491 matches
-
cu liniile și aparatele exceptate de la Legea concesionării telefoanelor. Rețeaua telegrafică din județ nu suferise modificări. Numai pe linia Mălini-Broșteni nu se mai lucra. La data respectivă erau în funcțiune instalații telegrafice Morse la oficiile Fălticeni, Pașcani, Lespezi, Liteni și Mălini. Mai aveau serviciu telegrafic pentru public gările Dolhasca și Ruginoasa. Oficiile Fălticeni și Pașcani se foloseau de mai multe aparate Morse. După anul 1931, numărul acestora s-a redus. Sursa de alimentare cu energie electrică era produsă de baterii Callaud
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se folosea la telegraful Fălticeniămanipulatoare și relee Morse simple), plus o translație telegrafică. Alte două organe de recepție, sunder și Morse scriitor, au fost folosite cu mult înainte la telegraful Fălticeni. La ambele oficii se lucra permanent. La oficiile Lespezi, Mălini și Liteni, instalațiile Morse au fost suprimate înainte de anul 1948, iar la Fălticeni și Pașcani, acestea au funcționat și după anul 1950, până la introducerea teleimprimatoarelor. Deși, în anul 1950, numărul teleimprimatoarelor în întreaga țară ajunsese la 360, la Fălticeni abia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Pașcani și Lespezi, fără comuna Dolhasca, au intrat în componența raionului Pașcani. În raionul Fălticeni au rămas un număr de 27 comune rurale: Baia, Băișești, Bogdănești, Boroaia, Bunești, Ciumulești, Dolhasca, Dolhești, Drăceni, Drăgușeni, Fântâna Mare, Forăști, Găinești, Hârtop, Horodniceni, Liteni, Mălini, Pleșești, Poiana Mărului, Preutești, Probota, Rădășeni, Râșca, Rotopănești, Sasca, Uidești și Valea Glodului, la care s-a mai adăugat ulterior comunele Chilișeni, Fântânele, Reuseni, Tudora, Udești și Vorona. La 1 ianuarie 1951, funcționau oficii la: Fălticeni, Dolhasca, Liteni, Boroaia și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Pleșești, Poiana Mărului, Preutești, Probota, Rădășeni, Râșca, Rotopănești, Sasca, Uidești și Valea Glodului, la care s-a mai adăugat ulterior comunele Chilișeni, Fântânele, Reuseni, Tudora, Udești și Vorona. La 1 ianuarie 1951, funcționau oficii la: Fălticeni, Dolhasca, Liteni, Boroaia și Mălini. Dezvoltarea comunicațiilor poștale, telegrafice și telefonice Naționalizarea principalelor intreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurări și de transport din 11 iunie 1948, a permis trecerea la planificarea economiei naționale. După primii ani de economie planificată(1949-1950), a fost elaborat întâiul plan
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Of. Cornu Luncii deservea 1.018 locuitori din comuna Sasca, Of. Bogdănești 3.044 din com. Râșca, Of. Dolhești 2.683 din com. Manolea, Of. Drăgușeni 1.422 din com. Forăști, Of. Liteni 2.160 din com. Valea Glodului, Of. Mălini 1.030 din com. Poiana Mărului, Of. Tudora 2.077 din com. Vorona și Of. Udești 906 din com. Chilișeni și 1.095 din com. Reuseni. Un oficiu comunal rural deservea în medie 5.900 de locuitori, iar o agenție
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în 1965, a dus la dublarea numărului de telegrame, unitățile de stat folosind excesiv acest mijloc rapid de comunicare scrisă. Referitor la telefonie, în general, în mediul rural, numărul abonaților a crescut destul de încet. Un singur exemplu este edificator: comuna Mălini, puternic dezvoltată economic, abia în anul 1972, a ajuns să numere 19 abonați telefonici, din care numai cinci particulari. În Fălticeni, telefonia era bine organizată din toate punctele de vedere. Orașul avea 275 de abonați în 1962. Activitatea de poștă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu o singură telefonistă aplica programul, după caz, 07-12 și 17-19,30 sau 08-13 și 16,30-19,00; oficiile Boroaia, Bogdănești și Ciumulești, încadrate cu două telefoniste aveau program între orele 06,3021,30, iar la oficiile Cornu Luncii, Liteni, Mălini, Tudora și Udești încadrate cu câte trei telefoniste și Dolhasca cu patru telefoniste, deservirea era permanentă, atât în zilele de lucru, cât și în cele de duminică și sărbători legale(între orele 21,30-06,30 se deservea numai convorbirilor telefonice
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în 1948. În mediul rural existau 22 distanțe de distribuire deservite de factori poștali localiăpedestru sau cu bicicleta), mai multe cu 12 față de 1958. La oficiile Boroaia, Cornu Luncii, Dolhești, și Liteni, se formaseră între timp a doua, iar la Mălini a treia, distanță de distribuire. În localitățile Ciumulești, Drăgușeni și Găinești, factorii rurali de circumscripție au fost înlocuiți cu locali. Câte două distanțe de distribuire exista la oficiile Tudora și Udești. Factorii poștali, urbani și rurali locali, executau de regulă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și Tudora cu 25 de salariați și agenții la Râșca, Sasca Mică, Vorona, Plăvălari, Știrbăț, Probota și Budeni). Pe oficii, numărul salariaților, exprimat în procente, indica 15,74% la Dolhasca, 11,11% Liteni, 10,19% Udești, 8,34% Cornu Luncii, Mălini, 7,40% Bogdănești, Tudora, 6,48% Boroaia, Dolhești, 5,56% Ciumulești, 4,63% Drăgușeni, 3,70% Fântânele, 2,78% Găinești și 1,85% Baia. Despre retribuirea muncii Sistemul socialist de salarizare și de normare a muncii, a fost introdus la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
înfloririi învățământului, culturii și ocrotirii sănătății, apte a se dezvolta ca localități cu trăsături urbane”. Zona Fălticeni cuprindea orașul Fălticeniăcu Șoldănești și Țarna Mare) și comunele rurale: Baia, Bogdănești, Boroaia, Bunești, Cornu Luncii, Dolhasca, Dolhești, Drăgușeni, Fântânele, Forăști, Horodniceni, Liteni, Mălini, Preutești, Rădășeni, Râșca, Slatina, Udești, Vadu Moldovei și Vulturești, cu 116 localități componente. Dezvoltarea rețelei de subunități Odată cu organizarea administrativă a teritoriului României și revenirea la vechea denumire de județ, în 1968, au luat ființă direcțiile județene de poștă și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
organizate după principiul teritorial administrativ și aveau în subordine toate subunitățile operative de execuție urbane și rurale. În zona Fălticeni, la data înființării DJPTc Suceava, funcționau 14 oficii: Fălticeni, Baia, Boroaia, Bogdănești, Cornu Luncii, Drăgușeni, Dolhești, Dolhasca, Fântânele, Găinești, Liteni, Mălini, Udești și Vadu MoldoveiăCiumulești) și 18 agenții: Budeni, Bunești, Fântâna Mare, Hârtop, Horodniceni, Oniceni, Plăvălari, Pleșești, Poiana Mărului, Preutești, Probota, Rădășeni, Râșca, Rotopănești, Sasca Mică, Slatina(Drăceni), Șoldănești și Știrbăț, din care 8 agenții în localități reședință de comună. În
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a redus numărul circumscripțiilor poștale rurale de la 37 în anul 1968, la 8 în anul 2000(Anexele 7, 8, 25). La 31 decembrie 2000, în localitățile rurale reședință de comună funcționau: 10 oficiiăBaia, Bogdănești, Boroaia, Cornu Luncii, Dolhasca, Dolhești, Liteni, Mălini, Râșca și Udești), 8 ghișee și 2 agenții, iar în satele componente: 1 ghișeu și 22 de agenții. Existau comune în care funcționau mai multe subunități. Câte două subunități erau în comunele Bunești, Boroaia, Cornu Luncii, Rădășeni, Râșca și Slatina
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ghișee și 2 agenții, iar în satele componente: 1 ghișeu și 22 de agenții. Existau comune în care funcționau mai multe subunități. Câte două subunități erau în comunele Bunești, Boroaia, Cornu Luncii, Rădășeni, Râșca și Slatina; câte trei în comunele Mălini, Preutești, Vadu Moldovei și Vulturești și câte patru în comunele Dolhasca, Forăști și Udești. Toate subunitățile din mediul ruralăoficii, ghișee și agenții) deserveau 112.234 locuitori. Unei subunități îi revenea în medie 2.551 de locuitori, mai puțin cu 1
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Câmpulung(930), Vatra Dornei(845) și Suceava(845). În aceeași perioadă comunele Dolhești, Cornu Luncii, Râșca, Forăști, Boroaia, Bogdănești, Slatina, Drăgușeni și Horodniceni, au realizat între 312 și 435 de exemplare la 1.000 locuitori, iar comunele Baia, Dolhasca, Bunești, Mălini, Vadu Moldovei, Fântânele, Vulturești, Udești, Rădășeni, Liteni și Preutești, nu au trecut peste 285 de exemplare, ultimile două comune cu numai 199 și respectiv 172 exemplareăAnexa 27). În cursul trimestrului II 1987, pătrunderea a scăzut la un număr de 14
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
numai 199 și respectiv 172 exemplareăAnexa 27). În cursul trimestrului II 1987, pătrunderea a scăzut la un număr de 14 oficii cu 4-25 exemplare și s-a îmbunătățit la 6 oficii, în total cu 99 exemplare. Cu excepția oficiilor Dolhasca și Mălini, la toate celelalte oficii din zonă, pătrunderea presei, în luna iulie 1987 a fost în creștere față de luna octombrie 1986. În luna iulie 1988, toate oficiile, cu câteva excepțiiăBoroaia, Cornu Luncii și Vadu Moldovei) au sporit pătrunderea, în total cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1.250(236 la presa centrală cotidiană, 740 la centrală periodică și 274 la locală). În mediul rural, cele mai multe abonamente au fost contractate la oficiile Cornu Luncii și Baia, 393 și respectiv 300. Numai oficiile Boroaia, Bogdănești, Râșca, Dolhești și Mălini au depășit 200 de abonamente. Din totalul abonamentelor contractate în zona Fălticeni 42,2% reprezenta presa localăă 22,0% în orașul 192 Fălticeni și 49,6% în mediul rural)ă Anexa 30). Totuși, față de trimestrul precedent numărul total al abonamentelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
răzbeau cu greu din pricina norilor de praf, a hărților aproximative și a drumurilor desfundate. La construirea releului de pe vârful Coștila, a mâncat luni întregi mămăligă cu marmeladă, iar în drumurile prin burniță și cețuri către funicularul de pe Jepi, pe Valea Mălinului sau pe Valea Albă, a împărțit de câteva ori țigări (toate țigările din raniță) unor bărbați cu bărbi și puști, fără uniforme, care nu-și descleștau buzele ca să-i spună ceva, dar îl salutau și-i mulțumeau din cap. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Ion N. Oprea Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu Volum la tipărirea căruia m-a ajutat financiar și Fundația Culturală Primăvara lumii, inițiată de familia Ana și Alexandru Tacu-Zeletin, în amintirea fiului lor, Alexandru Mălin Tacu, răpus de forțele răului din securitatea română în 1968, când abia împlinise 17 ani. Autorul Academia bârlădeană nu doar o stare de spirit Întemeiată în 1915 de împătimiții și vizionarii în ale culturii G. Tutoveanu, Tudor Pamfile și Toma
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
vremii, I, (Cernăuți 1811-2004), Editura Edict, Iași, 2004, 521p. Bucovina pământ românesc, II, Presa din Rădăuți - 1893-2004, Editura Edict, Iași, 2005, 205p. Cu capul pe mărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului, Editura TipoMoldova, Iași, 2005, 319p. Mălin, Vestitorul revoluției - antologie zieristico- scriitoricească dediată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într-un fel de proces al postcomunismlui, Editura TiopoMoldova, Iași, 2006, 351p.; Ediția a II-a, Ed. PIM, Iași, 2009, 354p. Vaslui - Capitala “Țării
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Bucovina pământ românesc, II, Presa din Rădăuți - 1893-2004, Editura Edict, Iași, 2005, 205p. Cu capul pe mărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului, Editura TipoMoldova, Iași, 2005, 319p. Mălin, Vestitorul revoluției - antologie zieristico- scriitoricească dediată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într-un fel de proces al postcomunismlui, Editura TiopoMoldova, Iași, 2006, 351p.; Ediția a II-a, Ed. PIM, Iași, 2009, 354p. Vaslui - Capitala “Țării de Jos” în presa vremii, 1875-2005, Editura Tipomoldova, Iași
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
ciondăneli stupide, singura fază de gol fiind cea din minutul 79, când Maghinici (Mesagerul) a șutat violent în bara transversală a porții lui Luca. Și cam atât. Ba, ar mai fi ceva: la finalul meciului, unul din finanțatorii echipei Mondosport, Mălin Mestecăneanu, a fost auzit spunând “aici s-a terminat cu echipa asta.” Ar fi păcat. MONDOSPORT: Luca - Întuneric, Panainte (min. 36 Tomozii), Hrimiuc, Ciochină - Voicu, Băleș, Pupăză (min. 82 Albu), Botezatu (min. 60 Andrei) - Trăistaru (min. 66 Marin), Pitaru. Antrenor
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
pe un orășean îl băga în sperieți, dar pe Zach l-a înviorat. Cei doi au urcat aproape doi kilometri înspre munte, acolo unde elanii pășteau după ce se întorceau de la râu. Ellis a rămas în picioare în spatele unui tufiș de mălin de Virginia. Friptură de elan la cină, a spus Zach. Ellis s-a întors către el. Azi nu împușcăm nimic. Cum adică ? Am vrut doar să-ți arăt ceva. Ellis a făcut o pauză și s-a întors către pajiște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
credea în tot, despre iubitul care diviniza un elan. Animalul a ridicat capul și s-a uitat direct la ascunzătoarea lor din spatele tufișului. Haide, i-a spus Ellis lui Zach. Vrea să ne ducem la el. Ellis a ieșit din spatele mălinului, iar Zach l-a urmat încet, cu pușca ținută strâns în mână. Țeava era îndreptată înspre pământ, dar Zach era gata s-o ridice la cea mai mică provocare. Elanii sunt cele mai imprevizibile animale din Idaho și s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
am vorbit. — Valer dragă, zise mama Maria venind din curte, Îți spun io cu cine să vorbești la Partid pentru Sănducu din Baba Novac: du-te, gîndesc, pe la omu’ ăla bun care-l punea pe Radu să-i horească În mălin, la casa comunală din Rătești... — Bine, mamă, o să mă duc să-l caut prin Israel, dacă nu l-or fi mîncat cumva egiptenii În război... Bătrîna a dat să confirme ceva despre răutatea faraonului Egiptului față de evreii lui Moise, dar
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
momentul de față să utilizeze elemente din arsenalul retoricii sacerdotale. Nu se poate colabora frivol cu Dumnezeu. Tot felul de intamplari Nici în romanele de acțiune nu sunt povestite atât de multe și de năstrușnice întâmplări ca în poemele lui Mălin Stan din volumul Cei ce m-au plâns și râd (Amurg sentimental, București, 2007). Eroii acestor aventuri istorisite în versuri nu sunt Sfântul sau Superman, ci tot felul de abstracții, numite direct sau sugerate prin metafore. Autorul, un tânăr cu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]