1,061 matches
-
Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până pe la zece ani, am plecat la lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre nu venea niciun pește, am început noi să-l prindem cu mânuțele. Aceștia erau de fapt mormoloci de broască, pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii, care locuia cu noi. De fapt noi locuiam în casa ei, lăsată moștenire
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401173670.html [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
mai adecvat pentru o seară într-o grădină de vară, unde să servească un cocktailși să asculte muzică dacă se poate. Ana era mai dotată decât Cristina în ținute de seară, subțiri, diversificate ca model și colorit, făcute special de mânuța ei. Cristina avea doar două - trei rochițe, restul pantaloni și bluze sau tricouri cu mânecă scurtă sau trei sferturi și când și-a probat un pantalon alb, Ana privind-o și-a dat seama că această ținută era una indicată
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390482915.html [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
pe scaunele plusate, de culoarea bordoului, ascultăm cu atenție „Variațiuni pentru pian, vioară și violoncel pe o temă originală”, op. 44, de Beethoven. Liniștea din sală accentua mult tactul pe care nepoțica îl bătea pe marginea scaunului. I-am prins mânuța în palmă și îi simțeam nerăbdarea în degetele. Dincolo de Catincuța, erau două scaune goale când a început concertul. Privind prin semiobscuritatea sălii, am văzut că erau ocupate de două persoane. Un copil îmbrăcat ciudat și un bărbat cu cap olimpian
VARIAŢIUNI PENTRU PIAN, VIOARĂ ŞI VIOLONCE PE O TEMĂ ORIGINALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Variatiuni_pentru_pian_vioara_si_violonce_pe_o_tema_originala.html [Corola-blog/BlogPost/357030_a_358359]
-
visez. Sunt treaz și mă aflu în pauza unui concert din orașul nostru. - Vă spuneam că „Variațiunile pe o temă originală, op. 44” au fost compuse în 1801 și au apărut, în 1804, la Hofmeister și Kuhnel. O strâng de mânuța pe nepoțica. Îi simt neliniștea. Nu visez. - Să intrăm, bunule! Privește, intră toată lumea... Când mă uit, persoanele ciudate dispăruseră. Poate împinse de șuvoiul de oameni sunt înainte, deja, în sală. Le-am văzut decum am intrat; erau pe cele două
VARIAŢIUNI PENTRU PIAN, VIOARĂ ŞI VIOLONCE PE O TEMĂ ORIGINALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Variatiuni_pentru_pian_vioara_si_violonce_pe_o_tema_originala.html [Corola-blog/BlogPost/357030_a_358359]
-
Acum repede să vină acasă, a intrat bunica la griji. Vino repede acasă ! De voie, de nevoie, copilul urcă încet spre casă, nu prea bucuros, cu ochii mereu la vale. Când ajunse la bunicul său, acesta îl luase de-o mânuță, îl dojeni un pic, dar nu prea tare. - Să vezi ce supărată e bunica! De ce n-ai spus când pleci de-acasă? Știi ce griji am avut, unde-ai dispărut ? În sfârșit, ajunși acasă, bunica se repezi să-și îmbrățișeze
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1491380653.html [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
pledează, continuu - pe orice post de televiziune, nevinovat (citam): „Nu sunt corupt și cu certitudine pot să vă spun că sunt incomod. Nu au venit să scape de un corupt, ci să scape de un om incomod”. Și totuși, cu mânuța lui scumpă, a trimis mesajul prin care-i înștiință pe jurnaliștii englezi că le trimite factura pentru serviciile prestate. Eu europarlamentar P.S.D., de România (citam): „Vă anunț că modificarea dorită de către d-voastră a fost făcută. Va trimit deci o
Ave Severin-uns, moriture te salutant! by http://balabanesti.net/2011/03/21/ave-severin-uns-moriture-te-salutant/ [Corola-blog/BlogPost/339955_a_341284]
-
14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului DRUMUL DE NECTAR Și azi păstrez cămara cu păpuși, Dintr-o copilărie netrăită; Un simplu numai scârțâit de uși Îmi limpezește vremea prăfuită... Înaintez în cântec de cicori, Cu pași timizi, abia ating pământul, Mânuțe tandre, ochi strălucitori, Tăceri de Rai acoperă cuvântul. Păpușile cu aer de povești Se lasă mângâiate peste frunte, Iar, sub lumina vremii îngerești, Cosițele au devenit... cărunte. În mine, un adânc mistuitor, O ardere a lumilor furate... Cămara cu păpuși
PETALE DIN FLOAREA DE LOTUS (1) de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1452765060.html [Corola-blog/BlogPost/380603_a_381932]
-
crăci uscate. Unul dintre cei bătrâni a aprins un chibrit și le-a dat foc. Tot poporul a început să joace o horă în jurul focului. Simina și bunica au fost prinse în horă și ele. Pe Simina o ținea de mânuță Lică și pe bunică - Ursoaica. - Vai am uitat să o luăm și pe Pușa, ce rău îmi pare, spuse Simina cu regret. - Nu-i nimic, mai venim noi și altă dată, mormăi Lică-Ursulică. - Hai să mergem, spuse bunica, să nu
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 by http://confluente.ro/Lica_ursulica_si_simina.html [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]
-
Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până pe la zece ani, am plecat la lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre nu venea niciun pește, am început noi să-l prindem cu mânuțele. Aceștia erau de fapt mormoloci de broască, pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii, care locuia cu noi. De fapt noi locuiam în casa ei, lăsată moștenire
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1470405964.html [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
țintind cu privirea, însă, pe Emanuela. Acesteia i-au dat lacrimile, privind-o fără a-i veni să creadă că ceea ce s-a întâmplat este real. Pentru o clipă, doar ele două existau în rezervă. Până când zâmbetul fetiței și o mânuță întinsă spre cea ce nu avea puterea să se miște au rupt vraja. Tot copiii sunt mai curajoși. Doctorița a urmărit mută de uimire momentul. Emanuela a știut atunci că aceasta este calea. A mers în cabinetul doctoriței și s-
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1421619855.html [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
în joacă... Pe loc nu rămâneau. Dar într-o dimineață, când s-a trezit devreme Și-a mers să-și ia păpușa din raftul cu hăinuțe, Rămase-n prag, uimită!... Păpușa râde, geme Și își rotește capul, și mișcă din mânuțe. Se pare că măicuța, de dincolo de lume Îi împlinise visul: păpușa chiar vorbea...! Și făr-a sta pe gânduri, fetița merge, spune Bunicilor. Iar vestea, pe loc, se răspândea...! Copiii, cu mirare priveau păpușa vie Cum cântă, cum dansează, cum râde
MARA de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Inger_si_suflet_versuri_mara_maria_ciumberica_1328187044.html [Corola-blog/BlogPost/347074_a_348403]
-
inspirate de operă scriitorului humuleștean plantându-se, cu ajutorul pensulei, cei mai frumoși ghiocei crescuți din sensibilitatea fiecărui elev participant. Iar dacă micuții au creat, noi, adulții prezenți am cules cu gingășie mireasma și frumusețea ce ni s-a oferit din mânuțele lor dibace. Felicitări participanților la competiție! Felicitări Școala Gimnazială Șutești pentru această activitate reușită! O primăvară plină de soare, de bucurii și succese școlare vă doresc tuturor! Cornelia Vîju Pentru imagini de la această activitate, vizitați: http://corneliaviju.blogspot.ro/2016
CONCURSUL JUDEȚEAN DE CREAȚIE PLASTICĂ „AMINTIRI CU CREANGĂ” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1457200299.html [Corola-blog/BlogPost/354479_a_355808]
-
capodoperă. Lumină Lina, pentru Mama Lisaveta! Mama - eseu de Maestro Eugen Doga Deși au trecut mai mulți ani de când mama a plecat la Ceruri, eu și acum îi simt căldura sărutului pe obraji, văd ochii ei umezi de lacrima bucuriei, mânuțele ei calde și moi, care mă cuprindeau și mă mângâiau cu duioșie. Nu pot să explic această puternică legătură dintre mine și mama, sau... dintre mama și mine. Cine și ce a determinat lucrurile astfel, încât ea să devină pentru
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1431080734.html [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
intrat în altă lume. Lumea celor drepți. Nu-mi aduc aminte să fi spus mama vreodată „nu pot”, „am obosit”, „vreau odihnă”, „nu vreau”. Deși, de bună seamă, ea obosea și avea nevoie de odihnă. Câteodată, ea mă lua de mânuță și mergea în sat la joc. Pe drum trecătorii o întrebau, cine e băiatul acesta? Mama cu mândrie răspundea că acesta este cavalerul ei și unica ei nădejde. Nu știu pe cât de bine i-am îndreptățit speranțele, dar cred că
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1431080734.html [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
la colegii mei. Mie, însă, nu a avut cine să-mi pună pe cap ”pilotcă”... A mea rămase pe veci cu tata în mormântul aflat pe pământ străin, situat în preajma lacului Balaton din Ungaria. Mama atunci, m-a luat de mânuță încetișor și mergând începea a se clătina de durere și slăbiciune... ca prin ceață am pornit noi spre casa noastră... casă și ea rămasă orfană. Acolo, la marginea de sat, încă mult timp a răsunat baritonul lăutarului orb, Moș-Fedot, chiotele
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1431080734.html [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
chip văzând cum își face prezența la acestă manifestare, domnul prof. dr. Nicolae Băciuț - poet, prozator, eseist, editor și nu în ultimul rând un admirabil promotor de cultură. Din sala arhiplină, zeci de copii au venit în față, incendiind cu mânuțele lor trupul acestui om, îmbrățișindu-l și sărutându-l. Sub ochii mei se petrecea un spectacol de neimaginat ! Să scrii despre un om, mentor spiritual a sute de copii, este ca și cum ți s-ar solicita curiozitatea privirilor, atunci când revezi o persoană
BRĂILA ŞI POEMUL PHEONIX de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Concursul_national_ion_creang_constanta_abalasei_donosa_1365878647.html [Corola-blog/BlogPost/345877_a_347206]
-
numea tot Jup. Între mine și Jup Doi era o prietenie de nedzdruncinat. Mă iubea așa cum numai un câine poate să te iubească. Monica prima mea fetiță avea vre-o doi ani și jumătate. Nu putea adormi numai dacă ține mânuța în părul meu. Scotea mânuța printre zăbrelele pătucului ei și adormea fericită așa. Într-o zi soarta ne-a despărțit, divorțând de primă soție... Scenă pe care nu am să o uit niciodată a fost cea care s-a întâmplat
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ultima_mea_iubita.html [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
și Jup Doi era o prietenie de nedzdruncinat. Mă iubea așa cum numai un câine poate să te iubească. Monica prima mea fetiță avea vre-o doi ani și jumătate. Nu putea adormi numai dacă ține mânuța în părul meu. Scotea mânuța printre zăbrelele pătucului ei și adormea fericită așa. Într-o zi soarta ne-a despărțit, divorțând de primă soție... Scenă pe care nu am să o uit niciodată a fost cea care s-a întâmplat atunci când am ieșit pe poarta
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ultima_mea_iubita.html [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
stătea în două picioare... Cât mine de înalt! Câinele se uită nedumerit și trist la mine, iar la geam se uitau nedumerite și triste, Monica, fetița mea de doi ani și jumătate... cea care nu putea adormi decât dacă ținea mânuța în părul meu, și fosta mea nevasta Angelica... Spre deosebire de Jup, ele plângeau „mohnit” și lacrămi rotunte li se prelingeau pe obraz. Am dat colțul și am inceput sa plâg și eu... (chiar și acum când scriu aceste rânduri „dau apă
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ultima_mea_iubita.html [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
dovleac mare și chel n-au ce căuta stricând aspectul general al piticaniilor care se ,,vor” a fi așa cool, să ți se facă pielea ,,găină”, să-ți înghețe sângele în vine când te uiți în lentilele lor. Și-apoi mânuțele lor firave învățate să apese butoane și clape de computer e iarăși o deformare ,,profesională” menită să dea un plus de realism omuleților care răpesc pe câte un om și-l supun unor teste halucinante care mai de care mai
UNIVERSUL ANTICREAŢIONIST AL LUI STEPHEN W. HAWKING de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Universul_anticreationist_al_lui_stephen_w_hawking_.html [Corola-blog/BlogPost/356278_a_357607]
-
se deschide, având zăbrele mari... Dar hai să sparg geamul, să pot ieși. Am spart doar într-un colț... Citesc un bilețel adus de porumbel, în cioc: „Leagă funia de zăbrelele geamului”! Încerc să fac asta. De-abia pot scoate mânuța prin geam, să pot dezlega funia de pe motan, și s-o leg de grilaj. Acum stau și aștept minunea. Văd cum o forță mare trage de grilaj, care imediat zboară, cu geam cu tot! Aerul rece năvălește în încăperea insalubră
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1439897804.html [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
culturale și respectul pentru munca celor care s-au jertfit pentru ca ei să aibă o viață lipsită de griji, au fost de mult uitate... Când privesc în jurul meu și văd copii care abia știu să meargă și țin deja în mînuțe cîte un Ipod sau un Handy, mă întristez...; acești micuți nu vor ști ce înseamnă să citească o carte, să simtă mirosul de cerneală a cărților ieșite de sub tipar. Ei vor avea mereu în fața aceste produse electronice care au ajuns
VICTIMELE SOCIETÄŢII MODERNE de DOINA THEISS în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_victimele_societtii_moder_doina_theiss_1365072062.html [Corola-blog/BlogPost/346054_a_347383]
-
se prelingea un strop de salivă. Mache le zise: - Înainte de a începe să mâncăm, trebuie să spunem rugăciunea prin care să-i mulțumim Domnului că a avut grijă să avem masa plină cu ocazia nașterii Fiului Sau. Toți își lipiră mânuțele una cu alta și începură să repete după Mache rugăciunea, pe care el o spunea cu multă evlavie.La final după „Amin!” spuse: - Acum puteți să mâncați, dar nu vreau să aud un cuvânt până când terminați. Copiii îl priviră temători
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433419957.html [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
obrazul unei mame curge-o lacrimă sărată... Numai ea în miezul iernii nu îngheață,-i prea curată. Păpușa de cârpă În fiecare zi când se-ndrepta spre școală Fetița se oprea la o vitrină... goală... Se-apropie acum cu o mânuță-ntinsă, Să mângâie fereastra ușor întredeschisă. A fost un magazin cu multe jucării Ce aducea în suflet la cei mici bucurii, Acolo în vitrină era o balerină... Unde-a plecat acuma, a cui e-această vină? Copila poartă lacrimi în
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_podaru_1482257216.html [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
frumoși și de expresivi, priveau cu luare aminte la fiecare persoană și impuneau tăcere. Refuza orice chemare și nu vorbea cu nimeni. Mare mi-a fost mirarea, într-o pauză, să-l văd în brațele Silviei, strângând-o cu o mânuță de gât! Nu știu cum au reușit să închege așa repede o prietenie. La un moment dat a fost numai la ea în brațe, inclusiv în apropierea plecării. Se jucau în holul de jos, se ascundeau pe după ghivecele cu flori și râdeau
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415737796.html [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]