca un clopot, cu voaletă și un trandafir: elegantă, tânără și plăcută, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
iarăși, și totul se hotăra pe străzile cu case împuțite dintre cartierul grec și cartierul polonez. Asemenea întorsături au existat cu zecile în viața mea, într-un sens sau într-altul, dar socoteala pierderilor mele nu făcuse decât să se lungească. Acum, când mirosul de cadavru începea să se simtă, cu tot parfumul lui de apă de colonie proastă, îmi dădeam seama că meciul cu el nu era încheiat încă, că Jojo mort putea să mă distrugă încă o dată, cum mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pune cu-adevărat în valoare; având, însă, un depozit practic nelimitat de material de povestit sunt în măsură să-l manevrez cu detașare și fără grabă, lăsând să transpară chiar și o anume plictiseală și permițându-mi luxul să mă lungesc asupra unor episoade secundare și a unor detalii nesemnificative. De câte ori scârțâie portița - eu stau în garajul plin de căzi din fundul grădinii - mă întreb din care din trecuturile mele sosește persoana care vine să mă caute chiar și aici: poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Sunt Nacho, fiul lui Don Anastasio Zamora“, vei auzi multe despre mine, povești neadevărate, bârfe, calomnii. Vreau ca tu să știi... — Numele, numele mamei, repede! — Acum. A venit momentul să afli... Nu, momentul acela nu a venit. După ce s-a lungit în preambuluri zadarnice, vorbăria tatălui meu s-a pierdut într-un horcăit și s-a stins pentru totdeauna. Tânărul care călărea acum în întuneric pe drumurile abrupte, mai sus de San Ireneo, continua să ignore cu cine avea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
au aerul că ar putea fi prietenii Franziskăi, poate chiar pe punctul de a o întâlni intenționat, reținând-o cu o conversație plăcută, în clipa în care eu ar trebui să fiu cel ce o întâlnește, din întâmplare. M-am lungit în detalii de ordin personal, dar asta nu înseamnă că, operând aceste eliminări, mobilul meu este în primul rând interesul meu individual imediat, când de fapt încerc să acționez în interesul întregului ansamblu (prin urmare, și al meu, dar indirect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mincinoase. Ăsta-i singurul motiv pentru care am fost de acord să ne-ntâlnim. Are amorul propriu șifonat, remarcă ea. Fusese pus la colț, și încă de o femeie, umilire usturătoare pentru un fustangiu. N-are nici un sens să mai lungească discuția, raționă ea, așa că intră direct în subiect. — Cum a murit Michael Curtin? întrebă ea. Stătea în scaun, vizavi de ea, bosumflat. — Lucram acolo, începu el, părând să ignore întrebarea ei. Eram economist rural, iar ei primiseră o sponsorizare de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
violent de felul meu, dar mi-am derulat în minte filmul cănii care trece prin aer, cu tot cu cafea, pentru a se face pulbere de capul cititoarei mele fidele. Sau podeaua care se crapă s-o înghită și mâna mea se lungește, se lungește, se lungește și îi îndeasă cârpa de vase în gură, restabilind liniștea. Pe urmă, cu mișcări lente, chiar grațioase, oalele și cărțile zburând prin aer, acoperind-o, până nu-i mai rămâne la vedere decât panglica din păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
felul meu, dar mi-am derulat în minte filmul cănii care trece prin aer, cu tot cu cafea, pentru a se face pulbere de capul cititoarei mele fidele. Sau podeaua care se crapă s-o înghită și mâna mea se lungește, se lungește, se lungește și îi îndeasă cârpa de vase în gură, restabilind liniștea. Pe urmă, cu mișcări lente, chiar grațioase, oalele și cărțile zburând prin aer, acoperind-o, până nu-i mai rămâne la vedere decât panglica din păr. N-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
dar mi-am derulat în minte filmul cănii care trece prin aer, cu tot cu cafea, pentru a se face pulbere de capul cititoarei mele fidele. Sau podeaua care se crapă s-o înghită și mâna mea se lungește, se lungește, se lungește și îi îndeasă cârpa de vase în gură, restabilind liniștea. Pe urmă, cu mișcări lente, chiar grațioase, oalele și cărțile zburând prin aer, acoperind-o, până nu-i mai rămâne la vedere decât panglica din păr. N-ar prinde rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
secret al acestor organizații. De câte ori în istoria lumii mesajele importante, cele inițiatice n-au fost mascate de chestii vulgare sau pornografice? - Da, așa e, s-a mai întâmplat, avem exemple celebre... Nu pot s-o contrazic. - Ei, să nu mai lungesc gargara, ea e pregătită să dea totul în vileag, are manuscrisul gata, a notat în fiecare zi, poate să demaște rețeaua asta complexă care se dezvoltă în bude, ea a și descifrat sistemul lor de simboluri, dar se teme pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
o gingie. Înghit. E un miros de stătut în birouașul în care abia am loc să mă mișc. Cărți pe sus, pe jos, pe pervaz, îngrămădite. Ziare. Grămezi de ziare. Pătura pe care-am întins-o pe podea, să mă lungesc când amorțesc de tot, un prosop pe care mi-l trag pe ochi. Dosare în care nu m-am mai uitat de ani de zile. Tăieturi, sublinieri, poze cu legende. Hârtie și biți. Cerneluri. Sunt 2.237. Sunt 5.583
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]