5,376 matches
-
o curvă ucisă cu pietre. Pe la 10, era de smoală și-n ugerul stâncilor. Mai întâi, cobora întunericul în vârfuri, apoi pe coroană, pe tulpină, pe cetina, noaptea în rădăcini era leagăn: Doamne, întunecat îți este sângele. Crucea din poarta mânăstirii își pansează rănile, picură cucută din icoana Bunei Vestiri, anii se cojesc din lemnul teiului și ninge a toamnă cu păsări moarte. De 7 ori câte 3, clopotul... și începea miezonoptica. Toaca îngâna tăietorul de lemne. Dumnezeu bătea cuie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
fac mănăstire, nu futelniță! Să vă intre bine în cap ce vă spun eu! Năravul nu l-a ținut mult. Domnișoara Cătălina, director la cultură, culte și patrimonii (Bistrița Năsăud), a inclus sfântul locaș în câteva proiecte turistice, iar pacea mânăstirii "s-a dus pe pulă. Banu-i ochiul dracului. Sfințenia ca sfințenia, treacă meargă, dar ce fac cu plutonul de cadre? Ziariștii ăștia îi caută și în bârlogul ursului!" Turiști, fonduri, lume bună, istorie. Facem istorie, părinte stareț. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
atelaje... ehei! Mai rar așa femeie, unde pune mâna crește. Să-i sărutați picioarele, proștilor, pentru tot ce a făcut pentru voi. Ea este stăpâna, binecuvântarea lui Dumnezeu peste noi. În pronaosul bisericii, 2 metri pătrați de frescă: Cătălina, ctitora mânăstirii Fântânele, alături de Înaltul Macarie, episcopul Năsăudului; în stânga și în dreapta, Arhanghelii Mihail și Gabriel. 17 octombrie 1993, noaptea, la fiecare 30 de minute, o umbră trecea tiptil pe sub fereastră, asculta la ușă, privea prin gaura cheii. Dimineață, la 4, Petru se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
reciproc avantajos; Dumnezeu stătea la tarabă, păcătosul se cotrobăia de mărunțiș: "Doamne, uite cum respir Dumnezeirea ta, cum suspin numele tău și cu câtă răbdare îmi duc crucea. Fac ce-mi ceri, Doamne, numai îngăduie-mi să primesc mântuire." În mânăstirea Fântânele, orgoliul sporea odată cu amăgirea: Tatăl nostru care... fii și tatăl meu măcar atunci când ei dorm și nu le mai trebuiești. 54. Petru și-a ales mânăstirea, precum apa curgătoare pietrele. Apa muntelui, cea mai torturată materie: smulsă din izvoare, lovită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
duc crucea. Fac ce-mi ceri, Doamne, numai îngăduie-mi să primesc mântuire." În mânăstirea Fântânele, orgoliul sporea odată cu amăgirea: Tatăl nostru care... fii și tatăl meu măcar atunci când ei dorm și nu le mai trebuiești. 54. Petru și-a ales mânăstirea, precum apa curgătoare pietrele. Apa muntelui, cea mai torturată materie: smulsă din izvoare, lovită de stânci, prăvălită-n cascade, cursă în mare ca o avalanșă a durerii. Apa muntelui umple pântecele mărilor cu tristețe. Sărată-i marea în golful pescarilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
m-am săturat să car în spate proptele pentru livezile zmeilor. Plec, nu vreau să împart cu nimeni șotronul. Acolo, Dumnezeu îmi va deschide ușă în icoană. Credința, fie și cât un grăunte, mută munții din loc. Petru își imagina mânăstirea ca pe o însumare de spirite, ocean de rugăciune, grabnic ajutătoare, mijlocitoare, ardere de tot, jertfă pentru o mântuire comună. A bătut de trei ori în poartă și i-a deschis răzvrătirea. Dincolo de gard, o rezervație de individualități, fiecare în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
poate duce de mână. Iubești nu-i păcat, pune-ți iubirea pentru om de-a stânga Tatălui și iubirea pentru Dumnezeu de-a dreapta sa, Sfântul Duh va întregi jumătățile într-o Treime nedespărțită. Amin! Dumnezeu să te ierte! În curtea mânăstirii era liniște, sub un plop bătrân, părintele arhimandrit Ioan, pe o lespede de piatră, cu o cruce în mână. Dumnezeul om asculta mărturisirea omului. Sub epitrahil, Petru se destrăma precum un pulover împletit de mămuța Lențuca. Avea 87 de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
țâța visătoare țâță prolifică, țâța meditativă țâță fertilă, fiecare sugea de când a tresărit gând în pântece de împrumut; în mănăstire, deasupra lumânărarului pentru morți, monahii coceau intenții pe ambele părți, ugerul nopții avea gust de tămâie și ceară topită; în mânăstiri, tresărea inima la fiecare aromă de sânge tânăr, ploaia avea gust de cer rânced, râul de salcie plângătoare, oceanul de corabie putredă. În mănăstire, durerea dădea pe dinafara paharului plin pe jumătate, cealaltă doime lăcomia ochilor întredeschiși. Pentru care parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de bicisnic, mai are o sâmbătă și se duce la deal după protosinghel. De trei ani nu am avut și noi mortul nostru; pe Luca cred că l-am îngropat cu tot cu lopată, de asta nu mai moare nimeni. Este plină mânăstirea cu boșorogi; toată ziulica își târâie hoitul prin curte: "blagosloviți și mă iertați", "blagosloviți și mă iertați", "blagosloviți și mă iertați". Mi se rupe șira spinării de atâtea închinăciuni. Cine știe ce încercare i-a pregătit starețul și, Doamne, câte ispite vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
arhimandrit, în timp ce noi ne ostenim pe moșia tovarășului maior Spiridon și a cuvioasei Cătălina, futui mama ei de viață! Un securist împuțit și o curvă conduc obștea! Vezi matale ce încercări îi pregătești, că te știu om iscusit, ai scăpat mânăstirea de atâtea căpușe, ne scapi și de el. În 4 ani au trecut sute de panacidari prin ograda, 3 neînțărcați au rămas la sânul Maicii Domnului. Gata, a înțărcat bălaia pentru al patrulea. Dacă și ăsta va fi primit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mare. Ai halit mielul, sa-ți fie de bine, dar măcar îngroapă pielea să n-o întindă câini prin cimitir. Celălalt, de-l porecleau frații "fitil" și asta nu pentru că îi plăcea să aprindă candele avea mâini aurite, aducea venit mânăstirii cât stupina și gaterul la un loc. Dumnezeu știe cât era partea leului. 58. Livada mânăstirii Fântânele, cuibul de rai pentru domnișoara Cătălina. Între 4 gutui bătrâni, un hamac marinăresc, peste hamac o pătură fină din păr de cămilă, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
întindă câini prin cimitir. Celălalt, de-l porecleau frații "fitil" și asta nu pentru că îi plăcea să aprindă candele avea mâini aurite, aducea venit mânăstirii cât stupina și gaterul la un loc. Dumnezeu știe cât era partea leului. 58. Livada mânăstirii Fântânele, cuibul de rai pentru domnișoara Cătălina. Între 4 gutui bătrâni, un hamac marinăresc, peste hamac o pătură fină din păr de cămilă, peste pătură un cearșaf de atlas. Domnișoara avea obiceiul să se reculeagă în fiecare weekend de pe la 16
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pe nimeni afară, la gater cu ei. Vezi, miercuri am comandă, 100 dulapi stejar 4000/600/80. Reține, 4000/600/80. Vine Manolo cu tirul să-i ridice, hai scoate-ți putorile la treabă! Mama lor de onaniști! Noaptea, livada mânăstirii grădina Ghetsimani, cine pe cine sărută? Trapeza amintea despre o mirungere austeră, despre o pâine frântă în vin, despre un rămas bun. Pe cine să mai vinzi, pe cine să mai cumperi? În cimitir morții sunt cei mai dificili martori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
apoi îl striveau sub talpa bocancului. Gherasim și Ilarion cădelnițau întunericul din căușul inimii peste creștetul obștii. Starețul suferea de strabism, nu distingea nuanțele, bârfa contura obsesiile, tataia ura cleveteala: Bă, mie îmi spui verde-n față ce te roade! Mânăstirea nu-i radio-șanț și apoi ce-l fute grija pe măgar de unde beau oile apă! Arhimandritul cârmuia obștea: Aici, ava Ioan leagă și dezleagă, eu sunt cu managementul, bă! Unde iscălește tataia, curge lapte și miere. Hotărârea arhimandritului Ioan era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Arhimandritul cârmuia obștea: Aici, ava Ioan leagă și dezleagă, eu sunt cu managementul, bă! Unde iscălește tataia, curge lapte și miere. Hotărârea arhimandritului Ioan era poruncă pentru toată suflarea. El spovedea toți monahii, împărțea ascultări după puterea fiecăruia, alegea canoanele mânăstirii. Slujirea, după sfântul munte, prăznuirile de-asemenea, dezlegări doar acolo unde boala sfredelea osul. Stârlici peste castronul cu borș, în postul mare, niciodată; vin de "Buna Vestire" și de "Întâmpinare", jumătate de cană; miros de pește nici în cutiile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
la praznicul trupului: câtă lumină în pântecele viermelui ce sfredele irisul, câte perisabilități în spatele unei furnici, cât confort pentru o conștiință de greier lenevind într-o ureche înfundată! Dumnezeu insuficiența omului singur, absolutul personal raportat mereu la impersonalitatea sfinților. În mânăstirea Fântânele, un Dumnezeu mic, uscățiv, pleșuv, ochi întunecați, barbă rară, frunte ridată, lăudat zi și noapte pe Sfânta Sfinților. Alți Dumnezei, la lumina opaițului, intermediau iluzii. Pe malul lacului, în livadă, Iuda împărțea lepădările. La ora două, înainte de duminica Tomii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
raze de soare sub grindă, îngerii își umezesc buzele în scuipatul lui Dumnezeu, vreme de secetă, obsesia mușuroaielor goale întregesc intențiile oamenilor singuri. În mănăstire sunt 36 de gropi, unele mai adânci pentru sine, altele mai adânci pentru alții. În mânăstiri timpul scormonește câteva frunze pentru a înlocui aparențe expirate; fiecare risipire este o înfrângere; mai bine pe de-a-ntregul întregesc nedefinirea. Singurătățile sunt precum lupii: după ce urlă la stele, se sfâșie între ele. Singurătatea zilei de ieri avea colții mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a înălțat la cer. Petru și-a scos calamafca, paramanul, mantia, antirimul, cămașa, pantalonii, sandalele, apoi a urcat pe jeratic. O mireasmă plăcută s-a înălțat către cer. Scaunul judecății, gol. Pendulul ceasului bătea ora două. 64. De pe muntele Bârgău, mânăstirea lumina ca o horă de foc. Flăcări roșii, verzi, albastre, prinse de mână, învârteau cercul. Roata Carului Mare mima intențiile cioplitorului de spițe. Schijele de lumină sfâșiau noaptea. O hemoragie galbenă inunda valea până spre culmi. În mijlocul cercului, în mijlocul bisericii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
grija mai sunt 6 butoaie cu păcură, scoate-le să nu explodeze! Blestemaților, of, blestemaților! Dumnezeii mamei voastre de blestemați, curve ordinare, lepădături, târfe..... foc, nenorociților, peste tot foc. Doamneeee! Ce ați făcut, derbedeilor, golanilor împuțiți, ce-ați făcut din mânăstirea mea? Leprelor, vă omor, vă împușc pe toți, neam de spurcăciuni, dezertorilor, am oploșit șerpi la sân, funii în jurul gâtului! Jigodii spurcate, ude-i pistolul? Cine mi-a luat pistolul? Dați-mi pistolul! Vă împușc pe toți, scârbelor! Un pomelnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Hai, repede, până nu se prăbușește acoperișul! Repede, am spus! Dacă vă împinge păcatul și vă băgați mâinile, vi le tai cu drujba! Pe tataia nimeni nu l-a furat vreodată. Hai, fuga, fuga! Acolo am bani pentru încă trei mânăstiri. Să scoateți și lădița cu odoare! Este ascunsă sub laiță. Cozma, dă fuga-n biserică și adu-mi cutia milei! Dar este goală, părinte stareț! Ieri am scos 600 și vi i-am dat cu chitanță. Gol este capul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Teofile, ai fost de pază schimbul 2, cine a umblat noaptea dezlegat prin bătătura schitului? Spune, că-ți tai gâtul, de nu-mi spui adevărul! Anchetă, eu fac anchetă! Nu am nevoie de milițieni proști și cu ifose în curtea mânăstirii! Eu vă anchetez, eu vă judec, eu vă condamn, eu vă îngrop, derbedeilor! Eu am pus laba pe Sterian, Hogea, Preda, Costea, Pintea, Samoilă, Duca, Solomon, Mihalache, partizani împuțiți, ce unelteau împotriva revoluției socialiste! Eu, tovarășul maior Marcu! Auzi, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mai departe! Te-ai dus să te culci în gheretă! Dimineața somnul se lipește de inimă ca un magnet. Schimbul trei nu-l verifică nimeni până la patru ca ursu-n bârlog. Tu dormeai, putoare! Limbricul a luat gaz și a aprins mânăstirea în 4 colțuri! Primul foc l-a pus în cerdacul stăreției, apoi în trapeză, în saivan, ultimul în biserică! Bolândul a vrut să ardă ca un martir. Ioane, Ioane, am zis eu că derbedeul îi suspect de cuminte, atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
capul ei și încerca să-l strivească ca pe un pepene. Zi, mă, zi de ce-ai pus focul? Ce ți-am făcut eu, mă, să te răzbuni? Spune, mă, grijania mă-ti! Cine te-a plătit, sănătocule, să arzi mânăstirea? Spune ce jâdan împuțit, cine ți-a sucit mințile? Cruciulița mamii lor de masoni, nici în creierul munților nu ne este îngăduit să trăim! Nimeni, părinte, jur că nimeni. Mi-e Dumnezeu martor, el știe tot: "Rug aprins din casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Soarele obez, înțepat în sulița muntelui Bârgău, picura untură portocalie peste creștetul brazilor. Stropii fierbinți se transformau în pietre; pietrele de râu au glasul apelor, pietrele de soare au glasul cerului. Poliția a stat până seara târziu; fiecare viețuitor al mânăstirii a dat declarație, apoi a vorbit cu tot grupul odată, apoi din nou, cu fiecare în parte. Întrebările erau mereu altele și mereu puse răstălmăcit: presupuneri, supoziții, deducții, insinuări, ipoteze, uneori logice, inductive, algoritmice, alteori emoționale, pline de compasiune, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Mihalache, el are nas bun, simte cu 5 zile înainte ce urmează să scrie limbricii ăia de ziariști. Am înțeles, domnule prefect, dosar închis. Pe călugări i-am dat în primire lui Anania, colonelul de la antidrog pus la insectar în mânăstirea Izvorul Tămăduirii. Bine, bine. Vezi că vorbești neîntrebat, știu tot ce mișcă în județul ăsta, bă! Înțelegi, tot, nu am nevoie de informatori. Hai, работа, valea că am destule pe cap! Plec. Să trăiți! A, încă ceva, ce să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]