KorAP: Find »[drukola/base=mănăstire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...1326 >

33,140 matches

Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827

Teodor Bubuiog. Viața monahală a călugărilor a fost întreruptă în 1785, la anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic; biserica s-a menținut cu îndeletnicirile parohiale până la 1 august 1991, când și-a recăpătat statutul de mănăstire, acum fiind slujită de călugărițe. Mănăstirea Moldovița. Pe locul unei biserici de lemn, Alexandru cel Bun ctitorea o biserică de piatră, o alunecare de teren afectând grav construcția. Petru Rareș înalță mănăstirea pe pământ mai sigur, în 1532, pe valea râului Moldovița. Mănăstirea adăpostește un muzeu

Agenda2003-38-03-turism (2003) [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
august 1991, când și-a recăpătat statutul de mănăstire, acum fiind slujită de călugărițe. Mănăstirea Moldovița. Pe locul unei biserici de lemn, Alexandru cel Bun ctitorea o biserică de piatră, o alunecare de teren afectând grav construcția. Petru Rareș înalță mănăstirea pe pământ mai sigur, în 1532, pe valea râului Moldovița. Mănăstirea adăpostește un muzeu cu exponate de o inestimabilă valoare: icoane din sec. XVII-XVIII, epitafuri, obiecte bisericești, cărți de cult scrise pe pergament etc. Mănăstirea Probota, de măicuțe, este ridicată

Agenda2003-38-03-turism (2003) [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
slujită de călugărițe. Mănăstirea Moldovița. Pe locul unei biserici de lemn, Alexandru cel Bun ctitorea o biserică de piatră, o alunecare de teren afectând grav construcția. Petru Rareș înalță mănăstirea pe pământ mai sigur, în 1532, pe valea râului Moldovița. Mănăstirea adăpostește un muzeu cu exponate de o inestimabilă valoare: icoane din sec. XVII-XVIII, epitafuri, obiecte bisericești, cărți de cult scrise pe pergament etc. Mănăstirea Probota, de măicuțe, este ridicată în 1530 de Petru Rareș, fiind concepută ca necropolă domnească, aici

Agenda2003-38-03-turism (2003) [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
grav construcția. Petru Rareș înalță mănăstirea pe pământ mai sigur, în 1532, pe valea râului Moldovița. Mănăstirea adăpostește un muzeu cu exponate de o inestimabilă valoare: icoane din sec. XVII-XVIII, epitafuri, obiecte bisericești, cărți de cult scrise pe pergament etc. Mănăstirea Probota, de măicuțe, este ridicată în 1530 de Petru Rareș, fiind concepută ca necropolă domnească, aici fiind înmormântați ctitorul, soția sa, Elena, și alți membri ai familiei. Desființată în 1864, mănăstirea s-a redeschis în 1991, iar în 1996 au

Agenda2003-38-03-turism (2003) [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
obiecte bisericești, cărți de cult scrise pe pergament etc. Mănăstirea Probota, de măicuțe, este ridicată în 1530 de Petru Rareș, fiind concepută ca necropolă domnească, aici fiind înmormântați ctitorul, soția sa, Elena, și alți membri ai familiei. Desființată în 1864, mănăstirea s-a redeschis în 1991, iar în 1996 au fost începute vaste lucrări de restaurare a picturii. „Ierusalim al neamului românesc“, cum o numea Mihai Eminescu, Mănăstirea Putna este una dintre cele mai de seamă ctitorii ale lui Ștefan cel

Agenda2003-38-03-turism (2003) [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
înmormântați ctitorul, soția sa, Elena, și alți membri ai familiei. Desființată în 1864, mănăstirea s-a redeschis în 1991, iar în 1996 au fost începute vaste lucrări de restaurare a picturii. „Ierusalim al neamului românesc“, cum o numea Mihai Eminescu, Mănăstirea Putna este una dintre cele mai de seamă ctitorii ale lui Ștefan cel Mare, ridicată între 1466-1469 pe vatra unei sihăstrii mult mai vechi. În biserică se află mormintele familiei ctitorului, iar sub un baldachin de marmură se află osemintele

Agenda2003-38-03-turism (2003) [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
Mare, ridicată între 1466-1469 pe vatra unei sihăstrii mult mai vechi. În biserică se află mormintele familiei ctitorului, iar sub un baldachin de marmură se află osemintele Sf. Ștefan cel Mare. Centru cultural renumit prin copiștii și miniaturiștii săi, astăzi mănăstirea păstrează în muzeul său monastic diverse piese rămase de la ctitor: icoane, manuscrise, broderii etc. Anul viitor, în data de 2 iulie, se împlinesc 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, întreaga mănăstire sărbătorind acest eveniment. Ctitorie a lui

Agenda2003-38-03-turism (2003) [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
prin copiștii și miniaturiștii săi, astăzi mănăstirea păstrează în muzeul său monastic diverse piese rămase de la ctitor: icoane, manuscrise, broderii etc. Anul viitor, în data de 2 iulie, se împlinesc 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, întreaga mănăstire sărbătorind acest eveniment. Ctitorie a lui Petru Rareș, Mănăstirea Râșca, de călugări, constituie, din punct de vedere arhitectural, rezultatul mai multor etape de construcție. Ultima restaurare a mănăstirii a avut loc între anii 1972-1991, în timpul păstoririi mitropoliților Iustin și Teoctist

Agenda2003-38-03-turism (2003) [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
muzeul său monastic diverse piese rămase de la ctitor: icoane, manuscrise, broderii etc. Anul viitor, în data de 2 iulie, se împlinesc 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, întreaga mănăstire sărbătorind acest eveniment. Ctitorie a lui Petru Rareș, Mănăstirea Râșca, de călugări, constituie, din punct de vedere arhitectural, rezultatul mai multor etape de construcție. Ultima restaurare a mănăstirii a avut loc între anii 1972-1991, în timpul păstoririi mitropoliților Iustin și Teoctist. Mănăstirea Slatina reprezintă prima ctitorie a domnitorului Alexandru Lăpușneanu

Agenda2003-38-03-turism (2003) [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
se împlinesc 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, întreaga mănăstire sărbătorind acest eveniment. Ctitorie a lui Petru Rareș, Mănăstirea Râșca, de călugări, constituie, din punct de vedere arhitectural, rezultatul mai multor etape de construcție. Ultima restaurare a mănăstirii a avut loc între anii 1972-1991, în timpul păstoririi mitropoliților Iustin și Teoctist. Mănăstirea Slatina reprezintă prima ctitorie a domnitorului Alexandru Lăpușneanu (1561), intrată prin valoarea ei în rândul marilor ansambluri monastice ale Moldovei medievale. Ridicată pe vatra unui așezământ mai

Agenda2003-38-03-turism (2003) [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
sărbătorind acest eveniment. Ctitorie a lui Petru Rareș, Mănăstirea Râșca, de călugări, constituie, din punct de vedere arhitectural, rezultatul mai multor etape de construcție. Ultima restaurare a mănăstirii a avut loc între anii 1972-1991, în timpul păstoririi mitropoliților Iustin și Teoctist. Mănăstirea Slatina reprezintă prima ctitorie a domnitorului Alexandru Lăpușneanu (1561), intrată prin valoarea ei în rândul marilor ansambluri monastice ale Moldovei medievale. Ridicată pe vatra unui așezământ mai vechi, Mănăstirea Sucevița a fost ctitorită între 1581-1584 de către mitropolitul Gheorghe Movilă, casele

Agenda2003-38-03-turism (2003) [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
avut loc între anii 1972-1991, în timpul păstoririi mitropoliților Iustin și Teoctist. Mănăstirea Slatina reprezintă prima ctitorie a domnitorului Alexandru Lăpușneanu (1561), intrată prin valoarea ei în rândul marilor ansambluri monastice ale Moldovei medievale. Ridicată pe vatra unui așezământ mai vechi, Mănăstirea Sucevița a fost ctitorită între 1581-1584 de către mitropolitul Gheorghe Movilă, casele, zidurile masive ale incintei și turnurile de apărare fiind zidite de domnitorul Ieremia Movilă. De o remarcabilă frumusețe, pictura interioară și exterioară oglindește evoluția stilului pictural moldovenesc. Pe fațada

Agenda2003-38-03-turism (2003) [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
o remarcabilă frumusețe, pictura interioară și exterioară oglindește evoluția stilului pictural moldovenesc. Pe fațada nordică se evidențiază în mod deosebit compoziția „Scara Sf. Ioan Climax“, care prezintă un contrast izbitor între ordinea lumii cerești și dezlănțuirea înfricoșătoare a lumii iadului. Mănăstirea Voroneț, construită în numai 3 luni și 21 de zile, este, de asemenea, o ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare, celebră astăzi prin pictura exterioară. Zugrăvită pe întreg peretele de vest, compoziția „Judecata de Apoi“ este unică între scenele similare

Agenda2003-38-03-turism (2003) [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
Corola-journal/Journalistic/281455_a_282784

701 milioane de lei. ( D. B.) l Săptămâna aceasta, revista financiară britanică „The Banker“ a acordat premiul „Cea mai bună bancă din România“ Băncii Române pentru Dezvoltare - G.S.G. ( E. C.) ȘTIRI Hramuri La sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci (14 septembrie) au loc hramurile mănăstirilor Partoș și Cebza (județul Timiș) și al bisericii ortodoxe române din localitatea Șopotu Vechi (județul Caraș-Severin). La praznicul Sf. Iosif cel Nou de la Partoș (15 septembrie) sărbătoresc hramul Catedrala Mitropolitană din Timișoara, biserica ortodoxă din Reșița și biserica Seminarului Teologic

Agenda2003-37-03-14 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281455_a_282784]
de la oficiile poștale, care au fost recent aprovizionate cu bilete de tren clasa I și a II-a. ( O. N.) Liturghie Duminică, 14 septembrie, de la ora 9,30, P.S. Lucian Lugojanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, va oficia Sfânta liturghie la mănăstirea Cebza, cu hramul Înălțării Sfintei Cruci. ( L. S.) Datornici la stat La data de 31 iulie, în evidențele D.G.F.P. Timiș se aflau numeroase firme timișene cu datorii la bugetul de stat - societăți în lichidare judiciară, executare silită, privatizare etc.: „Untim

Agenda2003-37-03-14 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281455_a_282784]
Corola-journal/Journalistic/281093_a_282422

Lira“ din Lipova, „Eclesia“ din Timișoara, „Millenium“ din Slatina și „Oameni de arme“ al Jandarmeriei Române din București. Corul „Bassano“ va concerta în 7 iunie, ora 19, în Biserica romano-catolică „Millenium“ din Timișoara. În 8 iunie, de la ora 12, la Mănăstirea „Izvorul lui Miron“ - Românești vor concerta ansamblurile „Lira“ din Lipova, „AS“ din Vîrșeț și „REA“ Assos-Korinthia. I. S. „În căutarea copilăriei pierdute“ l Proiect inițiat de „Triade“ Duminică, 8 iunie, ora 19, în Casa „Triade“ ( C. Martirilor nr. 51/45

Agenda2003-23-03-13 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281093_a_282422]
Corola-journal/Journalistic/281098_a_282427

Bd. Ț. Ionescu (p), Ariadna (p)), Chizătău, Silagiu (p), Sacoșu Turcesc (p), Fârdea, Hăuzești, Zona de Agrement Lac Surduc, JIMTIM - fermă câmp Grabați, Pompe Grabați, Valcani (p), Pesac (p), Foraj apă 3 și 4 Moșnița Nouă, Giarmata (p), Giroc (p), Mănăstire Sângeorge, Deta - blocuri zona Tg. Mureș și Libertății. VINERI: Timișoara (străzile Vălenii de Munte (p), Vlădeasa (p), H. Heine nr. 3, nr. 13, Călărași nr. 14, Lidia (p)), Șanovița + Carieră, Jimbolia (p) - străzile Gh. Doja, Republicii, Dr. Diel, A. Iancu

Agenda2003-23-03-19 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281098_a_282427]
Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435

timișorean Andrei Medinski. Toate participările la Festivalul Filmului de Tematică Religioasă „Lumină din Lumină“ de la Curtea de Argeș s-au lăsat cu premii. Premiul cel mare în ’98 (cu filmul „Catedrala Mitropolitană“), același în ’99 cu pelicula „Vetre de cultură monahală“ (dedicată Mănăstirilor Hodoș-Bodrog și Săraca). În 2000, cu „Mănăstirea Brâncoveanu“, Victor Popa obține... „doar premiul al doilea“. Cu apăsare pe „doar“, accent pus în glumă, cu toată seriozitatea. În 2001, Victor Popa și Timișoara sunt din nou pe locul I cu un

Agenda2003-23-03-c (2003) [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]
Filmului de Tematică Religioasă „Lumină din Lumină“ de la Curtea de Argeș s-au lăsat cu premii. Premiul cel mare în ’98 (cu filmul „Catedrala Mitropolitană“), același în ’99 cu pelicula „Vetre de cultură monahală“ (dedicată Mănăstirilor Hodoș-Bodrog și Săraca). În 2000, cu „Mănăstirea Brâncoveanu“, Victor Popa obține... „doar premiul al doilea“. Cu apăsare pe „doar“, accent pus în glumă, cu toată seriozitatea. În 2001, Victor Popa și Timișoara sunt din nou pe locul I cu un film despre... Curtea de Argeș: „Ierusalimul neamului românesc“. Documentar

Agenda2003-23-03-c (2003) [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]
chiar cu tristețe... Pentru aceia care cred în Semne Aventura filmelor dedicate vieții spirituale începuse grație întâlnirii, în 1993, cu ÎPS Nicolae, Mitropolitul Banatului. Atunci aflase Victor Popa că-n partea noastră de țară au existat cândva peste 400 de mănăstiri. Iar dacă documentarele iscate din această întâlnire de grație au fost binecuvântate, ciudate-au fost o seamă din întâmplările trăite de regizor și echipă la filmări. Povestea începe... „La Partoș. Suntem în mica mănăstire unde Sfântul Iosif cel Nou și-

Agenda2003-23-03-c (2003) [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]
au existat cândva peste 400 de mănăstiri. Iar dacă documentarele iscate din această întâlnire de grație au fost binecuvântate, ciudate-au fost o seamă din întâmplările trăite de regizor și echipă la filmări. Povestea începe... „La Partoș. Suntem în mica mănăstire unde Sfântul Iosif cel Nou și-a petrecut ultimii ani din viață. Avem aprobarea să filmăm. Aprindem luminile, focalizăm altarul, pornim camera. Trec minute bune. Camera, însă, nu pornise. O lăsăm înăuntru-n biserică și stăm pe lângă mormântul Sfântului. Vine

Agenda2003-23-03-c (2003) [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]
filmat... pornește. Și încă ceva; constatăm că nu mai avem nevoie de lumini! Sau alta, la Curtea de Argeș. Liniște, liniște, liniște. Zi frumoasă de mai, Vladimir Jurăscu îmi istorisește cum, cu 35 de ani în urmă, jucase chiar acolo, în curtea mănăstirii, rolul Meșterului Manole în piesa omonimă. Spectacolul se terminase, dar nimenea nu aplauda; tăcere preț de câteva minute și-apoi un huiet dinspre public, urale. Pentru cei prezenți, oameni simpli, maestrul era chiar Manole, se-nghesuiau să-l atingă, să

Agenda2003-23-03-c (2003) [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]
vizionare dau de imagini perfecte. Fără sonor însă, până spre finalul înregistrării, când se-aude un huiet straniu. Cu totul altceva decât obișnuitul zgomot de fond al aparatului, cam ca murmurul unei mulțimi de oameni. Alta s-a întâmplat la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, unde semnătura Voievodului nu s-a lăsat filmată din prima. Tot aici, la Sâmbăta, am avut parte de înc-o întâmplare. Era de Sfântă Mărie, filmam noaptea. Mii de persoane venite să se-nchine, să se

Agenda2003-23-03-c (2003) [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]
cu cinci ani în urmă. Mă opresc la câțiva metri de el, spun «Bună dimineața, Doamne-ajută!» Părintele, nevăzător din naștere, se apropie, îmi atinge ușor obrazul cu degetele și zice: «A, domnu’ Popa! Ați venit de la Timișoara...» . Sau altceva, la Mănăstirea Hodoș-Bodrog; ne ducem să filmăm, totul decurge după plan, n-avem probleme în interiorul bisericii. Când dăm să facem cadrele cu exteriorul sfântului lăcaș, în plină zi se lasă ceața. Suficient de deasă cât să fie nevoie de-o revenire. La

Agenda2003-23-03-c (2003) [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]
timișorean Andrei Medinski. Toate participările la Festivalul Filmului de Tematică Religioasă „Lumină din Lumină“ de la Curtea de Argeș s-au lăsat cu premii. Premiul cel mare în ’98 (cu filmul „Catedrala Mitropolitană“), același în ’99 cu pelicula „Vetre de cultură monahală“ (dedicată Mănăstirilor Hodoș-Bodrog și Săraca). În 2000, cu „Mănăstirea Brâncoveanu“, Victor Popa obține... „doar premiul al doilea“. Cu apăsare pe „doar“, accent pus în glumă, cu toată seriozitatea. În 2001, Victor Popa și Timișoara sunt din nou pe locul I cu un

Agenda2003-23-03-c (2003) [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]