2,168 matches
-
implicând tradițiile unei existențe milenare ale cărei fundamente erau serios zdruncinate de societățile dictatoriale, chiar dacă această dictatură se numea proletară. Consider că fără acest gen de scrieri, există posibilitatea ca următoarea generație să nu mai știe de ce bunica face încă mămăligă și sărmăluțe, ba chiar, vorbește o limbă ciudată. Ori de ce bunicul nu este deloc evreu dar respectă tradițiile acestui mare popor. Sau, cine știe, peste încă o generație, va fi uitat chiar și sacrificiul, la propriu vorbind, al celor dintâi
POVEŞTI INCREDIBILE DOAR PENTRU CEI DE MÂINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_pove_mihai_batog_bujenita_1391425935.html [Corola-blog/BlogPost/352764_a_354093]
-
pline), copiii lor rămânând lângă vatra stinsă, de pază pustiului. Haite de câini comunitari se apără cum pot de năvala tot mai cumplită a bipedelor cuvântătoare în spațiul lor ne-mioritic unde nu se mai face nici o brânză deși, de mămăligă o tot punem ... Coana Zoițica (poftim! și-am promis doar că despre conițe - nu și nu!) învârte politică înaltă pe la Bruxelles sau pe te miri unde (că tot e el albastru pământul ca o portocală bună rău) înregistrând succesuri peste
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/Paula_romanescu_anul_caragiale_ne_es_paula_romanescu_1330935173.html [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]
-
Danflorea scot la iveală sculele lor pe care dăduseră o mulțime de bani, lansete cu monturi complicate, la care meșteriseră câteva zile înainte de plecare, împreună cu alți colegi, pescari cu experiență; undițe cu momeli meșteșugite, plus câteva borcane cu râme, porumb, mămăligă, la care ulterior, în disperare de cauză, au adăugat piept de pui tocat mărunt și chiar niște bucăți de cârnat picant. Mergem pe malul unui canal din apropiere unde, dacă erai atent, zăreai și auzeai pleoscăit de pește. Constat că
O ZI ÎN DELTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1404121491.html [Corola-blog/BlogPost/360011_a_361340]
-
etimologiile cuvintelor. Adică să se țină cont de adevărul istoric cu privire la strămoșii noștri geto-daci și al strămoșilor lor, pelasgii. Origine necunoscută? Pentru că este inadmisibil să consideri că atâtea cuvinte au originea necunoscută, precum: doină, dor, bade, baci, stână, țurcană, zer, mămăligă, urdă, jintiță, burduf, cioareci, când aceste cuvinte ne arată care este activitatea milenară , tradițiile și obiceiurile neamului nostru. De asemenea, nu putem identifica în limba latină sau slavă, ori a popoarelor vecine cuvinte precum: arțar, stejar, afin, măceș, izmă, brebenel
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
de grâu, apoi adăuga un castron cu făină de porumb. Dintr-o ulcică răsturna hucea, apoi apă din găleată cât să acopere tărâța. Cu un linguroi din lemn mesteca și tot mesteca în oala mare, de parca ar fi mestecat în mămăligă. - Bunică, ce este aceia huce? - o întrebam curioasă. - De mult, cineva a descoperit borșul de casă. De atunci toți acei care umplu borș păstrează din tărâța acrită până la următoarea umplere. Ferească Dumnezeu să nu aibă nici o gospodină din sat cuibar
ACRU BORȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1444912266.html [Corola-blog/BlogPost/372586_a_373915]
-
peste ea, pește masă, s-o pricep mai bine, să îi simt textura. -- Asta, spuse el, e o masă pastorala, o foloseau în vechime oamenii muntelui. Nu aveau nevoie de blide. Uite aici( și atinse o adâncitura) își așezau merindele, mămăligă, si mâncau cu linguri de lemn. Nu prea știam de unde să încep. Ce să-l întreb. Energia locului pusese stăpânire pe mine. Eram fascinată. M-a văzut încurcata și a început singur, simplu, să-mi prezinte vechile ustensile de cioplit
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/clarissa_emanuela_1414751938.html [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
salcâm ce ziua întreagă au mestecat sfântul pământ dătător de viață. În zilele cu cruce roșie în calendar, domnișani și domnișance, în straie naționale de sărbătoare, bine aprovizionați cu pastramă, brânzeturi, cașcavale de tot felul, pirostrii, tuciuleț și mălai pentru mămăligă, o țuică bună de Tudoran, în căruțe trase de „zmei” cu ciucuri roșii la gât, se îndreaptă cu toții spre munții Nucșoarei. Un dulce neastâmpăr îi cuprinde, respiră din răsputeri aerul proaspăt și înviorător al munților, plimbându-și privirile, din căruțe
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
fluiere și cavale. În văzduh, plutesc vulturii, atotstăpânitorii acestor ținuturi muntoase, de unde zărești frumusețile de basm ale Căldării Moldoveanului. Începe distracția. Focul mare pârjolește berbecuțul la proțap, în timp ce, agățat de crăcane, fierbe tuciul imens în care femeile mestecă cu făcălețul mămăliga galbenă din mălaiul măcinat la moara cu pietre a lui Nae Ionescu, primarul. O noapte de pomină. Distracție pe cinste. Așa se întâmplă de fiecare dată, în fiecare an. E sărbătoarea urcării oilor la munte, în Brătila, Drăghina, Valea Rea
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
pe gratii, la foc domol. Sub nucul țatei Bucurica, unde este construit cuptorul, toamna e lume multă. Ce bune sunt prunele uscate! Toată iarna sorbi din compotul făcut din ele, aromat cu puțină vanilie, sau întingi pofticios cu bucata de mămăligă prăjită în mâncarea de prune uscate. Pe prundul Râului Doamnei au început să se învârtă roțile imense, cu cutii de conserve prinse de ele, care bagă apă rece în butiile cazanelor de fabricat țuica, tăria specifică locurilor noastre. Și-au
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
râzi de bieții oameni ! Lasă că te spun eu neveste-tii, ce-ai făcut, mă alaltăeri noapte când te-ai culcat cu Ioana lui Șoarece ? Ce crezi tu că nu te cunoaște lumea ? -Hai, mamăăă, că s-a răcit dracului mămăliga aia !- striga fie-sa după ea din ulița învecinată. Lasă proștii satului să latre și nu te mai lua cu ei ! -Te prind eu și pe tine, Ioană !- striga Leu după ea. -Și ce-ai să-mi faci, măăă, amărâtule
MIELU (FRAGMENT DIN ROMANUL „PRIVEGHIUL”) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mielu_fragment_din_romanus_priveghiu_ion_ionescu_bucovu_1358347540.html [Corola-blog/BlogPost/359383_a_360712]
-
bucătărie, pentru că tocmai mănânc. - Ia loc, îi spun, să-mi termin porția și-ți stau la dispoziție, fac numaidecât și o cafea pentru fiecare... - Ce mănânci? Întreabă el suspicios. - Eh, mi-a venit pofta de o supă de fasole cu mămăligă rece și ceapă spartă. Știi, că pe vremuri... Mi-e puțin penibil, ce poate să creadă omul, că am rămas cu gusturi rurale sau că nu vreau să fac cheltuieli mari. Dar el, dimpotrivă, interpretează cu totul altfel. - Sigur că
SCHIŢE UMORISTICE (71) – CINE E MAI NOROCOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1459590347.html [Corola-blog/BlogPost/369235_a_370564]
-
picătură să coboare Când vei ciocni ulcica cea cu vin Și celui ce-a lăsat în doaga lui sudoare. Și moțului ce-a sângerat cioplind Și calului ce-a tras plin de suspin Și moaței ce a pus pe masă mămăliga Și Domnului o rugă spre toți s-aplece mila. Iarnă în Apuseni Mi-ai auzit ruga, Doamne, și-ai pornit ninsoare, Trimis-ai fluturi albi în zbor peste Carpați, În grajduri nechezând stau cai înaripați Prin neaua alba visând de-
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Cantec_de_acasa.html [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
să mănânce lapte de oaie. Va fi hrana lui principală până către vârsta de 6-8 luni, răstimp în care trebuie să-și dovedească vrednicia. Dacă va fi pe măsura așteptărilor, va avea parte de hrană la fel ca și ciobanul: mămăligă cu brânză, jintiță, lapte, pâine, ciorbă. În caz contrar, e trecut la vălăul cu zăr. Oricum, dacă toate etapele sunt respectate strict, nu ar trebui să fie cazul. Un câine ciobănesc la 6-8 luni deja e străjelnic, mână pe urma
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume by https://republica.ro/o-poveste-despre-ciobani-salbaticiuni-c-i-caini-in-vremea-vanatorii-scrisa-de-un-om-care-s-a-retras-de [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
grăbesc că lăsai, păcatele mele, o oală cu făsui pe foc; s-o fi și stins focul, decând mă întâlnii cu dumneta! - Hai, fă, spune odată! că mă făcuși curioasă. Să știi dumneata, că și eu mă grăbesc că lăsai mămăliga pe foc.” -N-auzi,fă, că bietul om crezând că este Țața Mărița, i-a dat bună seara și-a ‘ntrebat-o ce mai face?! Și s-a pomenit fă cu necuratul, că necuratul a fost, că s-a lungit odată și-
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1422638544.html [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
Aveam toți porecle; erau mai descriptive, mai plastice decât numele din certificatele de naștere... Bigioc, Beca, Geonea, Băsănău, Piciu, Pondoc, Boros, Dâmbiri, Cost, Cocoș, Cârna, Chesa, Țăndărică, Birlic, Puiață, ai lu' Cioabă, ai lu' Rusu, al lu' Neamțu, al lu' Mămăligă, ai lu' Covrig, al lu' Ghivent, etc. Mai jucam Picioroanga (stăteam culcați sau în fund și unul, în picioare, trebuia să ne lovească cu mingea la cap, mâini sau burtă/spate - nu aveam voie să ne apărăm decât cu picioarele
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Pe_valea_oltetului_alexandru_cetateanu_1344347469.html [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
care oferă primilor cazare gratis, moldoveni care plătesc bilete de tren / avion celor care nu și le permit, moldoveni care, la mii de km distanță de casă, îi așteaptă pe cei pe care nici măcar nu-i cunosc cu plăcinte, sarmale, mămăligă și friptură. Oricare va fi rezultatul votului, eu cred că moldovenii au câștigat deja: s-au redescoperit astăzi, sunt răbdători, binevoitori și mai ales solidari. Mii de oameni au trecut de pe Facebook în viața reală, s-au împrietenit și-au
REZULTATE ALEGERI REPUBLICA MOLDOVA 2016. Maia Sandu vs. Igor Dodon, ultimele informații by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104207_a_105499]
-
vedem cum stăm cu laptele. Că noi ținem capre și laptele de capră nici acela nu-mi prea plăcea. De umbla mama prin vecini să schimbe lapte de capră cu lapte de vacă, să-mi înmoaie și mie în ceva mămăliga. De aia l-am întrebat pe popă: părinte, da ce fel de lapte curge prin rai, de capră sau de vacă? Să știu de-un rând, n-aș vrea să rabd de foame pe-acolo. Iar popa s-a încruntat
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
umedă și igrasioasă ... Le desface la soare ... Apoi păzește să nu i-l risipească vântul. - La noi se prindea până într-o vreme pește cu trotil, ne povestise Culiță. Și cu grenade se mai prindea. Momeai peștii cu bulz de mămăligă, așteptai până se adunau și aruncai între ei o grenadă. Apoi n-aveai decât să te duci mai la vale și să-i aduni în poala cămășii ... Noi făcuserăm ochii mari: - Cu trotil, cu grenade?... Da de unde aveați voi așa ceva
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
iar mie tare-mi mai plăcea să gust din ceea ce mâncau ei! Acasă, mâncarea nu mi se părea atât de bună ca la verișorii mei. Pe o măsuță ru¬dă- rească joasă, rotundă, care se plia, lea Florica răsturna o mămăligă mare, aburindă, pe care o tăia cu ața. Lua apoi de pe foc zama și o turna într-un castron mare de blefi, adică din tablă smălțuită, din care mâncau toți, stând în jurul mesei pe scăunele cu trei picioare sau pe
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
două-trei linguri de zamă, iar dacă se nimerea să fie și carne, îmi lăsau și mie o bucățică, atât cât să-nghit o dată. Dar ce-mi plăcea cel mai mult, erau cele câteva linguri de lapte cafeniu cu coajă de mămăligă arsă, pe care fiecare verișor care rădea căldarea, mi le lăsa și mie la urmă de tot. Căci, în fiecare seară, în căldarea de tuci în care se făcea mămăliga, se fierbea și laptele, care era prea repede mâncat, ca
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
erau cele câteva linguri de lapte cafeniu cu coajă de mămăligă arsă, pe care fiecare verișor care rădea căldarea, mi le lăsa și mie la urmă de tot. Căci, în fiecare seară, în căldarea de tuci în care se făcea mămăliga, se fierbea și laptele, care era prea repede mâncat, ca și zama. Pe fundul căldării de mămăligă, mai era lăsat puțin lapte și în fiecare seară verișorii mei rădeau căldarea cu rândul, după un calendar respectat cu strictețe. Doamne, ce
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
rădea căldarea, mi le lăsa și mie la urmă de tot. Căci, în fiecare seară, în căldarea de tuci în care se făcea mămăliga, se fierbea și laptele, care era prea repede mâncat, ca și zama. Pe fundul căldării de mămăligă, mai era lăsat puțin lapte și în fiecare seară verișorii mei rădeau căldarea cu rândul, după un calendar respectat cu strictețe. Doamne, ce bune erau acele câteva linguri de coajă de mămăligă arsă, rasă de pe fundul căldării și amestecată cu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
mâncat, ca și zama. Pe fundul căldării de mămăligă, mai era lăsat puțin lapte și în fiecare seară verișorii mei rădeau căldarea cu rândul, după un calendar respectat cu strictețe. Doamne, ce bune erau acele câteva linguri de coajă de mămăligă arsă, rasă de pe fundul căldării și amestecată cu lapte de culoare cafenie de la arsură!... În fond, eu gustam de fiecare dată din bunătatea aceea de lapte, verișorii mei - doar atunci când erau de rând la ras căldarea. Din păcate însă, nu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
condițiile de aici? spuse o femeie mai in vârstă. Sunt puternică... și rezistentă, spuse Ema. Nu mă sperii de nimic...pot face față... doar să fiu cu Naranbaatar . Treceți la masă! îi invitară oamenii. Tinerii luară loc. Ĩn farfurii era mămăligă, caș, branză și iaurt. Erau atât de flămănzi după drumul străbătut, încât mâncarea li se păru incredibil de gustoasă. Ĩn România, brânzeturile dispărură complet de pe piață și nu mai consumaseră așa ceva de mult timp. Ce delicios este cașul! exclamă Ema
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1456858971.html [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
Acolo este și stația meteorologică unde lucrează. Când s-a făcut ora prânzului, Ema era leșinată de foame și oboseală. Femeile puseră un ceaun cu apă la fiert. Presărară în el puțină sare, apoi mălai. Și rapid se făcu o mămăligă aurie, pe care o răsturnară pe un tocător de lemn. Oyunbileg aduse o ulcică cu lapte bătut și o farfurie cu brânză și caș. Ce minunate i s-au părut Emei! Muncise atât de mult... ca niciodată și ar fi
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1456858971.html [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]