396 matches
-
să nu se găsească cineva care să-și asume o asemenea sarcină? Omul e o dată om și de două ori copil, cu deosebirea esențială că în prima fază de copilărie este luat în brațe de toți cei din familie și măgulit cu alese cuvinte de alint. Cât privește cea de a doua copilărie, lucrurile se schimbă esențial. Nu mai e alintat și ținut în brațe de cei apropiați, ci este lăsat să se descurce cum poate și acest descurcat ajunge la
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Corespondența dumneavoastră (primită trimisă) este de-o rară frumusețe și decență. O adevărată artă a comunicării prin scris. Felicitări tuturor realizatorilor! întinsa și migăloasa analiză a broșurii mele și a cărții privitoare la adolescența celor care îmbrățișează cariera armelor mă măgulește și obligă în egală măsură. Asta cu atât mai mult că este provenită din partea unui OM ca Domnia Voastră. Alese mulțumiri! Primiți din partea noastră, cu ocazia Anului Nou 2011, un frumos și înmiresmat BUCHET DE URĂRI TRADIȚIONALE, binemeritat. Sfânta Treime să
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
atunci întîia oară. ― Na, apoi astea mie nu-mi plac, se supără Gavrilaș, silindu-se să-și apere propria-i cafeluță amenințată, în vreme ce doamna Gavrilaș își frângea mâinile amuțită, parc-ar fi asistat la un cataclism. Fata însă se arăta măgulită de explozia aceasta și primea vijelia de sărutări gângurind ca o turturică. ― Victorie, domnule Gavrilaș! răcni în cele din urmă Titu, zvîrlindu-și pălăria pe pat cu un gest de general triumfător. Și povesti pe nerăsuflate cum a întîlnit pe Grigore
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dragii mei!... Casa voastră e casa fericirii. Eu, care sunt un sentimental, uite așa ceva am visat pentru căsnicia mea. Idealul meu de femeie a fost o ființă ca dumneata, Tecla! în adâncul sufletului meu... Nu te superi, Victore? ― Dimpotrivă, mă măgulește! zise Predeleanu. Adică mai mult pe Tecla. Dar cum Tecla e a mea și noi doi suntem unul... Tecla surâdea. Iuga adăugă: ― Da, așa, cu surâsul dumitale, cu blândețea dumitale, cu copilașii dumitale... Cum să nu te invidiez, Victore? Mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și simpatică. ― Uite! făcu doamna Alexandrescu, arătînd-o triumfătoare. Tânărul îi sărută mâna ceremonios, zicînd: ― Sunt fermecat, doamnă Mimi! ― Cum ai cunoscut-o așa dintr-o dată? se minună doamna Alexandrescu. ― După frumusețe și încă după ceva! răspunse Titu. Mimi râse. Era măgulită de galanteria tânărului. Gînguri: ― Mi-a spus mama că ești poet. M-am convins acum și eu. Îi ceru insistent, secondată de maică-sa, să explice și restul. Tânărul Herdelea mărturisi că, scotocind prin lăzile din antreu, a dat peste
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Toată lumea știe că sunt în divorț. O revenire i-ar face și ridicoli. Pe urmă azi mai poate fiecare să-și croiască o viață nouă. Mâine poate ar fi mai greu... Miron stărui s-o convingă. Nadina îl întrerupse: ― Mă măgulește insistența ta, papa drag... E o dovadă de iubire care mă înduioșează. Dar, te rog, uite... (împreună mâinile ca la rugăciune), te rog, dă-mi dovada supremă de iubire și... să vorbim de altceva. ― Despre ceea ce aș fi vrut să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în papucii moi, se ridică în picioare și-și scoase cămașa de noapte, aruncînd-o pe așternut. Rămase goală, cum îi plăcea atât de mult să umble acasă, în dormitorul ei, între oglinzile care-i răsfrângeau toate rotunjimile corpului și-i măguleau încrederea în frumusețea ei. Acuma nu se gândise să-și admire goliciunea. Gestul fusese instinctiv. Deși în odaie era cald, o cutremura un fior de frig. ― Aide, Ilenuțo, aide, că mi-e răcoare, murmură ea strîngîndu-și sânii cu brațele încrucișate
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
îi vedea ochii. Observă în clipa următoare că i se îneacă glasul și în privirea lui o strălucire nouă în locul încruntării. Strălucirea aceasta lacomă și tulbure a remarcat-o de atâtea ori în ochii mai tuturor bărbaților și totdeauna a măgulit-o, socotind-o ca dovada cea mai sigură a pasiunilor ce le deșteaptă frumusețea ei. Privirea țăranului o ardea ca o flacără. O simțea cum i se plimbă pe corp și deodată înțelese ca corpul i-e dezvălit. Sări în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
unui anumit ministru care nu i-a fost loial Marelui Consilier nu e decât un exemplu. S-ar putea, de asemenea, ca Su Shun să-i propună lui Nuharoo să devină aliata lui. Ea e o pradă ușoară, atunci când e măgulită cu cuvinte dulci. Maestrul trucurilor ar putea să o aibă la degetul mic. Nuharoo trăiește ca să-și glorifice numele, și orice atenție din partea lui Su Shun i-ar fi cât se poate de plăcută. La urma urmei, supraviețuirea mea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
militar polonez. Ce-i drept, promisiunea privitoare la agenți și instructori a fost împlinită, dar sprijinul francez s-a dovedit iluzoriu de vreme ce Lamartine recomanda ca Franța „să aștepte demn” Anglia, să cerceteze Prusia, să observe Rusia, să calmeze Polonia, să măgulească Germania, să evite Austria, să surâdă Italiei fără „a o excita”, să dea asigurări Turciei, să abandoneze Spania și să ... nu mintă pe nimeni. Mai mult, el și-a făcut un punct de onoare din „frânarea refugiaților polonezi”, urmărind cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o seduce pe Jeanne, ci pentru a-i cuceri părinții. Sigur de puterea sa de seducție, Julien o curtează mai curând pe mamă decât pe fiică. O antrenează pe baroană în conversații nesfârșite despre căsătorii, date și legături de rudenie, măgulind astfel pasiunea acesteia pentru genealogie. Consultat cu privire la o neînsemnată gâlceavă familială, ia fără nicio ezitare partea baroanei. Încântată de aceste atenții, mamei lui Jeanne nu-i trebuie prea mult să ajungă să-l considere pe Julien un tânăr fermecător și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
trebuia ca vărul său să se îndrăgostească cu-adevărat de ea, iar cunoștințele familiei nu trebuiau să aibă prilejuri de bârfă... Cu toate acestea, Catherine nu vrea nici să pună capăt brusc idilei pe cale de a se naște. Se simte măgulită în orgoliul ei de atenția de care se bucură din partea vărului său. Cu toate că nu și-o mărturisește fățiș, nici Catherinei nu-i mai este cu totul indiferentă prezența lui. După cum recunoaște în jurnal, ajunsese să-și iubească și să-și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nouveaux sînt cele două lucrări la care mă raportez adesea, alături de Traité de la psychologie politique. De altfel, în edificarea actualului regim al Italiei, m-am inspirat dintr-o serie de principii cuprinse în aceste scrieri"89. Iată cuvinte ce au măgulit orgoliul bătrînului francez. Acestui omagiu venit din țara lui Machiavelli a răspuns cu o recunoștință compromițătoare. E drept că era încă vremea politețurilor, a capodoperelor, exact înaintea celor două decenii negre, cele mai întunecate ale istoriei. La acea epocă nu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
plăcerii digresive, ajungea la urzeala deasă de referiri istorice, filosofice, ce-i țineau ca în clește pe judecători și pe cei de față. Acel bărbat cu temperament înfocat își stăpânea impulsurile și-și alegea frazele, calibrându-le, dozându-le; îi măgulea pe oamenii legii pentru ca imediat după aceea să-i zdrobească, îl invoca pe Dumnezeu drept martor al nevinovăției lui, după care își revărsa mânia pe falșii martori. Un argument se supunea celuilalt, cu digresiuni care la momentul potrivit se împleteau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
constituit un obstacol în calea ambițiilor membrilor ei, firește, în primul rând ale Rusiei, si, pe cale de consecință, ar fi împiedicat "des guerres cruelles"80. Și, desigur, pentru a-i forță mâna, înaltul demnitar otoman nu a ezitat să-l măgulească pe Friedrich Wilhelm al II-lea, afirmând că, în cazul în care ar fi acceptat propunerea otomană, el ar fi continuat "à jouer le beau rôle de per de la paix d'Europe, qui attire deja la benediction du monde entier
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
nimeni nu se gândește să-i facă originali, cutezători, independenți” (Vauvenargues). Adesea, În societate, surâsul este o datorie. (Zâmbetul binevoitor sau chiar prietenos este o condiție esențială a instalării Încrederii și, implicit, a stabilirii comunicării.) „Dacă oamenii nu s-ar măguli unii pe alții, n-ar exista societatea.” (Vauvenargues) „Fericit ori nefericit, omul are nevoie de altul; cine trăiește numai pentru el, acela trăiește numai pe jumătate.” (J. Delille) Cine vine târziu mănâncă resturile. (Cine nu fructifică avantajele oferite de o
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
protagoniști ai săi erau îmbinați. Distanța dintre autor și persoanaj de asemenea se micșorase. În ciuda protestelor ei ulterioare, după 1968 prăpastia dintre ea și aceste persoanje părea să se fi redus întrucâtva. Mulți cititori aveau un sentiment stăruitor că fusese măgulită să creadă tot timpul că ea era Hadrian, acum ar putea fi tot atât de bine și Zenon. Sentimentul, care se adunase de pe timpul publicării Memoriilor lui Hadrian în 1951, că ea de fapt credea că era Hadrian, a fost simțit și
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
împărțit în tubicule și în dorsi-brachii. J. Verne Cînd enunțurile științifice și tehnice sînt asimilate de scriitura romanescă, ele iau forma unor descrieri ale entităților specifice ("specimen") avînd un suport referențial precis: (27) Ești grozav, Conseil! strigai eu. Domnul mă măgulește. De loc, dragul meu. Ai dat aici o lovitură de maestru. Să prinzi o pasăre vie din asta, și încă să o prinzi cu mîna [...]. [...] eu mă uitam cu atenție la pasărea aia ciudată [...] J. Verne, pp. 161-162 În general
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de la Western Union și acest film descrie Vestul american mai bine decît cele mai bune filme care i s-au consacrat". Pentru un realizator european, un astfel de compliment, venind din partea unor veterani care au cunoscut Vestul american, m-a măgulit foarte mult, dar eu cred că ceea ce scriseseră ei era fals. Nu cred că acest film a descris Vestul așa cum era el, ci întreținea anumite vise, anumite iluzii. Acest film le-a plăcut pentru că descria Vestul despre care ei voiau
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
electoratului. Tranziție spre ce? Spre un sistem "original", ne spun ideologii Frontului, preocupați a-și asigura o libertate de mișcare cât mai amplă, vecină cu bunul plac de până mai ieri. Originalitatea în acest domeniu e un concept capabil a măguli poate unele vanități, dar și să ascundă carențe de program. După o jumătate de an de la declanșarea Revoluției, nu s-ar putea spune că beneficiarii ei, acum legalizați printru-un simulacru de alegeri libere, au făcut eforturi deosebite pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ce pândeau orice nouă construcție etc. "Din momentul în care se recunoaște că suntem în tranziție, din acel moment se recunoaște legitimitatea criticii și se osândește lenevirea, care așteaptă binele în viitor fără nici o luptă, în care văzând răul, îl măgulește cu speranța că se va îndrepta de la sine. De la sine nu se îndreaptă nimic în capetele unei generații; căci orice cultură este rezultatul unei lucrări încordate a inteligenței libere, și datoria de a afla adevărul și de a combate eroarea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nu-l înșeală; dar câteodată se întâmplă, de asemenea, așa cum am spus deja, și ca ea să nu suporte proba unei verificări; ei bine, remarcăm aproape întotdeauna că această idee falsă, dacă ar fi fost adevărată, ea ne-ar fi măgulit instinctul natural pentru eleganța matematică. Astfel, această sensibilitate estetică specială joacă un rol de sită delicată despre care vă vorbeam mai înainte și ne ajută să înțelegem mai bine de ce acela care nu o are nu va fi niciodată un
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
să pregătească revolta. Forța lui Luther a constat însă în scrierile sale care au mers până acolo încât a elaborat o versiune a noului testament, versiune cu mare aderență la mase, mai ales prin faptul că în general scrierile sale măguleau orgoliul național al germanilor. Același lucru avea să se întâmple în Elveția, unde un preot pe nume Ulrich Zwingli (1484-1531) atacă și el predicația indulgențelor, combătând în realitate întâietatea papei, pretinzând în același timp că papalitatea are la origine uzurpația
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ei plătind astfel prin nivelare în plan real inflația simbolică a dialogului direct cu Conducătorul. Adresându-se unor persoane în genere educate, astfel de operații le creau satisfacția de a înțelege evenimente și procese care altminteri erau cu totul opace. Măguliți de cooptarea lor în sfera "celor ce știu", ei erau fidelizați sistematic și deveneau la rându-le vectorii unei comunicări orale pozitive, eficace și credibile în opinia publică, pe care "telefonul fără fir" al zvonurilor o multiplica la infinit. În raport cu
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mulți să nu se poată bucura de rezultatele proprii, oricît de frumoase ar fi ele. Interesant este Însă faptul că În structura psihică umană se găsește din prisosință și cealaltă disponibilitate: „Omul crede cu o uimitoare ușurință tot ce-i măgulește amorul propriu” (A. Maurois). * „Oricine preferă ce a Învățat, decît ce ar urma să Învețe.” (Quintelian) Scriitorul W. Faulkaur explică În felul următor acest adevăr: „Omul se teme mai mult de necazurile pe care le-ar putea avea, decât de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]