29,759 matches
-
amândoi au devenit, în fond, mentorii mei. Marea vorbă a lui Rebreanu - "Viața omului numai atunci este prețioasă, când urmărește un ideal" - a rămas până azi, pentru mine, un memento. Vibrantele versuri ale poetului - "O luptă-i viața, deci te luptă/ Cu dragoste de ea, cu dor./ Oricare-ar fi sfârșitul luptei,/ Să stai luptând, căci ești dator" -, dar și altele, au fost și sunt, pentru mine, porunci, alături de cele din Decalogul, învățat la religie. Mi-aș îngădui să evoc o
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
numai atunci este prețioasă, când urmărește un ideal" - a rămas până azi, pentru mine, un memento. Vibrantele versuri ale poetului - "O luptă-i viața, deci te luptă/ Cu dragoste de ea, cu dor./ Oricare-ar fi sfârșitul luptei,/ Să stai luptând, căci ești dator" -, dar și altele, au fost și sunt, pentru mine, porunci, alături de cele din Decalogul, învățat la religie. Mi-aș îngădui să evoc o scenă. Eram în cursul inferior al liceului. Mă încumet, cu un coleg, să particip
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
pătruns în catacombele realității,/ În subsolul paginii de ziar și mai jos de subsol,/ Acolo unde nu mai există decît/ Carnea și timpul, senzorul obosit./ Și noi am cules laurii de staniol/ Ai după-amiezelor petrecute-n ședințe, și noi/ Am luptat în întuneric cu diverși/ Dumnezei județeni, și noi am stat/ Pe malul fluviului și am plîns, și noi am căzut/ Sub mesele negeluite ale cazinoului Paupasse-Oul, am răcnit, am expectorat/ Sofistica rîncedă a acceptării, și noi/ Am auzit șuierul glonțului
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
dau cheia. Tuturor le par de neînțeles, zgomotos, provocator - așa și sunt. Niciodată destul! Toată viața încerc să ajung la cineva, să câștig pe cineva, să mă fac auzit; mai mult, să mă fac în fine recunoscut. Strig, urlu, mă lupt, vreau să grămădesc succes peste succes. Dacă ceilalți nu mă laudă îndeajuns, mă laud singur. Inutil. Da, înțelege-mă, complet inutil. Dar nu știi de cine vorbesc. Ești un copil al mamei?" "Al tatălui." "Toți cei mari sunt copiii mamei
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
mic, al claustrării și al neputinței. O ia mereu de la capăt, ca Sisif. Aici, Levi-Râlea cade în sine. Introvertit, cu pusee de durere, de iritare, de nemulțumire, cu un ușor zîmbet ciudat în colțul gurii, vorbește reținut. Două lumi se luptă în el. Două planuri. Prezentul și trecutul. Realitatea și visul-coșmar. Imobilitatea și zborul. Percepția sa și versiunea celorlalți. Circulă, ca un fluid, dintr-una în alta. Se epuizează. Și moare. Două femei, oarecum identice, și un bărbat îl intervievează. Reporterii
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
cu "craiul" spadasin Garnowski. Lupta are loc cu pistoale și Radu este grav rănit, pierzîndu-și un ochi. În Act venețian, Cellino îl provoacă la duel pe Contele Pietro Gralla. Fiind nobil, se pune în discuție dacă acesta să accepte provocarea luptînd cu mîna stîngă sau să fie reprezentat în duel de servitorul său. Este aleasă a doua soluție. Duelul are loc pe scenă și contele, care arbitrează, oprește lupta cînd Cellino este ușor rănit. Gelu Ruscanu, din Jocul ielelor, vorbește despre
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
Gralla. Fiind nobil, se pune în discuție dacă acesta să accepte provocarea luptînd cu mîna stîngă sau să fie reprezentat în duel de servitorul său. Este aleasă a doua soluție. Duelul are loc pe scenă și contele, care arbitrează, oprește lupta cînd Cellino este ușor rănit. Gelu Ruscanu, din Jocul ielelor, vorbește despre duel și se joacă cu o floretă în biroul său, pe peretele căruia este amenajată "o panoplie de scrimă: măști, florete, mănuși". Pentru Andrei Pietraru, din piesa Suflete
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
editură urmează să apară în curând romanul Etajul bufonilor, în care cruzimea și desfrâul a trei țarine se detașează pe fundalul unei povești de iubire între un bufon pitic și frumoasa lui soție. De-a lungul întregii ceremonii religioase, Vasia luptă împotriva impresiei că liturghia ortodoxă, atât de lentă și solemnă, nu era făcută pentru pitici. Nu se simțea în largul lui printre acele icoane și lumânări aprinse, nu fericirea lui o cântau glasurile cavernoase ale coriștilor. Un amănunt dezolant, țarina
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
ale mele se îndreaptă către Excelența Voastră care, însuflețit de flacăra convingerii, este entuziastul susținător al Marii Germanii de sub egida conducere a lui Adolf Hitler. în calitate de vechi prieten și admirator al Reich-ului național-socialist, pentru a cărui cunoaștere și prețuire am luptat mulți ani în patria mea, vă rog să primiți, Excelență, cele mai calde urări pentru viitorul Marii Germanii, pentru izbânda finală a Führerului și pentru fericirea dumneavoastră". (A se vedea: Arhivele Naționale, Fondul Ministerului Propagandei Naționale, Informații, Dosar 748). Ce
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
chiar să se exprime cursiv. Stau la o jumătate de metru de el, dar mi-e greu să cred în existența lui reală. Toată lumea e convinsă că e mort demult și lui asta-i convine. îl deranjează doar cumplita singurătate. Luptând împotriva ei, și-a luat un motan slab, i-a pus numele Terentie, făcând un curios apel la patronimicul soției. Conform spuselor lui, sufletul nevestei s-a mutat în blândul animal. "Credeți în reîncarnare?" - "Nu, nu cred în nici un fel
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
totalitare, un cineva colectiv i-a strigat lui Evtușenko în față: "Pentru care merite a fost așa de grijulie cu tine puterea sovietică?" Libertatea a devenit pieirea lui. Atunci el a repudiat-o: "Fără să știm ce e libertatea, am luptat pentru ea ca pentru Dulcineea intelighenției noastre ruse. Fără s-o vedem vreodată aievea, ci doar în visurile noastre sociale, am crezut că ea e minunată. Dar libertatea nu are doar multe fețe, ci și mutre, unele dintre ele de-
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
a venit ca rezultat al unei evoluțiuni latente, întocmai cum în viața popoarelor evoluțiile gradate iau adesea formele violente ale unei revoluțiuni. Pe scurt, ideea lui Galsworthy, în cartea sa, e că în general oamenii de azi n-au ideal. Luptă și muncesc numai pentru producție, avere și confort: dar tendința, idealul suprem, idealul ce a îndemnat pe oamenii Evului Mediu să-și sacrifice timpul, averea sau chiar viața, pentru a construi locașuri sfinte, spitale, instituțiuni de binefacere, în sfârșit, ceva
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
formidabil liniile tragice ce o alcătuiesc. Este un pasaj în cartea ei, Vina tragică, pe care simt nevoia să-l reiau aici, ca pe un alt preambul, ca pe un alt element ce amplifică tensiunea din spectacolul lui Tompa. "Medeea luptă cu mijloace greu de acceptat pentru drepturile ei de femeie înșelată în așteptările ei. Ea este vinovata tragică. Fiindcă își asumă în mod conștient vina de a-și ucide pruncii și atinge sublimul în suferința cu care plătește pentru faptele
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
Dar eu nu vreau. Am văzut și am înțeles, dinăuntru, cum se ridică un spectacol, cum se muncește la o asemenea construcție, cum se crede în ea pînă la capăt, mă tem că altfel nici nu se poate, cum se luptă vulnerabilitățile și sensibilitățile cu elementele forței, cum se zboară, cum se plutește, cum se cade în prăpastia sinelui, cum se arată drumul, cum din haos se ivește creația. Am decodat relații - regizor-actor, regizor-scenograf, scenograf-actor, scenograf-croitorie-tîmplărie... Primul scenograf pe care l-
Despre stări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11751_a_13076]
-
făcuseră planuri de petrecere a Sfintelor Paști împreună cu cei dragi, oamenii aceia care au devenit tragedia întruchipată, fiindcă fețele multora nu mai exprimă deznădejdea, ci o resemnare-muțenie, în fața unei forțe împotriva căreia nu au cum și cu ce arme să lupte... Cine știe numărul exact al oamenilor și animalelor rămase fără adăpost, în ochii cărora se citește spaima de moarte ? Un câine, un "Ciobănesc" uriaș, se lasă purtat pe brațe către platforma unei remorci; un cocoș - paradoxul paradoxurilor - stă pe un
Urgia apelor și a unei simulări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11756_a_13081]
-
Nici autocefalia bisericii - de fapt ruperea de Patriarhia ecumenică de la Constantinopole - n-a fost fermă și definitivă, mulți corifei ortodocși afirmând că "împăratul nostru (sultanul, n.n.) nu ne e stăpân, ci aliat și el ne ocrotește și ne ajută să luptăm împotriva... păgânismului catolic". Întâmplarea a făcut ca Yannis Kapodistrias, conducătorul impus de mișcarea revoluționară, să modifice rând pe rând prerogativele constituționale proclamate la Epidaur în favoarea unei dictaturi personale. Care a netezit drumul Greciei spre monarhia ce avea să vină. Iar
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
ceva mai mult decât atât. Dar și el mizează pe reconsiderarea unui clișeu: figura ilegalistului comunist. Nu e tratată eroic și triumfalist, ci, dimpotrivă, tragic: ilegalistul, rămas în străinătate, revine după 35 de ani în lumea nouă pentru care a luptat, dorind să se repatrieze, dar devine, într-un mod ciudat, victima ei, respins într-un mod ciudat și ocult (va fi chiar suprimat ca un intrus nedorit, venit din lumea capitalistă). Acesta e legendarul unchi din Paris, despre care nepotul
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
Veniți urgent stop. Neplăceri. Unchiul neînregistrat miliție stop" (p. 149). Se întâlnește cu soțul fostei sale logodnice, între timp decedată. Nepotul îi amintește adevărul că revoluția își devorează fiii, e revoltat că pe nimeni nu interesează soarta fostului ilegalist: "Ai luptat... te-ai întors... tu știi cum mai huzuresc foștii noștri ilegaliști, și cei adevărați, și cei închipuiți?" (p. 165). Pe drum, unchiul face un atac de cord și moare. O Volgă kaghebistă îi urmărește. Avem aici romanul despărțirii de obsedantul
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
oarecum prieten cu sine, dar de fapt este dușmanul său cel mai feroce. El aflând din experiență că orice plăcere are ca urmare în chip sigur durerea, își are toată pornirea spre plăcere și toată fuga dinspre durere. Pentru plăcere luptă cu toată puterea, iar durerea o combate cu toată sârguința, închipuindu-și că va putea să le despartă și iubirea trupească de sine va avea unită cu ea numai plăcerea. Fiind sub puterea patimii, omul nu știe că plăcerea nu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
mai incitant spre desfrânare, decât imaginația asociată cu texte, desene, fotografii erotice sau imagini filmate în timpul unei împreunări sexuale. Asistăm astăzi la o adevărată inundație copleșitoare de romane erotice, reviste, casete video, compact discuri, etc. Un tânăr care dorește să lupte pentru îmblânzirea stihiei sexuale, dacă se întâmplă să privească asemenea filme, este aproape imposibil să nu fie biruit și să nu cadă în mrejele patimii desfrânării. 101 Georges Habra, op. cit., p. 214. 102 Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, Traducere
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
în natură cuceritorului; o casă părăsită a cărei ușă trebuie să fie permanent deschisă, pentru a nu fi bruscată și spartă 158. Sfântul Ioan Gură de Aur compară pe cel ce a degenerat în această patimă cu cel care se luptă într-una cu ea, și spune: Dar împreunarea are în sine oarecare plăcere - cel puțin aceasta veșnic o trâmbițează; pe când cel cumpătat suferă într-una, luptându-se cu tirania firii. Și cu toate acestea se întâmplă tocmai dimpotrivă, căci năvala
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Aur compară pe cel ce a degenerat în această patimă cu cel care se luptă într-una cu ea, și spune: Dar împreunarea are în sine oarecare plăcere - cel puțin aceasta veșnic o trâmbițează; pe când cel cumpătat suferă într-una, luptându-se cu tirania firii. Și cu toate acestea se întâmplă tocmai dimpotrivă, căci năvala și tulburarea aceasta mai mult la cel curvar se găsește. Căci și zguduitura în trup îi este foarte mare, din care pricină se găsește mai rău
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
potrivit asceticii răsăritene, se pot atinge de trup și-l pot tulbura cu gânduri și trăiri de desfrânare. Sfântul Ioan Scărarul subliniază: Când ne așezăm în așternut să fim cu multă grijă pentru că în timpul somnului, mintea singură, fără de trup, se luptă cu demonii, prin gândurile ce au străbătut-o înainte de a adormi, iar dacă gândurile ce ne-au preocupat au fost îndreptate spre plăcerile trupești, mintea va fi o trădătoare a cauzei sale însăși și a trupului 183. Poluțiile sau scurgerile
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
rezistență la un sistem totalitar au înțeles exact ce am vrut să spun. Sunt perfect conștient de faptul că opresiunea, în România să spunem, în timpul dictaturii comuniste a fost mai cruntă decât sistemul opresiv cu care a trebuit să se lupte Erik. Neîndoielnic, a te afla față în față cu Securitatea a fost mult mai rău decât situația elevilor care își băteau joc de sistemul judiciar de la Solbaka. Cu toate acestea, aspectele morale sunt aceleași dacă avem în minte ce înseamnă
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
timp - să zicem, în cele două luni critice în care se stabilește direcția de acțiune a oricărei noi puteri -, el nu va fi decât un președinte de tranziție, o păpușă inertă din fotoliul puterii pentru care vor începe să se lupte adevărații grei ai partidului. A doua: să contribuie la lichidarea definitivă a lui Iliescu, aflat în clipa de față într-o situație extrem de delicată în legătură cu mineriadele și celelalte potlogării din ultimii cincisprezece ani. Cred, de altfel, că unul din motivele
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]