19,941 matches
-
că nașterea noastră nu e deplină): "aici numai patul mai are puțină căldură umană./ și eu dorm și mă scufund în saltea și ea mă/ îmbucă tot mai de sus, de/ umeri, de ceafă, de piept.// și dorm acum pentru că mîine urmează/ și mîine să dorm și în molusca pernei/ nu mai contează dacă eu sînt eu sau eu// salteaua se umflă și mă scufundă încet în/ întunericul ei dulce, fără speranță, fără vedere,/ se-nchide deasupra și se lipește ca
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
nu e deplină): "aici numai patul mai are puțină căldură umană./ și eu dorm și mă scufund în saltea și ea mă/ îmbucă tot mai de sus, de/ umeri, de ceafă, de piept.// și dorm acum pentru că mîine urmează/ și mîine să dorm și în molusca pernei/ nu mai contează dacă eu sînt eu sau eu// salteaua se umflă și mă scufundă încet în/ întunericul ei dulce, fără speranță, fără vedere,/ se-nchide deasupra și se lipește ca un plic la
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
spune “trupul doare”. În marea ei carte Corpul dureros, Elaine Scarry ridică această problemă insolubilă: cum să vorbești despre o durere sau alta? Fiul meu Carlos și-a pus această întrebare cu înfrigurare verbală și vizuală. “Voi mai trăi și mîine?”, se întreabă într-unul dintre poemele sale. Voi mai trăi și mîine? Nu știu să spun. Știu doar că nu voi dispărea făr’ să mă zbat. Odaia-aceasta-mi este centrul. Gîndul ascuns îmi este fuga. Cu ochii închiși, ca să
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
această problemă insolubilă: cum să vorbești despre o durere sau alta? Fiul meu Carlos și-a pus această întrebare cu înfrigurare verbală și vizuală. “Voi mai trăi și mîine?”, se întreabă într-unul dintre poemele sale. Voi mai trăi și mîine? Nu știu să spun. Știu doar că nu voi dispărea făr’ să mă zbat. Odaia-aceasta-mi este centrul. Gîndul ascuns îmi este fuga. Cu ochii închiși, ca să ascult o temere pitită în tăcere, teama-mi care se sfarmă și
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
pildă, pe «domnitor». Într-o fază inițială, în dicțiunea aproximativă a primilor ani, îl foloseam cu sensul de... «dormitor». Situația s-a prelungit multă vreme, cu concursul binevoitor al părinților, care îl adoptaseră și ei de hatîrul meu. Azi așa, mîine așa, cred că trecusem de patru ani și spuneam în continuare «dormitor» în loc de «domnitor». Pînă într-o zi, cînd am mers, împreună cu mama, în vizită la familia N. Mezinul, Iosif, era elev de liceu. Totdeauna gentil cu mine, mi-a
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
pe ritmuri de geamparale, miros de mici și valuri de bere destupată la iarbă verde. E bine și așa. Dar ea va fi — oricât de dur ni se va părea — și un moment de trezire a țării. Nu azi, nu mâine, și sigur nu în timpul mandatului Iliescu-Năstase. Dar tocmai de aceea e obligatoriu ca acești oameni și direcția politică pe care o reprezintă să dispară cât mai curând. Doar confuzia planetară de după 11 Septembrie a făcut posibil ca un bolșevic impenitent
NATO și îmbogățirea vocabularului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12945_a_14270]
-
suspectabili? Centrul, să nu uităm, nu-i lasă din brațe cîtă vreme nu le retrage, oficial, sprijinul politic. Iar dacă Centrul tace, iar ei doar se autosuspendă, cum să te legi azi de ei, fără să te cuprindă anxietatea că mîine vor renunța la autosupendare? Asta se poate însă întîmpla numai dacă reprezentanții Justiției locale au un cît de mic imbold de a face lumină în afacerile puternicilor din parohia lor. Dar cînd, cum se știe, adeseori nici acest imbold nu
Semnalele viitorului anterior by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12993_a_14318]
-
și a luat chipul adevărului... Sistemul actual a reușit să facă un amalgam pervers și o confuzie ipocrită încît este dificil să ai o opinie care să reprezinte garanția unei realități obiective. Azi afli că X a fost informator, iar mîine că a fost un om cinstit... S-au scris mai multe cărți despre acea perioadă dar cred că mai sînt încă multe aspecte care nu au fost elucidate. Comunismul a fost un fenomen socio-istoric care a marcat secolul al XX
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
probabil că era), ci alt nume nemțesc - au iscat oricum destule victime, dar nu tocmai din acelea cu teroriști. Și ei continuă... de-au ajuns să omoare și români tocmai în Iberia. Dar, înăuntru, teroriștii suntem noi. Și azi și mâine, ca și ieri. Oare când vom dărâma și noi zidul/gardul împietrit? Să mai călătorim puțin, psihi-mu! Paremiologii, și nu numai ei, vor fi observat desigur inversiunea lac-puț din titlu. A fost din partea mea o timidă încercare de adaptare la
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
pentru copii, tot astfel și cartea Marianei Vartic este doar într-o mică măsură o carte despre copilărie. Uimirile fetiței se împletesc cu verva și inventivitatea lui Humpty-Dumpty (“m-am zgâriat într-un câine și m-am împiedicat în până mâine”, este răspunsul pe care fetița îl dă la un moment dat, prinsă într-un dialog imaginar cu bunica), dar vocea care le pune în scenă poartă amprenta detașării și lucidității adultului. Ochiul copilului, cu viziunea lui adamică asupra limbii, în
Înainte de a fi prea târziu by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13038_a_14363]
-
-se de chefuri și jucând cărți, el se lenevește, imputându-și mereu lenevia ca pe un păcat greu. Ajunge chiar în pragul unor grele depresii, ca aceea patetică, notată la 1 august 1854: “...Pentru ultima oară îmi imput lenea. Dacă mâine nu fac nimic, mă împușc.” Nu era prima dată. A doua zi, însă, 2 august, criza îi trece. După cum notează pe scurt: “Dimineață am scris puțin la Însemnările artificierului. După masă am dormit și m-am dus la Zamfira, cu
Zamfira și Însemnările artificierului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13041_a_14366]
-
jucat cărți.” 12 august (Focșani). “Dimineața am început-o bine, am lucrat, dar seara! Dumnezeule, oare n-am să mă îndrept niciodată! Am pierdut la joc restul banilor și am pierdut și ce n-aveam cum plăti - 3000 de ruble. Mâine îmi vând calul“... 13 august. “M-am trezit destul de devreme și dimineața am lucrat bine, în schimb după amiază... m-am bramburit toată seara” (...) 15 august. “M-am sculat cam pe la ora 7, am scris destul de bine, deși puțin, am
Zamfira și Însemnările artificierului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13041_a_14366]
-
majoritară aici), a cărei voce în proză dă semne că va suferi o schimbare - către asumarea tot mai explicită a identității ei de gen, la fel cum se-ntîmplă de ceva timp în poezie. Sînt acești 23 de tineri prozatorii de mîine ai literaturii autohtone? În mod sigur nu toți, poate cîțiva, care și ei sînt în formare. Junii ’03 e clar un extraordinar de util barometru pentru starea de coagulare a viitorului scriitoricesc. Poate nu va fi singurul. Junii ’03. Antologia
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
înaltă și frumoasă. Au urcat în mașina paradită și, conducând nervos prin întinderile difuze ale orașului trist, ea îi prezentă planul săptămânii care urma să înceapă. Astăzi este sâmbătă, zi liberă. Vor lua împreună cina și el se va odihni. Mâine, duminică, întâlnirea cu studenții la Universitate. Da, a spus ea dintr-o dată, aici atmosfera e cam tensionată. S-a uitat și el pe geam, dar nu a observat nimic deosebit. Apoi interviul la revista psihologică, apoi cina. Luni, dacă vrea
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
Gosha a plecat undeva și s-a întors o jumătate de oră mai târziu. A revenit cu mâinile goale. S-ar putea ca geanta să se fi întors la Londra. Nu-i nimic, i-a spus, va veni după ea mâine, sigur o să se găsească. Privea pe geamul mașinii, fără să asculte vorbăria exaltată; se întreba ce mai era în geantă - cărți, fotocopiile articolelor. Au luat o masă plăcută împreună cu logodnicul ei. Fața lui era acoperită de o barbă deasă și
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
de sens, pur și simplu își suprimă autorul. ș...ț Poezia e crimă amânată și mântuire prin disconfort. A vedea poezia ca salvare e ca și cum ți-ai pune de strajă îngeri cu grenade-n gură ș...ț Azi ești livid? Mâine te vei simți cu ea alături altfel, dar mai rău. Ea e singurul lucru nemuritor care-ți aparține: e răul în sine. Se uită cu ochii tăi și nu vede. Tremură cu mâinile tale și nu le simte. Stim despre
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
tăi și nu vede. Tremură cu mâinile tale și nu le simte. Stim despre ea că e o știință a îndepărtării...” (p. 48) Revelațiile, atâtea câte mai au loc, se dovedesc proiecții ale trecutului, țin chiar de preexistență. Ziua de mâine va fi ziua de ieri, cum spune un personaj din similiproza Umflătura din perete. Această carte este un emoționant tablou cu un poet suprimat. Căutarea s-a consumat „într-o nemișcare de necrezut”, iar esența tare a propriei poezii nu
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
asista la manifestația de caritate de la ambasada Angliei.“ „Dna Barbara Stevens dorește să-și anuleze dejunul la restaurantul Larue, dată fiind sosirea regelui Greciei.“ „Dna Barbara Stevens roagă pe dl și dna Fernandez să aibă amabilitatea de a-i telefona mîine dimineață, dînsa este dezolată că nu poate asista la cockteil, dar are o problemă importantă de discutat cu avocații săi.“ „Dna Barbara Stevens roagă să aveți bunăvoința de a o scuza că este nevoită să-și amîne vizita pînă după
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
pentru a lua o decizie; secundo, să anunț că doamna cinează la familia Windsor la Versailles, fără a menționa totuși acest lucru; tertio, să-i informez pe cei doi Fernandez de alegerea dumneavoastră, căci trebuie ca ei să se ducă mîine dimineață să vadă aceeași bijuterie, asupra căreia Cécile Goudreau le-a atras atenția. Nu se poate să nu-i intereseze. Și atunci li se va spune că Barbara Stevens a rugat să-i fie reținută. Sînt sigură că dna Goudreau
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
milităros, așteptînd ordinul de repaus; chipul ei liliputan și ușor lucitor avea exact nuanța rozalie și forma precisă a unui deget de la picior, avînd taman în mijloc un dinte mare verzui — în sfîrșit, o unghie. Poți pleca, mulțumesc. Ne vedem mîine. Tocmai atunci Veronica intră în încăpere și veni să-și sărute mama în colțul gurii. Ferindu-se de sărutare, Barbara oftă din nou: În fine, o să putem petrece o zi plăcută, doar tu și cu mine, dar o să trebuiască totuși
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
că, după teoria modernă a comunicării, acesta, nimbul, se formează În funcție de particularitățile cărturărești ale receptorului ori procesatorului. Dar, fie vorba Între noi, pe creatorul de aforisme nu-l interesează cine-i va procesa textul și cum o va face - astăzi, mâine,poimâine, În viitor (mai apropiat sau mai Îndepărtat). Cu atât mai mult, cu cât zona folclorică, populară, se-mbogățește pilduitor pe cale orală, deoarece actanții creatori devin anonimi. Gândul lor este de a se fi exprimat. Atâta tot. Și totuși, lângă
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
foc” . (Blestem de dragoste). Consolarea, ieșirea teafără din crunta suferință a iubirii, poetul o realizează printr-o armonie a esențelor din semințe și flori, precum la Blaga, urmând, cu sub hlamida cosmicului, să plutească În univers de-a pururi: „Iar mâine, de nu voi mai fi, / Vorba-mi și plânsul, / Coclauri, / Aolo În liniști râzând...// În ghindă, În strugur, În floare de sori/ Vă veți prinde cu mine, / Cinstivom / Beții de lumini fulgerând printre nori.// Și vom mai trăi”. (Pătimașe iubiri
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
de pipă. Asortez la culoare și o pereche de pantofi din pânză văzuți la Tănase Dumitrescu, pe Doamnei. 26 februarie. Mă îmbrac în tipic matinal, pun culori deschise, cobor scara; cu motanul înaintea mea. Mic dejun clasic, ca ieri, ca mâine; slujnica aduce tava și porcelanurile, Marica toarnă în căni. Mă uit la mâinile ei - la vârsta asta ar trebui să-i tremure, să-i bâțâie cât de puțin. Nu, mâinile îi sunt ferme, rigide. Ca și vocea. Mai mult de
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
dacă ai și tu probleme cu ...apa caldă și cu motanul obraznic al vecinei de nouă. Aș afla în sfârșit, bunule Doamne, -ce fericire!- că ești puțintel, oțârică mai înțelept ca poetul netot care sunt, ca mine! n Ziua de mâine, 3 iulie În seara asta în care vecina de la nouă își lustruiește casa în prag de sărbători, iar motanul ei pricăjit încearcă să vâneze un guguștiuc și mai pricăjit, eu privesc în oglinda unei cărți de nisip. Strâng pleoapele, mi
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
își lustruiește casa în prag de sărbători, iar motanul ei pricăjit încearcă să vâneze un guguștiuc și mai pricăjit, eu privesc în oglinda unei cărți de nisip. Strâng pleoapele, mi se aburesc ochelarii. Lustruiesc lentilele încercând să zăresc ziua de mâine, duminică, 3 iulie anno domini 1950. În costum de argintie mătase îngerul străin îmbrăcat ca de nuntă trece fluierând pe sub balconul de la etajul opt: pe umărul drept el poartă o aripă de hârtie imaculată, sub umărul stâng doar o sabie
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]