447 matches
-
aduce; Iisuse Hristoase, Tu, jertfă pe cruce! Adapă-mă, sevă de Sfânt Dumnezeu, Ca bobul în spice, ca mustu-n ciorchine; Ești totul în toate și toate prin Tine, Tu, vinul de-a pururi al neamului meu! Podgorii bogate și lanuri mănoase, Pământul acesta, Iisuse Hristoase, E raiul în care ne-a vrut Dumnezeu! Privește-Te-n vie și vezi-Te-n grâne Și sângeră-n struguri și frânge-Te-n pâne Tu, Viața de-a pururi a neamului meu! Unde sunt
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
calitatea lui de deputat, Giurescu "a intervenit prompt și a împiedicat acest lucru". "Mă-ntreb ce ochi vor face "jidanii"", scria el după intervenția sa. O altă absurditate era în opinia lui Giurescu faptul că evreii voiau să exporte pămînt mănos din Basarabia în Pămîntul Făgăduinței. Giurescu a reușit să zădărnicească și acest lucru. Dar cheia caracterului lui Giurescu poate fi găsită într-o scrisoare scrisă de el unui prieten, Munteanu (un profesor de literatură franceză care nu făcea parte dintre
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
socială a exproprierei și a împroprietăririlor de mișcarea cooperativa, va da României celei Mari putință să fie nu numai o țară în care repartiția proprietății să fie mai dreaptă decat în România Mică, dar și o țară pe interele și mănoasele campii ale căreia să viețuiască de aci încolo o țarănime înstărita, ce știe să tragă din pamantul și din munca ei, toate foloasele pe cari o bună, randuiala economică le poate asigura în vremurile de astăzi unei societăți intrate în
DECRET-LEGE nr. 3.922 din 31 decembrie 1918 relativ la înfiinţarea casei centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi satenilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
ceea ce vor, în Transilvania, devenită deja provincie autonoma, în concepția autorităților de la Budapesta. Referendumul din România pentru demiterea celui care a instigat în permanență producând dezechilibre politice și sociale a arătat fără nici un dubiu că autorități maghiare vin nestingherite în mănoasa țară dintre Carpați și Dunăre și dictează unei anumite părți a populației de aici. Oare, Huniunea Europeană n-a aflat că românii din Ungaria nu se bucură de drepturi, că sunt asimilați în masa autohtonilor? Înainte de al doilea război mondial
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
gândi să vorbească în limba sa maternă, fiindcă există traducător specializat. Nicolae Ceaușescu avea bunul obicei de a nu încerca să vorbească niciodată într-o limbă străină fiindcă nu vorbea corect nici românește. Singura rațiune de a trăi pe acest mănos pământ românesc a lui Traian Băsescu este intriga. El este un Yago al vremurilor noastre, un om care urzește planuri noaptea și le pune în aplicare ziua prin rețetele secrete pe care și le-a creat. Prietenul de partid European
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
ianuarie fură deosebit de aspre. Era un ger de crăpau pietrele. După Anul nou, zăpada zăcu trei săptămâni pe stradă fără să se topească. Ceea ce nu împiedica însă ca treburile să meargă mai departe, ci dimpotrivă, căci iarna este cel mai mănos anotimp al călcătoreselor. În prăvălie era strașnic de bine! Acolo nu vedeai niciodată geamurile înghețate, ca la băcanul și la negustorul de tricotaje de peste drum. Mașina îndopată din plin cu cărbuni întreținea în prăvălie o căldură de baie; rufele abureau
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
integrându-ne în celula de bază a societății, familia. De asemenea, el ne a dus pe drumul dragostei curate în plin avânt al tinereții noastre. Cu el am cutreierat potecile munților, cu el am păzit turmele de oi pe câmpiile mănoase de la țară, cu el am privit valurile mării și ascultat susurul izvoarelor, cu el ne-am odihnit și gustat mirosul parfumat în arșița de vară sub teiul plin de floare, cu el am cântat și jucat la horele și șezătorile
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
aparținut seriei mici a celor cărora nu li se pot imputa intenții de parvenire și compromisuri. Opinia mi-e confirmată de aceste rînduri ale lui Gala Galaction: „Radu Rosetti a rămas o jumătate de veac filozof stoic, în fața chemătoarelor și mănoaselor fluctuații politice din țara noastră. Poate că au mai fost cîțiva care i-au semănat... Ștefan Petică, Bacovia, Dimitrie Nanu. A rezistat, a biruit și-l fericesc!” (Opere alese, vol. II, p. 323-324). Elogiul autorului Roxanei e cu atît mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
km pătrat.631 La rândul său, Halford Mackinder a evidențiat cu pregnanță însemnătatea realităților geografice în politica mondială, considerând că una dintre cauzele care au provocat direct sau indirect războaie de proporții din istoria omenirii este distribuția neuniformă a pământurilor mănoase și pozițiile strategice diferite de pe suprafața planetei noastre.632 Chiar la o privire superficială a hărții continentului african se poate observa modul în care granițele au fost trasate: linii drepte în zonele deșertice, care sunt spații neospitaliere și contururi 'interesate
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în vin, iar dobitoacele vorbesc. La cele trei Sărbători mari, Crăciun, Paște și Rusalii, să te speli cu apă în care au fost puși bani de argint și vei fi bănos. Crăciunul e semn că anul care vine are să fie mănos. De asemenea, în ziua de Crăciun nu se mătură casa, ci a doua zi, iar după ce ai strâns gunoiul se duce la pomi, pentru ca aceștia să fie roditori. În unele sate din zona Codru, Maramureș, pomul Crăciunului se deosebește prin
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
în vin, iar dobitoacele vorbesc. La cele trei Sărbători mari, Crăciun, Paște și Rusalii, să te speli cu apă în care au fost puși bani de argint și vei fi bănos. Crăciunul e semn că anul care vine are să fie mănos. De asemenea, în ziua de Crăciun nu se mătură casa, ci a doua zi, iar după ce ai strâns gunoiul se duce la pomi, pentru ca aceștia să fie roditori. În unele sate din zona Codru, Maramureș, pomul Crăciunului se deosebește prin
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mai prejos în strălucire decât cel căutat și cu mult mai adânc ca el. Numai cu astronomia stătea prost: lumina foșgăia anarhic prin ea, în derivă și fără graba-i etalon; nu lupta cu bezna, ci doar abandonul îi spăla mănosul nisip aurifer, dându-l la iveală. Nu venise vremea ca Rică să considere umbletul însuși, cotrobăitul hai-hui prin întuneric, drept moneda cea mai liberă să se rostogolească și, ca atare, cea mai forte; cu atât mai puțin era el copt
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
la clubul foarte puternic al foștilor înalți nomenclaturiști. Mai erau, slavă Domnului, și alți cercetători - la același institut și la multe altele - dar nici unul dintre ei nu era și ginerele dlui Angelo Miculescu, longevivul nomenclaturist care a păstorit un domeniu mănos precum agricultura. Pe plan intern, uneori o conjuncție atârnă mai greu decât o propoziție. Numai că, atunci când partenerilor externi de azi ai dlui Adrian Năstase li se furnizează asemenea „bombe”, reacția nu poate fi decât o indiferență totală. Ca să nu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ea. Bulgaria îi părea un podiș pustiu, pământ cafeniu acoperit cu pietre, lipsit completamente de vegetație. Se gândea cât de frumoasă e țara ei, adevărată grădină a Paradisului, raiul pe pământ. Abia aștepta să vadă culmile împădurite cu brazi, dealurile mănoase și apele limpezi șiroind printre stânci semețe. -Vezi de aceea, isi zicea ea în sine, n-aș putea trăi nicăieri altundeva...Nicio dragoste nu poate fi mai mare pentru mine decât dragostea mea pentru țară aceasta... Acest pământ străvechi, presărat
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
și creți. V. Migrațiunea sezonală a bulgarilor hușeni, în căutarea de locuri bune de cultivat zarzavatul , se face pe două căi: A. Prima cale, și cu procentul cel mai mare, (60 70%ă, este spre Răsărit, spre luncă largă și mănoasă a râului Prut. Din grupul de bulgari grădinari, plecați în această direcție, o parte se îndreaptă spre sud, spre târgurile Leova și Fălciu, trecând chiar ceva mai jos de acesta din urmă, până la satul Bogdănești, populând cu grădinăriile lor, deoparte
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
numele, dar și mici întâmplări care mi-au rămas în minte. Amintirea unor episoade disparate din copilărie reprezintă un teritoriu vast, din care un om se revendică tot așa cum un arbore se revendică din sămânța sănătoasă căzută pe un sol mănos. Astfel, una dintre învățătoare de la școala din Călărași, doamna Foca, mă numea adesea să citesc lecția nouă, semn că mă aprecia. Însă, la o acțiune cu școala, de zilele satului cred, nu a reușit să mă supravegheze îndeajuns, iar eu
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
pe linia orizontului mișcător, cumpăna înțepenită a unei fântâni ca o balerină cu trupu-i miniatural executând într-o poziție statică echilibrul perfect de o inegalabilă măiestrie artistică; n-a văzut imensitatea copleșitoare a acestei câmpii, nesfârșit de întinsă și de mănoasă, în fața căreia inima își accelerează bătăile și întregul corp simte nevoia unor aripi de zbor... Nici participarea masivă a ciulinilor țepoși, rotunzi și alerți la maratonul tradițional, luând startul la marea Olimpiadă autumnală a pelerinilor rătăcitori, dezlănțuiți în galopuri bezmetice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
norilor șampanizați. Va fi furtuna de dinaintea liniștii? Dar lucrurile nu se opresc aici Luptătorul de la Marathon coboară din cînd în cînd ca să vestească lehamitea de după izbîndă. Învinșii coboară și ei istoria le-a dat dreptate pulberea rodește deopotrivă în valea mănoasă a Nilului dar și în pustiul cel mai promițător, artiștii dezastrelor pun semnătura pe pînzele mari satisfăcuți că Dumnezeu și timpul merg pînă la capăt. Dar lucrurile nu se opresc aici. Uneori morții din mine se mai ridică și atacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
strădaniile câtorva oameni care aleargă, fără preget, an de an, după stipendii și sponsorizări (cuantumul premiului se constituie în preț de achiziție!), Bienala de artă plastică "Gheorghe Petrașcu" a devenit un eveniment național prestigios, semn că, aruncată pe un sol mănos și însorit, miraculoasa sămânța încolțește, crește și devine plantă viguroasă, bucurându-ne cu florile și rodul ei. Instituția Bienalei..., la crearea și edificarea căreia, în primele șapte ediții am pus mult suflet și pasiune, este încă una dintre acele rare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
California. Pe urmele deschise de el, a urmat apoi avântul spre California. La Fremont trebuie să cumpăr Sănduței un pistol, pentru a ne Încadra În ritmul general și pentru a Întrona pacea În interiorul mașinii. De la Fremont ne angajăm În câmpia mănoasă a râului La Platte, pe o șosea splendită paralelă cu râul. Statul Nebraska e slab populat. La suprafața de 20 milioane hectare n-are decât 1.500.000 locuitori. Capitala Lincoln, am vizitat-o la 16-17 iunie. Partea de est
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Cei cu inima română, Sănvârtim hora frăției Pe pământul României. Iarba rea din holde piară, Piară dușmănia-n țară, Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie. 2 Basarabia iubită, Transilvania dorită, Bucovina-n veci frumoasă, Temișana cea mănoasă, Țări cu frați de-un neam și-o lege Sub același falnic Rege, Astăzi toate împreună Vin la patria română. 3 Între Tisa, Nistru, Mare, Cât e munte, câmp și zare Pân - la Dunărea albastră Este iarăși țara noastră. Mândra
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-s nici sate nici case. Niște grămădiri de colibe și de bordee, cele mai multe lipite cu lut numai... Într-un loc sunt adevărate sate de troglodiți, găuri mizerabile scurmate în pământ. Și cernoziomul se întinde cât vezi cu ochii. Pământ negru, mănos, de o bogăție fără păreche, pământ pe care se face pânea albă în cantități nemăsurate. E vreme de secetă. Stoluri de cioară și de grauri se învălue în zare. Iazurile sticlesc în bătaea amurgului. Înserează. O seară cenușie coboară. Departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unde exista un pod mobil. Despre Moldova și locuitorii săi, ne informează Bernardino Quirini, călugăr franciscan, episcop catolic de Argeș, în provinciile Moldova și Valahia în 1599. Aflat în misiune în Moldova, călugărul considera această provincie „foarte mare, îmbelșugată și mănoasă și populată, cu multe orașe și sate, cu munți puțini și multe păduri și având din belșug tot felul de vietăți”. În 1620, Charles Joppecourt, ostaș și cărturar, consemna impresiile sale de călătorie: „Teritoriul țării este foarte bogat în de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sate, cu munți puțini și multe păduri și având din belșug tot felul de vietăți”. În 1620, Charles Joppecourt, ostaș și cărturar, consemna impresiile sale de călătorie: „Teritoriul țării este foarte bogat în de toate, udat de izvoare frumoase și mănoase, râuri care-l fac tot mai roditor în grâu și vin... Se găsesc în acest ținut o mulțime de dealuri foarte plăcute prin bogăția lor în vii, încât îndestulează Moldova și se exportă și în Polonia, Rusia, Ungaria, sudul și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
perioada interbelică (1918-1940), orașul se va impune în economia țării mai mult ca un centru agricol, viti-pomicol și legumicol. Profesorul hușean Petru Ghenghea, autorul Monografiei Școalei nr. 3 băieți Huși, a redat în imagini evocatoare frumusețile și rodnicia pământului „în mănoasa și bogata vale a Prutului”, unde „mii de vite: herghelii de cai, cirezi de boi și turme de oi stau ca sălbăticite prin iarba mare până la brâu”. Apreciază valoarea vestiților boi de Fălciu „cu coarnele mari și caii de format
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]