1,135 matches
-
Dor de Bucovina”, Emilian Marcu, 2012 - „Filigrama DOR DE BUCOVONA” - recenzie la romanul-reportaj „Dor de Bucovina”, publicist N. N. Negulescu (LSR), 2012 - „Zidind în suflet dorul iubirii” - cronică la „Dor de Bucovina”, prof. Petronela Angheluță, 2013 - „Celei ce nu mai este - Mărgăritare lirice, mărgăritare care vindeca!” - cronică la „Celei ce nu mai este”, poeta Georgeta Resteman, 2013 - „Pe-aceeași struna de vioară” - cronică la „Celei ce nu mai este”, Cezarină Adamescu, 2013 - „Marian Malciu, Captiv pe tărâmul copilăriei” - cronică la „Captiv pe
MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marian_Malciu.html [Corola-blog/BlogPost/364613_a_365942]
-
Bucovina”, Emilian Marcu, 2012 - „Filigrama DOR DE BUCOVONA” - recenzie la romanul-reportaj „Dor de Bucovina”, publicist N. N. Negulescu (LSR), 2012 - „Zidind în suflet dorul iubirii” - cronică la „Dor de Bucovina”, prof. Petronela Angheluță, 2013 - „Celei ce nu mai este - Mărgăritare lirice, mărgăritare care vindeca!” - cronică la „Celei ce nu mai este”, poeta Georgeta Resteman, 2013 - „Pe-aceeași struna de vioară” - cronică la „Celei ce nu mai este”, Cezarină Adamescu, 2013 - „Marian Malciu, Captiv pe tărâmul copilăriei” - cronică la „Captiv pe tărâmul copilăriei
MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marian_Malciu.html [Corola-blog/BlogPost/364613_a_365942]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > RONDELUL TIMPULUI Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1900 din 14 martie 2016 Toate Articolele Autorului Se-adună ani precum mărgăritare Fără să știm câți fi-vor în șirag... Ne conturăm speranțe temerare, Dorind cărarea dreaptă peste prag. Un gând frământă dor ce pace n-are, Dorind aproape tot ce-ți este drag, Deși trec ani precum mărgăritare, Fără să știm
RONDELUL TIMPULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1457906872.html [Corola-blog/BlogPost/384188_a_385517]
-
adună ani precum mărgăritare Fără să știm câți fi-vor în șirag... Ne conturăm speranțe temerare, Dorind cărarea dreaptă peste prag. Un gând frământă dor ce pace n-are, Dorind aproape tot ce-ți este drag, Deși trec ani precum mărgăritare, Fără să știm câți fi-vor în șirag... Din viață faci câmpie-nfloritoare, Lăsând deoparte griji ce te distrag, Știind că drumuri bune se atrag Și-nțelegând că nu-i doar întâmplare S-adune ani precum mărgăritare... O surpriză de ultimă
RONDELUL TIMPULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1457906872.html [Corola-blog/BlogPost/384188_a_385517]
-
Deși trec ani precum mărgăritare, Fără să știm câți fi-vor în șirag... Din viață faci câmpie-nfloritoare, Lăsând deoparte griji ce te distrag, Știind că drumuri bune se atrag Și-nțelegând că nu-i doar întâmplare S-adune ani precum mărgăritare... O surpriză de ultimă oră pentru care mulțumesc, bunului prieten Mihail Dabija! Surpriză ce dovedește că viața este frumoasă și trebuie să ne bucurăm de ea, mulțumind pentru tot ce oferă, cât oferă, atât cât este... https://www.facebook.com
RONDELUL TIMPULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1457906872.html [Corola-blog/BlogPost/384188_a_385517]
-
de român. II N-aș dori să fiu în lume, Orice mândru și sublim, Orice oricum splendid nume, Ce stimăm și prețuim, N-aș dori să fiu nici soare, Nici pe marea lată far, Nici steauă lucitoare, Nici să fiu mărgăritar. Toate acestea nu mă-ncântă, Și nimica nu-mi conțin, Am chemare mult mai înaltă, Că-s copilă de român. *** Culeasă în anul 1920 la Biblioteca Spitalului din Timișoara Sanitar Petru CHIRICESCU din Coronini Nu specifică nici un autor. Referință Bibliografică
COPILA ROMÂNĂ AUTOR NECUNOSCUT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Copila_romana_autor_necunosa_mihai_leonte_1391689712.html [Corola-blog/BlogPost/360295_a_361624]
-
Ediția nr. 631 din 22 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Era o toamnă ca-n povești, cu frunze-ngălbenite, un vânt hoinar le-mprăștia pe aleile-nsorite. Le arginta bruma în zori punându-le-n valoare, și Soarele când răsărea sclipeau mărgăritare. Le auzeam foșnind discret, ușor înfiorate, și-n sarabandă s-avântau de Luna-ncurajate. Se repetau la nesfarsit mișcarile lascive și-ntruchipau într-un covor o mie de motive. Albastrul cerului senin, împodobit cu stele, crea fundalul potrivit tabloului cu Iele
FRUNZELE TOAMNEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Frunzele_toamnei_cardei_mariana_1348327520.html [Corola-blog/BlogPost/343839_a_345168]
-
atunci ca într-un vis, Marama fericirii Și regăsindu-mă am plâns De focul pustiirii . ÎMI AMINTESC CĂ: Veneai cântând în pas ușor Frumoasă ca pădurea, Păreai un vis amețitor Ce tulbură gândirea . Iar vântu-n plete-ți unduia În șir mărgăritare Și-un lan de spice șerpuia Din creștet la picioare . Un văl de-argint îți adia De-a umerilor creastă Și-o lacrimă udând cădea Pe-a sânilor fereastră . Iar ochii tăi...ah, se-mpletea Și gândul în visare... Păreai
SINGURĂTATEA ZĂRII de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1439818709.html [Corola-blog/BlogPost/373543_a_374872]
-
acela am murit... Când închidem ușa spre celălat, ni s-a închis ușa în cer... Emoții de artist. Arunc fluturi în păr. Așez zâmbetul pe buze. Doamne, spune-mi povestea de noapte bună! Sunt o sărbătoare cu suflet de copil. Mărgăritare. Nu mă lăsa să mă pierd când visez cu ochii deschiși! Răul este amestecat cu bine. Cred că totul e posibil! Iubirea este cheia cu care deschid orice dimineață a vieții mele și tot iubirea este zăvorul care îl pun
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI by http://confluente.ro/stelian_gombos_1427117173.html [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
de mătase ieșind de după gulerul rotunjit și brodat cu raze aurii, iar brâul din catifea verde se zărea și el dincolo de pulpanele hainei sale. Degetele mâinilor sale erau împodobite cu inele scumpe și masive în mijlocul cărora sclipeau pietre prețioase. Safire, mărgăritare ori rubine, iar acestea nu erau dintre cele mici, care le puteai găsi la orice bijutier, ci aveau mărimi considerabile întărind faptul că cei prezenți aveau în fața lor un om cu un rang foarte înalt în Persia. Pe spatele mantiei
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1418842713.html [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
desăvârșită, binele atotmângâietor, adevărul dumnezeirii, comuniunea dorului sacru, mirificul hristic al întrupării, cerul luminii mântuitoare, cântarea pământului, armonia iubirii, taina sfințeniei, potirul mărturisirii, cuminecarea jertfei, splendoarea prieteniei, susurul diafan al vieții, rodul suferinței și harul bucuriei au cules toate aceste mărgăritare divine de pe chipul împărătesei dumnezeiești al Fecioarei Maria. Ernest Bernea Ernest Bernea, focșeneanul nostru de aur, naționalistul creștin-ortodox a fost și este o culme a filosofiei, a sociologiei și a etnografiei românești-universale. Dublu licențiat în Filosofie și Litere al Universității
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1409387324.html [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
de grâu care rodește însutit, care se dăruiește în pâine, care se împarte în lumină, care se împărtășește Neamului și lui Dumnezeu. Poeta-monahie este o gazdă a iubirii, un sonet pentru oaspeți de seamă, un acatist peste care se așterne mărgăritare de trăire mistică. Crea ușor ca o adiere de vânt, îmi povestea o altă mare mărturisitoare mistică, Aspazia Oțel Petrescu, care o rugase să-i înlesnească o întâlnire cu Titanul misticii, Marele Duhovnic Arsenie Boca, înainte de a fi arestată. Toate
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1409387324.html [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
meu, nu din buletinul de identitate al artiștilor, ori inspirat de numărul diplomelor ce li s-au decernat. Un drag, o frumusețe, un pahar de vin, un strop de iubire, un plâns, un râs, o durere, o alinare... acestea-s mărgăritarele cântecului, teatrului, filmului, nu o înșiruire de date biografice cu exactitate matematizată. Eu am răsădit în carte metafore, cuvinte cu parfum, cu lumină și culori, nu cifre și noțiuni. Pe mine nu m-a interesat niciodată viața strict personală a
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1455781805.html [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
tăcerea ta, în timpul trecător, Azi doar hrănesc tristețea clipelor ce mor **** arsura clipei care trece când tu iubito ești departe odaia mi se pare rece și zilele îmi par deșarte. pe buza mea ești strop de roua la gâtul meu mărgăritar frumoasă că și-o luna nouă, ești vinul dulce din pahar. tu cântec mi-esti și poezie cărarea mea către sublim a nopților îmi ești feerie și-a inimii veșnic suspin. mă dor și zile ,nopți mă dor, să-ți
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/Incantatii.html [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
în salturi se înecau în praful turbat De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Paznicii de Soroc mestecau ore în bărci feudale meșterite la șantiere navale de himeră Împăratul cel Mare poruncise corabie cu vele și tichie de mărgăritar de cea mai bună calitate pentru zilele dalbe încercuite pe calendar Menestrelul cel Orb, înfășat în hârtie, din ghereta albastră de la intrare culegea încet, încet, din stiva orelor-muncă, praful sudat pe lespezi lunare - le aduna din ochi, le măsura alene
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368439114.html [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
cu Adevăr, Și puterea de a-L spune, Să fiu foc și râu și ploaie, Și a harului ninsoare. Dă-mi bucuria Dă-mi bucuria cea sfântă, În lumea aceasta de-amar Strânge în mine Cuvântul Și transformă-L în mărgăritar. Dă-mi Tu avânt să răzbat Cărarea vieții cu bucurie, Că marea odată ai despicat, Și oceane Tu seci pentru mine. Dă-mi iubire să pot lumina În noapte când tristețea-i mai mare, Să cred că mereu Vei lupta
NETĂCEREA CUVÂNTULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1436860094.html [Corola-blog/BlogPost/365901_a_367230]
-
VIORII Prin cântul viorii se-aude lacrima viselor. Cântă vioară, cântă-ți tânguirea inimii! Prin glasul ei suspină adânc sufletele care nu au atins stelele cerului lor. Plânge vioara, plânge ușor, cum plânge cerul din ochiul paradisului, cum plânge ploaia mărgăritare lângă crucea răstignirii, cum plânge râul ce-și poartă florile durerii, cum plânge salcia albastră la mal, cum plânge, în liniștea rotundă a nopții, cântecul roșu al păsării captivă între ramuri, cum plânge vântul galben peste nisipul deșertului. E imposibil
IRINA LUCIA MIHALCA by http://confluente.ro/articole/irina_lucia_mihalca/canal [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
ei pe undele vântului. Citește mai mult CÂNTUL VIORIIPrin cântul vioriise-aude lacrima viselor.Cântă vioară, cântă-țitânguirea inimii! Prin glasul eisuspină adânc sufletelecare nu au atins stelele cerului lor.Plânge vioara, plânge ușor,cum plânge ceruldin ochiul paradisului,cum plânge ploaia mărgăritare lângă crucea răstignirii,cum plânge râulce-și poartă florile durerii,cum plânge salcia albastră la mal,cum plânge, în liniștea rotundă a nopții,cântecul roșu al păsării captivă între ramuri,cum plânge vântul galbenpeste nisipul deșertului.E imposibil să tacăsunetul corzilor
IRINA LUCIA MIHALCA by http://confluente.ro/articole/irina_lucia_mihalca/canal [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
html - 19 mai 2015). Cuvânt - Panegiric la Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena În miezul primăverii, în fiecare an la data de 21 mai, Dumnezeu a rânduit ca Biserica să prăznuiască pe cele două mlădițe pline de seva Duhului, pe mărgăritarele Bisericii, pe luminătorii și risipitorii păgânătății, pe cei întocmai cu Apostolii cinstiți și lăudați, pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena. Altfel spus, prin acești sfinți, care în acest an - 2015, sunt pomeniți odată cu Praznicul Înălțării Domnului și cu
CUVÂNT DUHOVNICESC, FOLOSITOR, DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII... de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432032586.html [Corola-blog/BlogPost/362964_a_364293]
-
umbra pe ferestre. Voi împărți clipele la doi, ori mai bine le suprapun și vom privi candelabrul stins prin ochii tăi mari cât o noapte de răsfăț. La sfârșit ne vom caligrafia pe suflet heraldica unei iubiri cu boabe de mărgăritar pline de strălucirea unui timp înflorit în cel mai frumos anotimp din câte am trăit. Te aștept să vii cu anotimpul. Referință Bibliografică: Te aștept să vii / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09
TE AŞTEPT SĂ VII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Te_astept_sa_vii.html [Corola-blog/BlogPost/356287_a_357616]
-
masei succesorale, la rândul lui să moștenească o alta, confiscată tot în perioada dejistei colectivizări, ce aparținuse familiei sale, moară care, din nefericire, n-a mai venit. Istoria, această purcea pusă la îngrășat pe cincizeci de ani devoră deavalma, tratate, mărgăritare, ștroturi și viețile a cel puțin două generații de fii, consemnează undeva prin ciornele sale poetul. După cincizeci de ani vomită resturi confuze din toate acestea sub formula impozantă de -acte reparatorii-, dar o face cu o atât de mare
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxx.html [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
nicio zăbrea nu poate opri libertatea din mintea mea toți vor să fie liberi, dar câți știu ce este libertatea? poți invada sufletul altuia? tu, care îți faci sălaș în sufletul meu și-nstăpânești simțirea mea, eu sunt șiragul de mărgăritar, iar tu, maimuța care-l poartă pavează drumul poeziei spre a întâlni sufletul tău și vei descoperi, poate, cochilii aurite. Mangalia, 22.09.2015, h 16.40 Referință Bibliografică: Despre libertate / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1727
DESPRE LIBERTATE de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1443035740.html [Corola-blog/BlogPost/374721_a_376050]
-
care întrece cuvintele. Nu știu ce într-însa aducea cu un crin. Neprihănirea ei era fără seamăn și nu-ți puteai lua ochii de la ea.” (Maria, Regina României, Povestea vieții mele. Vol. I, Ed. Moldova, Iași, 1990, p. 11) În salba de mărgăritare princiare ale frumuseții au strălucit multe Domnițe și Doamne ale Voievozilor români, ca circaziana Irina soția lui Vasile Lupu: Avea ochii negri, mâinile subțiri dar pline, mijlocul mlădios, gura mică, pielea atât de albă, încât Nicolo Barsi spunea << pareva che
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1457442926.html [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
o fericire, și am întins brațele spre ea”. Este trezit la realitate de țipătul pescărușului său și simte o durere în cicatricea dintre sprâncene. Marea este străbătută de un cântec din lumea de sus, spre el se rostogolesc boabe de mărgăritar care sunt lacrimile mamei în care se reflectă chipul ei drag. Pune lacrimile pe rana dintre sprâncene și durerea i se alină. Crăiasa este foarte dezamăgită că nu reușește să-l facă să uite. El se gândește la cei dragi
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
și formau insule plutitoare în oceanul cerului, iar pletele aurii ale soarelui se dechideau învăluind întreaga câmpie. Poienița era încununată de fluturi rubinii, care zburau când la trandafirii înfocați, când la crinii de un argintiu imperial, la lăcrămioarele sure că mărgăritarul, la mironosițele viorele. Triluri neobosite de pasarele se auzeau din copacii falnici care mai de care mai înalți. Am alunecat ușor pe o rază și am ajuns pe partea cealaltă a poieniței. Acolo, o zână cu fata mai albă că
RADU ALEXANDRU by http://confluente.ro/articole/radu_alexandru/canal [Corola-blog/BlogPost/350754_a_352083]