850 matches
-
înfățișat stând pe asin către noi și întors către mulțimi numai cu fața, privindu-le cu sentimentul celor ce se vor întâmpla în timpul patimilor când, așa cum s-a amintit mai sus, din rândul mulțimilor vor striga: "Răstignește-L!" Șederea pe mânz însemnă, potrivit comentariului liturgic al praznicului, întoarcerea neamurilor neînfrânați, de la necredință la credință" (Idiomelar, glas 8, de la Doamne strigat-am, Vecernia de Duminică seara din săptămâna Patimilor) sau Răscumpărătorul nostru cel drept a șezut pe mânz ca să piardă cutezanța cea
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
Răstignește-L!" Șederea pe mânz însemnă, potrivit comentariului liturgic al praznicului, întoarcerea neamurilor neînfrânați, de la necredință la credință" (Idiomelar, glas 8, de la Doamne strigat-am, Vecernia de Duminică seara din săptămâna Patimilor) sau Răscumpărătorul nostru cel drept a șezut pe mânz ca să piardă cutezanța cea dobitocească a vrăjmașilor, care nu strigă: Toate lucrurile lăudați-L pe Domnul și-L preaînălțați în toți vecii" (Cântarea 8 din canonul Utreniei praznicului). Așadar, Mântuitorul nostru Iisus Hristos a venit în lume să nimicească păcatul
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
lume să nimicească păcatul, sub toate formele lui, nu numai sub cea a cutezanței, și să aducă pe om la starea de integritate în care a fost creat, a cărui menire este să laude pe Făcătorul sau, pe Dumnezeu. "Pe mânz tânăr, încălecând Împăratul Tău, Siloane, Iisus Hristos a venit să strice înșelăciunea idolilor cea necuvântătoare și să oprească pornirea cea neoprită a tuturor neamurilor, ca toți să cânte: Toate lucrurile lăudați-L pe Domnul" (Ibidem). Cu toate că Mântuitorul nostru Iisus Hristos
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
semnele biruinței purtând, Ție, Biruitorului morții, strigăm: Osana!" (Troparul praznicului). Înnoirea are ca treaptă premergătoare înlăturarea patimilor cu rugăciuni luminătoare și ținând ramuri de virtuți să ne sârguim a întâmpina pe Iisus Hristos, pe care-L așteptăm să încalece pe mânz "și gătindu-Se spre patimi, ca să ne mântuiască pe noi" (Tropar de la Pena 9 de la Utrenia de Marți în Săptămâna Patimilor). "Curățindu-ne sufletele, să lăudăm pe Iisus Hristos prin credință, cu ramuri înțelegătoare, ca și pruncii, strigând cu glas
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
ești cuvântat!" (Stihira, glas 4, la Doamne strigat-am de la Vecernia de joi seara pentru Vinerea Săptămânii Floriilor). "Doi sfinți apostoli, care Te știau pe Tine, Hristoase, ca ești Unul din Treime, au fost trimiși acum de Tine ca să aducă mânzul, fiul asinii, precum scrie; pe care smerindu-Te ai șezut. Îndură-Te ca să găsești cu voia Ta șederea întru înălțime a tuturor celor ce Te iubesc pe Tine." (Ibidem) Arhitectura clădirilor Cetății Ierusalimului ca și muntele, se desfășoară pe verticală
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
sădită în inima omului, acest Dumnezeu imprudent - credul, cum ar gândi unii, care, de altfel, L-au executat fără milă - S-a prezentat în fața umilințelor și a morții, cu toată simplitatea unui cuceritor de inimi curate și smerite: călare pe mânzul asinii!... Tot atât de contrariați și de indignați vor fi fost și contemporanii proorocului Zaharia, cel ce, cu 500 de ani înainte ca Mântuitorul nostru Iisus Hristos să se nască, I-a vestit intrarea în cetatea Ierusalimului călare pe un... măgar. Halal
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
2000 de ani; Halal Dumnezeu mai aveți și voi, creștinii! - vor gândi și acum deștepții lumii noastre. Și totuși proorocia s-a împlinit întocmai, magistral tâlcuită de Sf. Ioan Gură de Aur, patru veacuri mai târziu. Acesta ne încredințează ca mânzul asinii pe spinarea căruia Iisus Hristos a fost purtat spre Ierusalim nu simbolizează altceva decât Biserica cea nouă a creștinilor, iar asana, mama acestui mânz, reprezintă vechea credință iudaică și mozaică, care pășește în istorie pe urmele odraslei sale... Mai
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
tâlcuită de Sf. Ioan Gură de Aur, patru veacuri mai târziu. Acesta ne încredințează ca mânzul asinii pe spinarea căruia Iisus Hristos a fost purtat spre Ierusalim nu simbolizează altceva decât Biserica cea nouă a creștinilor, iar asana, mama acestui mânz, reprezintă vechea credință iudaică și mozaică, care pășește în istorie pe urmele odraslei sale... Mai mult, Iisus Hristos nu călărește direct pe spinarea mânzului, ci I s-au întins hainele apostolilor, devenite adevărata interfață între Biserică și Mântuitorul lumii. Animalul
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
purtat spre Ierusalim nu simbolizează altceva decât Biserica cea nouă a creștinilor, iar asana, mama acestui mânz, reprezintă vechea credință iudaică și mozaică, care pășește în istorie pe urmele odraslei sale... Mai mult, Iisus Hristos nu călărește direct pe spinarea mânzului, ci I s-au întins hainele apostolilor, devenite adevărata interfață între Biserică și Mântuitorul lumii. Animalul merge supus, cu blândețe (deși nu cunoscuse căpăstrul), închipuind ușurința cu care neamurile vor primi blândul jug al Evangheliei iubirii. Dacă toată creația a
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
el, și a intrat în Ierusalim potrivit proorocirii lui Zaharia, care a spus mai demult: "Bucură-te foarte, fiica ionului, veselește-te, fiica Ierusalimului, căci iată, Împăratul tău vine la tine drept și biruitor, smerit și călare pe asin, pe mânzul asinii" (Zaharia 9, 9). Proorocul a arătat prin aceste cuvinte că împăratul acela proorocit este El singur Împărat al ionului. Căci spune Sfânta Scriptură: Împăratul Tău nu este înspăimântător pentru cei ce-L văd pe El, și nu este de
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
numai nădejdea lui Israel, ci este și așteptarea neamurilor, după proorocirea lui Iacov: Acela își va lega de viță asinul Său" (Facerea 49, 11), adică legând poporul cel supus Lui dintre iudei. Și "legând de coarda de viță de vie mânzul asinii Sale" (ibidem). Dar coarda viței de vie sunt ucenicii Domnului, către care a grăit Acesta: "Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele" (Ioan 15, 5). De fapt, de aceasta coardă a legat Domnul pe mânzul asinii Lui, adică pe noul
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
coarda de viță de vie mânzul asinii Sale" (ibidem). Dar coarda viței de vie sunt ucenicii Domnului, către care a grăit Acesta: "Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele" (Ioan 15, 5). De fapt, de aceasta coardă a legat Domnul pe mânzul asinii Lui, adică pe noul Israel cel născut din neamurile păgâne, care, după har, s-au făcut fii ai lui Avraam. Dacă acea împărăție este nădejdea neamurilor păgâne, cum de spun ei că noi, crezând în ea, ne vom teme
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
și bătrâni, cârmuitori și cârmuiți, ca să dobândim putere de la Dumnezeu, să înălțăm trofeu și să purtăm însemnele victoriei, nu numai împotriva patimilor celor rele, ci și împotriva vrăjmașilor celor văzuți și nevăzuți, astfel încât să dobândim ajutorul la vremea potrivită. Căci mânzul cel nou, pe care l-a învrednicit Domnul să-l călărească pentru noi, chiar dacă este unul singur a închipuit supunerea neamurilor păgâne față de El, din care ne tragem noi toți ca neamuri, cârmuitori și cârmuiți deopotrivă. 12. Așadar, după cum în
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
și-i plătește stupefiatei codane. Parcă ar fi Eugen Andoni, inegalabilul prieten, plecat fără întoarcere în raiurile Bîrnovei. Caii pasc printre albine. Sînt cinci. Doi roșii, grași, unul cenușiu, cu coamă albă, unul alb, pătat cu negru, unul negru, un mînz prostănac și firav. Botul lor ocolește floarea galbenă a păpădiei, în care stau înfipte albinele. Pe cerul albastru trece un avion. Aș vrea să-i văd galopînd spre livezile de pe deal. Mă apropii de ei, cam la o lovitură de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
floarea galbenă a păpădiei, în care stau înfipte albinele. Pe cerul albastru trece un avion. Aș vrea să-i văd galopînd spre livezile de pe deal. Mă apropii de ei, cam la o lovitură de copită și-i alung. Nimic. Doar mînzul se sperie, trece pe sub burta iepei și se ascunde după ceilalți. Dintr-odată, ridică toți capetele și privesc neclintiți, cu urechile ciulite: din jos, dinspre bălți, vine zgomot de osii. Cîteva secunde, apoi boturile se afundă iarăși în iarbă. Ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
arcul vitezelor dintre scenă și elipsă, segmentarea acoperă arcul vitezelor dintre pauză și scenă. ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și DURATĂ, MIȘCARE LENTĂ. sem [seme]. 1. O trăsătură semantică elementară (Greimas); o unitate de semnificații minimale. Înțelesul cuvîntului mînz, bunăoară, este produsul unor seme ca "ecvestru", "tînăr", "mascul" etc. 2. O unitate a CODULUI SEMIC (Barthes); un SEMNIFICAT conotativ; un element care conotează o anumită trăsătură de caracter (sau peisaj). Fie un personaj de parte bărbătească cu gene alungite
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
curțile dorului) (Blaga, 2010 : 193) Par nos veillées tamis de lin le temps se tamise et une blanche poussière se dépose sur nos tempes. (Au manoir de l'ardente langueur) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 207) Totul e-n așteptare. Totul albastră văpaie. (Mânzul) (Blaga, 2010 : 238) Tout est en attente. Tout bleu rayon ardent. (Le poulain) (Miclău, 1978 : 437) Mumele sfintele luminile mii, mume sub glii îți iau în primire cuvintele. (Epitaf) (Blaga, 2010 : 254) Leș mères saintes milliers de lueurs mères des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1974 : 249) ; " Liniștea se rotunjește albastră. Le silence bleu s'arrondit. " (Biblică/Biblique) (Miclău, 1978 : 349) ; " Le silence bleuté s'arrondit. " (Biblique) (Poncet, 1996 : 130) ; " Totul e-n așteptare. Totul albastră văpaie. " " Tout est en attente. Tout bleu rayon ardent. " (Mânzul/Le poulain) (Miclău, 1978 : 435). Le sang Le sang est le symbole de la chair, de la passion, de la quête des origines.1562 La traduction littérale est, en général, la méthode par laquelle on peut transmettre en langue cible le mythe du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
des anges) et de sphère du ciel où se trouvent leș astres.1563 Le nom " huma ", qui ne représente pas nécessairement une terre cultivée, est traduit par " sol " ou " terre " et parfois par " glaise " : " aromele humei " " leș arômes de la terre " (Mânzul/Le poulain) (Miclău, 1978 : 435) ; " huma săracă " " le sol aride " (Ani, pribegie și somn/ Années, exil et sommeil) (Ierunca, 1975 : 4) ; " la glaise aride " (Années, exil et sommeil) (Stolojan, 1992 : 103). En ce qui concerne le substantif " lut ", qui participe
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
équivalent est donné au nom " țara " (" pays "). La répétition du moț " terre " est censée augmenter la poéticité du texte-traduction. Le terme " ogor " (littéralement : " labourage ", " terre cultivée ") est traduit parfois par " argile ", ce qui représente un écart sémantique : " ogorul " " le labourage " (Mânzul/Le poulain) (Miclău, 1978 : 435) ; " că apele ei tac, ce umblă sub ogor " " ils se taisent telles leș eaux coulant sous l'argile " (Poeții/Leș poètes) (Miclău, 1978 : 453). En conclusion, leș traductions de notre corpus présentent des confusions des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Le village des merveilles), p. 413, Alean (Nostalgie), p. 415, Boare atlantică (Brise atlantique), p.417, Vânzătorul de greeri (Le marchand de grillons), p. 419, 9 mai 1895 (Le 9 mai 1895), p. 423, Răsărit magic (Lever magique), p. 433, Mânzul (Le poulain), p. 435, Sfanțul Gheorghe bătrân (Saint Georges vieux), p. 439, Sud (Sud), p. 441, Dumbrava roșie (Le taillis rouge), p. 443, Ardere (Combustion), p. 445, Cântec pentru anul 2000 (Chanson pour l'an 2000), p. 447, Epitaf (Épitaphe
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
o origine probabilă. Iată aceste cuvinte: baltă, balaur, barză, baligă, brad, brâu, brânză, brusture, bucurie, buză, cătun, căciulă, căpușă, călbează, ceafă, cioară, cioc, ciut, copac, coacăză, curpen, gard, gorun, ghionoaie, ghimpe, groapă, grumaz, gușă, gresie, leurdă, mal, mazăre, măgură, mărar, mânz, murg, măgar, mugur, năpârcă, pupăză, rânză, rață, sâmbure, strugure, strepede, șopârlă, țap, vatră, viezure.58 Baza latină a limbii române-toate limbile romanice provin din latină, iar structura lor continuă structura acesteia. Acad. Al. Rosetti, în Istoria limbii române, a dat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Masca”, i-a apărut în 1984 suita de medalioane critice Portrete de artiști. SCRIERI: Sfârșit de spectacol, București, 1941; Oamenii știu să zâmbească, București, 1946; Valse hésitation, București, 1970; Strada infinitului, București, 1974; Menestrelii regelui Ludovic, București, 1980; Luna și mânzul sălbatic, București, 1982; Portrete de artiști, București, 1984; Toamna, când se scutură castanii, București, 1991; Frumosul și iubirea, București, 1998; Poesis. Triumf al iubirii de frumos, București, 1999; Aurore și genuni, București, 2001; Columnele sonetului, București, 2002. Traduceri: E. Malțev
CONSTANTINESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286376_a_287705]
-
senzorială echivalează cu o revoltă ieșită tocmai din esențialitatea setei lui de certitudini: „Vreau să te pipăi și să urlu: «Este»!” Între credință și tăgadă, nici una biruitoare, încordarea către nemărginire („Sunt, Doamne, prejmuit ca o grădină,/ În care paște-un mânz”), „neliniștita patimă cerească” e chiar prețul râvnit: existența se substanțializează în patosul interogației, zbaterilor, iar omenescul se dezvăluie eroic în neostenita sa sete de perfecțiune. Drama căutării de sine întru Dumnezeu revine ciclic în poezia lui A. Un rezumat al
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
meșterească o armă consacrată, o lance cu însemne magice : Făuri fieraru-o lance, Nici prea lungă, nici prea scurtă, A făcut-o mijlocie : Sta un lup pe ascuțișu-i, Se găsea un urs la vârfu-i, Un elan sărea pe tocu-i, Alerga un mânz pe coadă, Azvârlea un ren sălbatic (32, p. 735). Väinämöinen rostește un descântec de îmbunare a divinităților pădurii și de legare magică a fiarei. Pentru a găsi ursul, pentru a străbate căile întortocheate ale labirintului silvestru, eroul este călăuzit de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]