5,190 matches
-
pe fata - mă anticipează... m-a-m ridicat și eu în picioare și mi-am lipit față de spatele tău, iar mâinile mi le-am petrecut peste mijlocelul tău pe burtică dulcică. Simțeam un parfum ce-mi se cuibărise și în măduva spinării, mă cabrase , da mă și îmbărbătase, de comoditatea mea devenise proverb, căci trăgeam cu putere de vâsle. Pentru că nu ne distanțaserăm prea mult de țărm, vedeam acum pe unu care țipă cât îl ținea gură zicând să ne întoarcem
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > MĂDUVA ZILEI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 354 din 20 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Măduva zilei Coloana vertebrală a zilei încovoiată spre trotuarul de vis-à-vis Sprijinită de bastonul unei raze de soare
MĂDUVA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361366_a_362695]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > MĂDUVA ZILEI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 354 din 20 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Măduva zilei Coloana vertebrală a zilei încovoiată spre trotuarul de vis-à-vis Sprijinită de bastonul unei raze de soare ruptă din apusuri târzii Încearcă să se îndrepte când femeia trece ca un abur pe acolo Să ascultre guguștucul într-un concert pe
MĂDUVA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361366_a_362695]
-
unei raze de soare ruptă din apusuri târzii Încearcă să se îndrepte când femeia trece ca un abur pe acolo Să ascultre guguștucul într-un concert pe post de solo. Eu stau și pun umărul să-ndrept ziua, mai pun măduvă în coloană de lumină și beau mustul din via ce-și fierbe seva în cană. Privesc la pulpele femeii visând la sânii nopții copți în palmă , cu gândul acesta îndrept coloana zilei ce devine înaltă și calmă. Al.Florin Țene
MĂDUVA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361366_a_362695]
-
de lumină și beau mustul din via ce-și fierbe seva în cană. Privesc la pulpele femeii visând la sânii nopții copți în palmă , cu gândul acesta îndrept coloana zilei ce devine înaltă și calmă. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Măduva zilei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 354, Anul I, 20 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MĂDUVA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361366_a_362695]
-
269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE Metafora ruginii Floarea ruginii fumurie Coagulează metafora la loc Și rădăcinile-ntoarse-n tăcerea azurie Clocotesc a sevă,fluierînd din soc. Gândește mersul osul de oxigen A măduvei umplută cu apus Spre ele alunecă flori fără polen Aripi urcând cu mine mai sus. Din motani coboară păsări către pădure Cu zborul întreg descătușat sub pene Și cerul coboară sub aripi sure Aduceri aminte strecurându-se în vene. Și
METAFORA RUGINII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361435_a_362764]
-
Articolele Autorului Convocare eșuată, la încenușarea Nadiei Oare ce simbrie ar mai avea de dat vieții, poporul român, până nu se irosește pe sine, nefiindu-și propriul erou, ca la alții, ci propriul să detonator ce-i aruncă în aer măduva spiritualității sale, ca la noi?! Ce vrea să facă poporul român cu el însuși, spre ce se îndreaptă, până unde vrea să ajungă? Îi sunt mâncate rădăcinile de coropișnițe necombătute, i-s ronțăite frunzele de omizile și lăcustele a ce
CONVOCARE EŞUATĂ, LA ÎNCENUŞAREA NADIEI . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363910_a_365239]
-
și despre care nu se știe dacă nu a avut de jucat un rol în această „piesă”. Labiș a fost împins din spate de către o persoană, îmbrâncitura l-a proiectat pe grătarul dintre vagoane, a căzut cu capul pe caldarâm, măduva spinării i-a fost secționată. Trupul fiindu-i paralizat, la spital mai era conștient, dar chirurgii nu l-au putut salva. Acolo, a șoptit un poem prietenului său Aurel Covaci, importantă mărturie a morții sale: „Pasărea cu clonț de rubin
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
Pan din gură în gură/Era în sămânța gata de germinație.// Am spart coaja seminței cuvântului/ Și-am dat peste altă sămânță/un alt înțeles, o altă cărare,/o altă speranță,/o clanță/pentru o altă,/o altă...//până rămâne/măduva Limbii Române.// În fiecare cuvânt e un oier,/un țăran/care face holda să cânte/imnurile acestui pământ/scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente/ale brazdelor.// Rostiți un cuvânt în limba noastră/și veți simți/și gustul mierii/și vânturile
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
Șerpe Publicat în: Ediția nr. 1237 din 21 mai 2014 Toate Articolele Autorului POEMA INCEPTUS 21.10.2013 Începutul mătura dărâmăturile zidite în mine de bună voie până la netezire drumul neînceput încă avea cărările străbătute de râvnă era puternic din măduva sângelui precum o rădăcină zămislită în cenușile phoenix clocotea până la explozia femeii ce-și înjunghiase sfârșitul din călcâi drept în punctul inimii Referință Bibliografică: POEMA INCEPTUS / Anca Elena Șerpe : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1237, Anul IV, 21 mai
POEMA INCEPTUS de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/362480_a_363809]
-
somn și din cînd în cînd un soi de moarte care nu spune nimic în "aparența" ei, subțire, de culoarea soarelui obișnuit să zăbovească deasupra ta vesmîntul de sărbătoare, răcoros și proaspăt, amintirile ori salcîmii din jurul gării, uzi pînă la măduvă, dinspre răsărit lunile trec zile se schimbă una pe alta ce rost are să fii iubită dacă nu ești întîia între toate? mai bine să mă urăști tăcînd în miezul zilei, plasa pescarului Primăvara cu miresme alese poate c-ar trebui
ANESTEZII PE FRÎNGHII DE LUMINĂ de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361124_a_362453]
-
bere, acompaniată de gustări și de micii a căror rețetă o știa doar Culici lu' Son, al cărui nume circula prin toată zona și nu numai. Se spunea că stropește conținutul cu zeamă în care au fiert oasele pline de măduvă. Aici vin și intelectualii, preoții Gheorghe și Nicolae Ionescu, învățătorii Luca Paul, Șușlă, Stăncioiu, Hănescu și Petrică, îmbrăcați în costume naționale, pantaloni din șai alb, cămașă de borangic, haină neagră și pălărie de fetru pe cap. Înconjurați de săteni, dascălii
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
-și permanent emoția lirică. O inteligență poetică mobilă și o afectivitate delicată se rotesc în poezia sa pe orbite fin echilibrate, împrejurul nucleului emoțional. În ciuda aparențelor Sorescu este un metaforic, dând poeziei sensuri poetice noi unor noțiuni „banale”, lipsite de măduvă poetică precul în „Don Quijote”, „Shakespeare”, „Galileo Galilei” sau „Bătrânul fără mare”. Metafora poeziei „Shakespeare” e aceea a unui demiurg, zidește, desăvârșește o lume, fiind însăsi creațiunea: „Shakespeare a reat lumea în șapte zile. În prima zi a făcut cerul, munții
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
lui Hristos, Când pe drumul confuziilor mari Înțelepciunea îl făcea mai frumos. Un ochi îl urmărea-n sine, În cale crescând confuzii de lumini, Ce-l ducea-n tăcerea care vine Sub atâția ochi divini. Filosoful esențelor țări Își bea măduva cuvintelor din mers, Dacă prin vreme anii sunt mai rări Cineva muntele de păcate l-a șters. Mai trăiește vremea inimii înduioșate Și-a timpului dragostei cea bună, Măi soarbe esențe cu păcate Din lutul ce-l roagă să rămână
FILOZOFUL ESENŢELOR TARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367317_a_368646]
-
picioarele în mare și nasul în nisip. Femeia mea cea de toate zilele Din coasta lui Adam s-a întrupat jumătatea mea Mă arde carnea când suferință o supune, Când vine coborând din vremuri o simt o stea Aprinsă în măduva fiecărei ore bune. Am patru umeri Doamne când alături este Două inimi ne bat în pieptul nostru albastru, Iar drumul pe care mergem e o poveste A omenirii ce-și caută menirea pe-un astru. Îmi curge sângele în valuri
FILOZOFUL ESENŢELOR TARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367317_a_368646]
-
ce mușcă din carnea ta vegetală “.(Este calmă, trândavă ). La capătul exaltărilor, autoarea e o altă ființă, un animal superior îmbogățit cu carnația metaforei așezată cu grijă peste scheletul lui abstract, un arheu elibert în carnea cuvântului și fugit din măduva scheletului realității. Aceste poeme-tablete sunt o formă de purificare, dar și o povară ontologică, o boală congenitală, tradusă prin viziuni ale splendorii malefice, îmbibate de profetism:”Sălbatic este și dansul de nuntă și mătcile nu știu mai nimic din somnul
METAFORA CA MOD DE EXPRIMARE A VIBRAŢIILOR EULUI LA MELANIA CUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366886_a_368215]
-
alămuri liniștea munților din preajmă. Era ca și cum câini năbădăioși - cu a căror poziție ne asemuiam șederea noastră în bănci, înainte de începutul poveștii - ar fi fost puși cu „botul pe labe” aruncându-li-se „osul de ros” pentru a-i extrage măduva, a-l curăța de puținele firișoare de carne rămase și care, odată înfulecate, le-ar fi dat puteri nebănuite, încetând „mârâitul” pentru a putea-o lua din nou de la capăt ... Cuvânt și cântec ce picurau în noi roua cerului de
CORNELIA ŞANDRU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367140_a_368469]
-
mărturisea, fără cuvinte, că ființa aceea nu fusese chiar o fantasmă... Dacia simți cum acvila regală din efigie, își împlântă clonțul, scormonește în carnea sa tânără, cum îi cuibărește cu indiferență la durere, celulă după celulă, cum îi atinge și măduva din șira spinării, dar... osul vertebrei este încă puternic, tare și nu se rupe, nu se frânge de bunăvoie.» Acvila sau pajura reprezintă în simbol, un spirit protector al lumii, începutul, arhaicul, primordialitatea. “Lumea din care plecase” Dacia are parte
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
și pe cealaltă? „Ca să arate oamenilor cum să-și cumpenească pașii atunci când aceștia se rătăcesc, să le arate calea pe care să o străbată până la sfârșitul vieților lor. Pentru a zvânta sângerarea și a lecui rănile din străfundurile firii și măduvei oaselor, pentru a le scoate să fie primenite și spălate la lumina curată a credinței îndepărtând, măcar vremelnic, păcatul cel de toate zilele ... „Dar Domnul, Dumnezeul nostru, unde este în tot acest timp? „Stă cuibărit în inima noastră și face
„MAMĂ, COCOARELE!” ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367204_a_368533]
-
promovăm, să o respectăm și să ne iubim că în povești... pentru a încheia povestea mea cu final fericit și poate așa vom reînvia măreția sângelui strămoșesc din toate timpurile și din toate locurile. Sunt mândră că sunt românca până în măduva oaselor; sunt mândră că pot purta pe buze numele sfânt al României și pot spune ACASĂ, în patria-mi mumă! BALABAN Corina-Georgiana Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” - Bârlad 30 mai 2011 Referință Bibliografică: România mea: Umbrită de veacuri / Confluențe Românești : Confluențe
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
bucurii pământești, pentru ca să placă lui Dumnezeu. Lucrarea oferă crâmpeie de gândire profund creștină a acestor corifei sau ale altor semeni ai lor, pentru a le înțelege mai bine concepția lor de viață, de conduită moral-religioasă. Numai niște oameni convinși până în măduva oaselor de adevărul învățăturilor Mântuitorului puteau fi în stare să lupte până la sacrificiu pentru apărarea lor, pentru a nu renunța la ele. Majoritatea sfinților din aceste volume au trăit în primele trei veacuri creștine, veacuri foarte frământate sub aspect politic
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
bucurii pământești, pentru ca să placă lui Dumnezeu. Lucrarea oferă crâmpeie de gândire profund creștină a acestor corifei sau ale altor semeni ai lor, pentru a le înțelege mai bine concepția lor de viață, de conduită moral-religioasă. Numai niște oameni convinși până în măduva oaselor de adevărul învățăturilor Mântuitorului puteau fi în stare să lupte până la sacrificiu pentru apărarea lor, pentru a nu renunța la ele. Majoritatea sfinților din aceste volume au trăit în primele trei veacuri creștine, veacuri foarte frământate sub aspect politic
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
galben-albaștri, “consumatorii de bere” și “clienții de bănci”, derbedeii și curioșii, gospodinele care privesc jocul de pe stadion peste “gardul telenoveleor” și puștii, care nu s-au hotărât cu ce echipă țin, sunt tipologii diverse ale microbistului provincial, european însă până în măduva oaselor... Să revenim, deci, la culori...! Galbeni ca zăganul de aur din stema Măneciului, în zare, Muntele Roșu, cu smârdar, vecin cu Muntele Zăganu, străjuiți de barajul de argint și albastrul lacului de acumulare Măneciu... Câți dintre jucătorii măneceni și-
DE CE AVEM NEVOIE DE FOTBAL? de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363693_a_365022]
-
Acasa > Poeme > Devotament > ARTISTUL Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului până-n măduva oaselor simțea frumusețea ivindu-se de sub unghii de timp o imortaliza în femei albastre coborâte din mări pe umărul gol al destinului avea în atelier scări ale ideilor pe care le urca cu grijă să nu se prindă culoarea de
ARTISTUL de AURA POPA în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363748_a_365077]
-
și corupție, ea se mărește și datorită factorului educațional; egalitatea de șanse oferită este și ea de multe ori nerespectată, așa încât, spusele filozofului german Johann Gottfried Herder (1744-1803) devin valabile, și uneori „poporul cel mai nobil își poate pierde noblețea; măduva îi este zdrobită în oase, și dorurile sale cele mai alese și frumoase sunt coborâte până la minciună și înșelăciune ... ”. Omul simte când viața își pierde demnitatea, când ea este pusă în pericol, și încearcă să supraviețuiască. Supraviețuirea poate fi de
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]