704 matches
-
variantă "Emeric Tököli", în ), conte de Késmárk, (n. 1657 - d. 1705), a fost un principe al Transilvaniei, om de stat maghiar și conducător al revoltei antihabsburgice a curuților. S-a născut la Kezmarok (actuala Slovacie) și a studiat la colegiul luteran din Prešov. Tatăl său, István Thököly, a fost un participant la revolta armată antihabsburgică, care a opus nobilimea locală maghiară, puterii imperiale de la Viena. În decembrie 1670, acesta a căzut in luptă, în ciocnirile cu trupele imperiale austriece, în timp ce își
Imre Thököly () [Corola-website/Science/306684_a_308013]
-
1888 într-o familie de origine evreiască. Bunicul său, Maximilian Steiner, a fost director de teatru în Viena. Tatăl lui Steiner, Gabor, născut la Timișoara, a fost un om de afaceri, care in anii 1890 s-a convertit la creștinismul luteran. Un copil-minune, tânărul a terminat cursul de patru ani de la Academia de muzică "Hochschule" din Viena în doar un an. Printre profesorii săi s-au numărat Gustav Mahler și Felix Weingartner. La vârsta de 16 ani a compus o operetă
Max Steiner () [Corola-website/Science/308304_a_309633]
-
97%), 46 ruși (2,69%), 19 cehi și slovaci, 6 unguri, 2 sârbi, croați sau sloveni și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411 ortodocși (24,06%), 180 evanghelici (luterani) (10,53%), 160 greco-catolici (9,36%) și 9 fără religie (liber-cugetători). De asemenea, populația satului Ițcanii Noi era de 714 locuitori, dintre care 499 germani (69,88%), 116 români (16,24%), 43 ruteni (6,02%), 25 polonezi (3,50%), 23
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
dintre care 499 germani (69,88%), 116 români (16,24%), 43 ruteni (6,02%), 25 polonezi (3,50%), 23 evrei (3,22%), 6 ruși, 1 ungur și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 370 evanghelici (luterani) (51,82%), 154 romano-catolici (21,56%), 123 ortodocși (17,22%), 38 greco-catolici (5,32%), 23 mozaici (3,22%), 4 adventiști și 2 armeni. Recensământul din 1937 a consemnat doar 443 germani, dintre care 365 protestanți, 70 catolici și 8 atei
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
Creștinilor Germani din Bucovina (înființată în 1908). El a predat religia evanghelică la Liceul Ștefan cel Mare din Suceava în perioada 1908-1932. După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Ițcanii-Noi locuiau 370 credincioși evanghelici (luterani) (51,82% din populația localității), iar în satul Ițcani-Gară 180 credincioși evanghelici (luterani) (10,53%). Începând din 1932, comunitatea luterană a fost condusă de pastorul Helmuth Gräf, originar din Transilvania. El a predat și cursurile de religie la școlile din
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
Liceul Ștefan cel Mare din Suceava în perioada 1908-1932. După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Ițcanii-Noi locuiau 370 credincioși evanghelici (luterani) (51,82% din populația localității), iar în satul Ițcani-Gară 180 credincioși evanghelici (luterani) (10,53%). Începând din 1932, comunitatea luterană a fost condusă de pastorul Helmuth Gräf, originar din Transilvania. El a predat și cursurile de religie la școlile din Ițcanii Noi și Ițcani-Gară. În 1937, recensământul a consemnat în Ițcanii Noi o
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
97%), 46 ruși (2,69%), 19 cehi și slovaci, 6 unguri, 2 sârbi, croați sau sloveni și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411 ortodocși (24,06%), 180 evanghelici (luterani) (10,53%), 160 greco-catolici (9,36%) și 9 fără religie (liber-cugetători). De asemenea, în satul Ițcanii Noi locuiau alți 23 evrei, reprezentând o pondere de 3,22% din populația localității. Toți cei 23 evrei erau de religie mozaică. În dimineața
Sinagoga din Ițcani () [Corola-website/Science/308363_a_309692]
-
Petersburg nu-i mai puteau satisface productivitatea. Chiar Euler glumea, spunând că după moartea sa lucrările îi vor continua să apară în „Memoriile Academiei din Petersburg” încă 20 de ani. A murit la 18 septembrie 1783, fiind înmormântat în cimitirul luteran din Sankt Petersburg. În discursul funebru ținut pentru Euler la Academia Franceză, secretarul acestei prestigioase instituții, marchizul de Condorcet, spunea: „"... il cessa de calculer et de vivre"” („el a încetat să mai calculeze și să trăiască...”). Euler a lucrat în
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
Frederick cel Mare. Petru al III-lea a avut o domnie scurtă și lipsită de popularitate. Deși era unul dintre nepoții lui Petru cel Mare, tatăl lui a fost duce de Holstein-Gottorp, Petru al III-lea fiind crescut în mediul luteran german. De aceea, rușii îl considerau un străin. Petru al III-lea nu a făcut nici un secret din disprețul pentru toate tradițiile rusești. El a creat resentimente puternice în rândurile unor pături largi ale populație, impunând modelul prusac de pregătire
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
perioadă iluministă, Rusia a devenit un oponent activ al tendințelor liberale din centrul și vestul Europei. În interior, populația Rusiei a crescut în mod divers cu fiecare nouă achiziție teritorială. Populația imperiului includea finlandezi, germani baltici, estonieni și unii lituanieni luterani, majoritatea lituanienilor, polonezi și unii dintre letonii catolici, ucrainieni și belarușii ortodocși și greco-uniți, popoarele musulmane de-a lungul graniței sudice a imperiului și din Orientul Îndepărtat, greci și georgieni ortodocși și armenii credincioși ai bisericii apostolice armenești. Cum influența
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
284.329 sârbi (17,97%), 242.152 unguri (15,31%), precum și comunități de slovaci, croați (carașoveni) și ruteni. Componența religioasă era după cum urmează: 855.852 ortodocși (54,10%), 591.447 romano-catolici (37,38%), precum și grupuri mai puțin numeroase de calviniști, luterani, greco-catolici, evrei etc.
Republica bănățeană () [Corola-website/Science/302373_a_303702]
-
5%). Restul locuitorilor erau: polonezi (1 persoană) și evrei (9 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (95,15%), dar existau și minorități de romano-catolici (1,2%) și baptiști (1,0%). Restul locuitorilor erau: greco-catolici (4 persoane), luterani/evanghelici (10 persoane), mozaici (9 persoane), altă religie (8 persoane) și fără religie (54 de persoane).
Comuna Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/302016_a_303345]
-
15%) și una de maghiari (1,15%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (3 persoane), polonezi (4 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (95,35%), dar existau și romano-catolici (2,45%), mozaici (1,15%) și evanghelici\luterani (0,85%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (5 persoane).
Comuna Todirești, Suceava () [Corola-website/Science/302005_a_303334]
-
cu o minoritate de germani (8,79%). Alte persoane s-au declarat: ruși (1 persoană) și bulgari (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,19%), dar existau și romano-catolici (1,09%), mozaici (1,18%), evanghelici/luterani (0,88%), greco-catolici (0,22%), adventiști (1,32%) și baptiști (0,66%). Pe raza satului, în partea dinspre Muntele Giumalău, se afla în trecut un domeniu de vânătoare regal. În acest scop, în Poiana Ițcani (5 km din centrul satului
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
declarat: ruteni (1 persoană), cehi\slovaci ( 1 persoană), ruși (7 persoane) și maghiari (8 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (95,68%), dar existau și romano-catolici (2,8%), mozaici (1,4%). Alte persoane au declarat: evanghelici\luterani (3 persoane).
Comuna Pârteștii de Jos, Suceava () [Corola-website/Science/301982_a_303311]
-
94%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (7 persoane), polonezi (3 persoane), maghiari (1 persoană) și ruși (4 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (59,57%), dar existau și romano-catolici (21,65%), mozaici (5,98%), evanghelici\luterani (12,36%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (3 persoane), adventiști (1 persoană) și religie nedeclartă (6 persoane).
Comuna Vatra Moldoviței, Suceava () [Corola-website/Science/302011_a_303340]
-
persoane s-au declarat: ruși (29 de persoane), maghiari (1 persoană) și polonezi (15 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (93,5%), dar existau și romano-catolici (3,12%), mozaici (2,89%). Alte persoane au declarat: evanghelici\luterani (13 persoane), greco-catolici (10 persoane) și baptiști (1 persoană). În urma alegerilor locale din iunie 2008 conducerea comunei este asigurată de primarul Vasile Juravle, ales în a patra și ultima legislatură consecutiv, un viceprimar și 13 consilieri reprezentând partidele politice care
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
minoritate de români (0,7%) și una de evrei (3,5%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (2 persoane) și polonezi (4 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (95,7%), dar existau și minorități de evanghelici\luterani (0,3%), ortodocși (0,5%) și mozaici (3,5%). Coloniștii germani au ridicat în anul 1822 o biserică romano-catolică mică din lemn și o școală. Biserică din lemn a fost desfăcuta 1865 după cum rezultă din inscripția de pe piatră din fața actualei
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
0,89%). Alte persoane s-au declarat: ruși (1 persoană), polonezi (5 persoane) și cehi\slovaci (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (89,0%), dar existau și romano-catolici (8,0%), mozaici (2,07%) și evanghelici\luterani (0,71%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (1 persoană) și religie nedeclarată (1 persoană). Urme care dovedesc existența unor așezări umane încă din epoca prefeudală s-au identificat în comuna Valea Moldovei nu departe de Căminul Cultural, unde s-a
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
2% români, 8,8% maghiari, 1,6% cehi și slovaci, 1,4% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 50,5% romano-catolici, 39,7% ortodocși, 3,7% greco-catolici, 2,1% reformați, 1,7% mozaici, 1,6% luterani ș.a.
Județul Caraș (interbelic) () [Corola-website/Science/302096_a_303425]
-
(n. 24 martie 1909, București - d. 17 februarie 2001, Torrance, statul California) a fost un predicator creștin luteran. Născut la București, într-o familie de evrei, Wurmbrand a fost atras de comunism în perioada copilariei, a urmat cursurile unei școli politice la Moscova, între 1927 și 1929, apoi a abandonat orientarea comunistă, s-a convertit la creștinism, pentru ca
Richard Wurmbrand () [Corola-website/Science/302181_a_303510]
-
Nu după mult timp, se convertește la credința creștină, citind Biblia pe care o primise de la un tîmplar la care locuise în zona Brașovului, în perioada de convalescență după tuberculoza contractată la Doftana, urmînd ca, mai apoi, să devină pastor luteran. Wurmbrand se alătură Misiunii Anglicane pentru Evrei. În scurtă vreme, zeci de evrei din România îmbrățișează credința creștină sub influența lui. În plin război mondial, în 1941, misiunea trebuie să se retragă din România, activitatea ei urmînd să fie continuată
Richard Wurmbrand () [Corola-website/Science/302181_a_303510]
-
urmat în scaun de fiul său Mihail, precum și Ioan de Geoagiu, care stăpâneau religios o seamă importantă de comunități ale ""valahilor"" ardeleni, iobagi, dar și boieri precum cei din familiile Cândea (Kendeffi), Dragu (Dragffi), Banu (Banffy) sau Boieru (Boer). Atât luteranii, cât și ceilalți reformați au încercat să îi atragă la protestantism pe românii ardeleni nu doar prin numirea de preoți-pastori și episcopi din rândurile lor, ci și prin traducerea unor cărți de cult, catehisme, din limba slavonă, în limba română
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
mărturisește și le crede. Și mai întâi mărturisim acele patru puncte în care până acum ne-am împerecheat"”. După această mărturisire, se cer de la împăratul de la Viena, “"privilejuri și scutințe, care le au nu numai preoții romano-catolici, ci și arianii, luteranii și calvinii"”. După încheiere, declarația a fost semnată de mitropolitul Teofil și 12 protopopi. Cu toate că declarația de Unire a devenit publică și trimisă împăratului de la Viena, calvinii își exercitau în continuare jurisdicția asupra Bisericii românești din Transilvania. La 9 aprilie
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
săi, prințul și prințesa de Wales, încurajați de regina Victoria, au făcut o cerere formală în căsătorie în numele său, părinților lui Missy, dar Ducesa de Edinburgh a respins-o imediat, pretinzând că fiica sa tocmai a fost confirmată în ritul luteran german, ceea ce nu îi permite să intre în Biserica Anglicană. Crescută în credința ortodoxă, pe care și-a păstrat-o și după mariajul cu ducele de Edinburgh, ducesa Maria Alexandrovna nu a dorit o căsătorie între veri primari, lucru interzis
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]