732 matches
-
zăbovește, așteaptă-o, căci va veni și se va împlini negreșit. 4. Iată, i s-a îngîmfat sufletul, nu este fără prihană în el; dar cel neprihănit va trăi prin credința lui. 5. Ca și cel beat și semeț, cel mîndru nu stă liniștit, ci își lărgește gura ca locuința morților, este nesățios ca moartea, așa că pe toate neamurile vrea să le strîngă la el, și toate popoarele le trage la el. 6. Nu va fi el de batjocura tuturor acestora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85093_a_85880]
-
nouă picioare - toate acestea i-au reamintit că este bărbat, că este „mână de fier“, iar lumea și toate creaturile care trăiesc în ea sunt la dispoziția sa. Aceeași autoritate, aceeași putere, se reflectă spre Privett-Clampe din figurile admirative ale mândrului său regiment pathan de cavalerie, la inspecția din timpul paradei de dimineață. Era un grup minunat de bărbați înalți, bine făcuți și dornici să-și apere onoarea până la limita patologicului. Ca mai toți ofițerii armatei indiene, tânărul lor căpitan a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
va întâmpla cu mine când se anunță sfârșitul? Albii din guvern au venit și i-au dat lui Daou un toiag magic, cu vârful de argint, iar celorlalți conducători le-au dat toiege cu vârf de alamă. Șefii au fost mândrii, dar ca răsplată pentru aceste toiege, guvernul le-a luat prea mulți bărbați Fotse și pe unuii i-a ținut departe cam mult timp, încât nu și-au mai putut culegere recoltele, iar soțiile lor și-au găsit alți bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
din stofă, călcați cu grijă, și ghetele cu crampoane În picioare. Aluneca pe pietre la fiecare pas și parcă tot călca În bobote. Se chinuia, Însă, să se țină drept, să se arate Îngâmfat de calitatea lui de naș și mândru de Încălțările pe care le văcsuise cu grijă, ocolind fiecare dungă albă. Picere era mare, gros, plin de mușchi, cu obrajii roșcovani, cu părul creț și roșu ca o vâlvătaie (era singurul din sat care avea părul roșu și, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nefericit. Nu suporta să i se piardă din vedere anii îndelungați ca bătrân al clanului Oda din cauza puținelor fapte de merit ale acestui om. De ce să fie pus Shibata Katsuie într-o poziție inferioară cuiva care purta acum, atât de mândru, kimonoul dar, pe vremuri, la Kiyosu, nu fusese nimic mai mult decât un nevolnic care se ridicase din poziția de curățitor de șanțuri și măturător de bălegar? În acea zi, pieptul lui Katsuie era ca un arc întins la limită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
său stăpân și că n-avea să-l apere decât pe moștenitorul de drept, Seniorul Samboshi. În acel timp, Hideyoshi ținea în Kyoto magnifica slujbă pentru Nobunaga, care atrăsese atenția întregii națiuni. Faima crescândă a lui Hideyoshi îl făcea pe mândrul Katsuie să cugete dacă era cazul să acționeze și cât de repede. Dar munții din Echizen nu întâmpinau urzelile lui Katsuie decât cu zăpadă. Plănuia mari campanii, însă nu-și putea urni armata pentru a le pune în aplicare. Pe parcursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
prelungiți urmărirea! La aceste cuvinte ale oamenilor de pe mal, urmăritorii se opriră. Ii se apropie în galop, răgușit aproape de tot, zbierând la oameni în timp ce alerga în susul și-n josul malului: — Stăpânul nostru a spus că aceia care devin atât de mândri de victorie, încât se lasă duși de val și fug după dușman vor apărea în fața curții marțiale la înapoierea în tabără. Înapoi! Întoarceți-vă! În sfârșit, entuziasmul orbesc li se risipi și toți oamenii se retraseră de pe țărmul râului. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
afară, care ascultau manifestările de suflet din afara sălii, cu ferestrele larg deschise. Așa mi-l reamintesc după atâția ani, așa cum l-am văzut eu cu ochii mei și l-am simțit cu antena sufletului meu de copil. Și... cât de mândri ne simțeam noi, copiii din Priponeștii de Sus, când de 1 Mai mergeam cu școala la pădurea Ghidigeni pentru lăcrămioare și când întâlneam copiii din satele vecine cântând în plină natură, simțeam că nici o școală nu ne întrecea din cântec
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
care duc poruncile lui vodă spre cele patru zări. Unii sunt călărași cu schimbul, care duc sau aduc vești ori porunci de peste hotarele țării. Unii se numesc chiar Călărași de łarigrad. Privesc cu admirație spre călărașii domnești. Sunt atât de mândri în ținuta lor și se vede de departe că încalecă cai de soi, nu șagă. Trec pe lângă noi ca vântul...La o vreme, bătrânul mă bate pe umăr, să mă facă atent: Văd că îți place să te uiți la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mai bine în cele spuse de Alexandru Iliaș voievod la 26 iunie 1621 (7129): „Am dat și am miluit ruga noastră, sfânta mănăstire a Sfântului Sava, ce este în târgul Iași,... cu patru fălci de vie, ce sânt în Dealul Mândrul și la Laslău, la Cotnari, care acele vii au fost ale lui Coste Băcioc vornic și el le-au pierdut... pentru hiclenie, pentru că el cu Gașpar (Grațiani) voievod s-au ridicat împotriva turcilor și au tăiat mulți turci în Iași
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bun Tu ești bun, cu omul drept Te porți după dreptate, 27. cu cel curat ești curat, cu cel îndărătnic Te porți după îndărătnicia lui. 28. Tu mîntuiești pe poporul care se smerește, și cu privirea Ta, cobori pe cei mîndri. 29. Da, Tu ești lumina mea, Doamne! Domnul luminează întunericul meu. 30. Cu Tine mă năpustesc asupra unei oști înarmate, cu Dumnezeul meu sar peste zid. 31. Căile lui Dumnezeu sunt desăvîrșite, cuvîntul Domnului este curățit; El este un scut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
Creștină. Despre milionarii de douăzeci de ani punct com. Despre Canalul TV de golf. Despre Canalul de futaiuri. Despre Canalul de vome. Despre capitalismul triumfător, căruia nu i se mai opune nimic. Și despre cât suntem toți de fuduli, de mândri de noi înșine, în timp ce jumătate din omenire moare de foame, iar noi nu mișcăm un deget ca să îi ajutăm. Eu nu mai suport, domnilor. Vreau să ies din joc. HARRY: Să ieși? Și unde vrei să te duci? Pe Jupiter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mă aflu în fața unui profesionist adevărat. — Ți-a adus mostre ale activității lui? — O scrisoare de dragoste din partea lui Charles Dickens către iubita lui. Un specimen superb. — Îți urez succes, Harry. Dacă nu pentru tine, măcar pentru Tom. — O să fii mândru de mine, Nathan. După discuția noastră de-acum câteva seri, am hotărât că trebuie să iau câteva măsuri de precauție. Pentru cazul în care lucrurile ies prost. Nu că or să iasă... dar, când ai ajuns la vârsta mea, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mi îngrop capul în mâini. — Ce mă fac? zic deznădăjuită. Ce mă fac, Suze? Nu pot să le spun c‑am fost dată afară. Pur și simplu nu pot. Spre iritarea mea, simt lacrimile scăldându‑mi ochii. Sunt așa de mândri de mine. Și eu nu fac altceva decât să‑i dezamăgesc tot timpul. — Ba nu‑i dezamăgești! se oțărăște Suze la mine. N‑a fost vina ta că ăia de la Cafeaua de dimineață au avut o reacție exagerată. Și pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
nimic. Expresia Îngrijorată a chipului său nu se potrivește cu Înfățișarea-i războinică. Omar crede că citește În privirea lui o monstruoasă mărturisire. Ofițerul murmură: — Mi-aș fi dorit atât de mult s-o scop, aș fi fost atât de mândru să mă Înfățișez Înaintea ilustrului Khayyam, aducând-i soția nedemnă! Dar am ajuns prea târziu. Toți oamenii din palat fuseseră masacrați de soldați. Omar a Înaintat spre ofițer, l-a apucat cu toată puterea, fără a reuși, totuși, să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ori trăisem În postura de asediat. Îmi rămânea Întregul Orient de descoperit, de la Bosfor la Marea Chinei: Turcia, care tocmai se revoltase odată cu Persia, Își alungase Sultanul-Calif și se fălea, de-atunci, cu deputați, senatori, cluburi și ziare de opoziție, mândrul Afganistan, pe care britanicii sfârșiseră prin a-l cotropi, dar cu ce preț! Și, bineînțeles, toată Persia rămânea de străbătut. Nu cunoșteam decât Tabrizul și Teheranul. Dar Isfahanul? Dar Șirazul, Kashanul și Kirmanul? Dar Nichapurul și mormântul lui Khayyam, piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mea, după care ieșea, zâmbind pe furiș. Eu așteptam câteva minute, după care stingeam aparatul. Jocul începea iar, de la capăt. Apoi, mai era și fotbalul. Două luni mai devreme, în iunie, Paolo Rossi marcase golurile pentru Italia, iar eu eram mândru că el băgase golurile în televizorul nostru, marca Grundig. Aparatul venea din Germania și-ți arăta grâul de pe câmp galben și roșiile roșii. Îl cumpărase mama, în timpul unui turneu cu orchestra. La vamă au vrut să i-l ia, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
clipă am vorbit cu ei în italiană. Am urcat repede în mașină și am pornit, tata fiind de părere că n-avea rost să ne facem neapărat remarcați. Pe drum, oamenii de pe stradă ne urmăreau cu privirea și eu eram mândru că mă aflu într-un automobil așa de mare, venit din Italia. Era ca și cum, întorcând după primul colț, am fi dat de Piazza Venezia și de Colosseum. Acasă, mama s-a și grăbit să aștearnă masa și a pus pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
în nu știu ce sală de concerte... și-mi curgeau lacrimile șiroaie. Părinții umblau în jurul meu doar în vârful picioarelor de teamă să nu mă supere, dar știam foarte bine cât sunt de dezamăgiți. Fiica lor, de care ei fuseseră atât de mândri, fusese internată într-un spital de boli mintale. Se gândeau că nici măcar nu îmi vor putea găsi un soț. Întotdeauna simți și știi ce gândesc cei cu care trăiești și nu puteam suferi frământările lor. Îmi era frică să ies
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
să primească 50 de dolari. 50 de dolari Înseamnă mult În Havana, dar negrul nu se mai gîndea la bani acum. CÎnd intrară pe șoseaua luminată de la Malecon Își Întoarse puțin capul și, privind În spate, văzu chipul fetei strălucind mîndru; Maria Își ținea capul sus. Negrului i se făcu frică și-și strînse tare colierul. Dar mărgelele albastre nu-l puteau ajuta cu nimic În privința fricii care-l cuprinsese, pentru că acum lupta se dădea Împotriva unei magii mult mai vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ei. Coada până la ușa spre paradis era un preludiu nupțial. Cu fiecare zi unii dintre noi primeau repartiții și scăpau de calvar. Nu conta - după ore veneau la un solitaire sau la un lapte-gros cu cei rămași în tranșee. Ce mândri am fost când ne-au repartizat la licee și nu la școli generale! Uite, statul are încredere în noi, nu degeaba au murit ăia la Revoluție! Când am intrat prima oară la clasă, nu m-am obosit să închid ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o ipoteză îmbietoare:) Desigur, dacă se lasă cu ceva gologani... ― Ar fi mai bine să recitiți contractul, zise Ash. Și pentru a nu mai persista nici o îndoială, recită cu glas clar, ca al calculatorului central, de care era atât de mândru: "Oricare transmisie emisă sistematic, indicând o posibilă origine inteligentă, trebuie să facă obiectul unei investigații." ― Nesupunerea duce la confiscarea întregului salariu și a primelor. Contractul nu pomenește nimic despre vreo recompensă grasă în cazul ajutorării unei persoane în pericol. Parker
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Nu aș fi spus toate aceste lucruri dacă, discutîndu-le cîteva zile mai tîrziu cu alți „specialiști”, nu aș fi observat și la ei exact aceeași reacție. Într-un final, ne-am întrebat însă cu toții de ce sîntem, de fapt, așa de mîndri pentru că afirmăm - mai bine spus, împărtășim - un lucru atît de firesc, aproape de bun-simț ? Nu descoperiserăm apa caldă, și nici măcar apele adînci ale istoriei. Și atunci ? Ne-am dat seama relativ repede că, în fața acestei reale neîndemînări istorice a gîndirii românești
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mari pentru mine. Numele Lui este sfînt, 50. și îndurarea Lui se întinde din neam în neam peste cei ce se tem de El. 51. El a arătat putere cu brațul Lui; a risipit gîndurile, pe care le aveau cei mîndri în inima lor. 52. A răsturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, și a înălțat pe cei smeriți. 53. Pe cei flămînzi i-a săturat de bunătăți, și pe cei bogați i-a scos afară cu mîinile goale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
au ajuns viile unuia care a umblat cu “hiclenie”. La mănăstirea Sfântul Sava din Iași, dragule. ― Și cine-i nefericitul care a umblat cu “hiclenie”, părinte? ― Coste Băcioc vornic, care a pierdut “patru fălci de vie, ce sânt în Dealul Mândrul și la Laslău, la Cotnari, care... le-a pierdut și toate celelalte ocini ale lui,... pentru că el cu Gașpar (Grațiani) voievod s-au ridicat împotriva turcilor și au tăiat mulți turci în Iași și apoi l-au prins și a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]