1,017 matches
-
au măritat fetele, poruncise pentru zestrea lor tocmai la Brașov tacâmuri de argint aurite cu furculițe cum nu aveau nici la curtea regelui Ludovic. Toți ai săi, adunați împreună, au dus-o și au îngropat-o în bolnița mânăstirii de la Mărgineni, alături de soțul domniei sale, marele postelnic Constantin Cantacuzino. La panihidă a fost și nepotul Constantin Știrbei. Vodă îl iertase. Marele logofăt — A fost odată ca niciodată... — Tată, fără căpcăuni, îl întrerupse Ilinca, fără căpcăuni, destul că a fost Zamfira pe aici
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vorba în toate acestea doar de niște aparențe. Să fie oare doar diplomație sau nepotul are nevoie de sprijinul lor? Cele ce aveau să urmeze îi vor spulbera bănuielile. Păcătuise în gând, Constantin Brâncoveanu era nepotul lor care crescuse la Mărgineni și Filipești, alături cu ei, toți frații Cantacuzini. — Sfinția ta, mă gândeam ca după ce-l ducem pe ultimul drum pe răposatul voievod, într-o zi de lucru, când treburile Mitropoliei o să-ți lase răgaz, să ne întrunim în divan cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
29 octombrie, în fața bisericii domnești cu hramul Bunei Vestiri, dis-de-dimineață, când încă nu se luminase de ziuă, începură să se adune călugării de la toate mânăstirile din București. Veniseră și stareții și arhimandriții de la mânăstirile din jur, de la Mărcuța, Plumbuita, Comana, Mărgineni și Snagov. O mulțime de bărbați îmbrăcați toți la fel, cu anterie negre din aba groasă, cu potcapuri negre, diferite după rangul călugăresc pe care-l dețineau. Erau aproape o mie. Pentru ei, Șerban Vodă fusese adevăratul bazileu, împăratul Bizanțului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la cântările fraților călugări și va intona și el împreună cu ei „Cămara ta, Mântuitorule, o văd împodobită. Și îmbrăcăminte nu am să intru într-însa. Luminează, Doamne, haina sufletului meu și mă miluiește”. De când era copil, la Brâncoveni sau la Mărgineni, cânta la rând cu frații monahi la denii, dar iată că de vreo douăzeci de ani aștepta an de an cu nerăbdare denia din Miercurea Sfântă pentru că, pe lângă glasul lui rotunjit bărbătește care se tânguiește întru pocăință, celelalte glasuri rămâneau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din capul unghiului, deschise ochii Ștefan vorbind și el grecește. Vezi, măria ta, vremurile sunt grele, dușmani mulți, din toate părțile. Politica e politică, un fel de vânzare care nu se mai sfârșește. Noi am ctitorit împreună la mânăstire la Mărgineni și la Adormirea Maicii Domnului din Râmnicul Sărat. Aș dori să fim alături în pomelnicul de ctitori... — Suntem alături, neică Mihai. Se lăsă o tăcere grea, după care reveni tot vodă: — Am clădit mai multe împreună, neică Mihai, mult mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în tot cuprinsul țării spre ctitoriile și daniile lui Io Constantin Voievod, spre Hurezi și Râmnicul Sărat, spre Târgoviște și Curtea de Argeș, Viforâta și mânăstirea Negrului Vodă, Sâmbăta de Sus și Scheii Brașovului, Bistrița și Cozia, Dintr-un Lemn și Adâncatele, Mărgineni și Târgșor, Slatina și Glavacioc, Brâncoveni și Snagov, Gherghița și Văleni, Buzău și Potlogi, spre Bascoavele și Arnota lui Matei Vodă, spre Grăjdana și Filipești, Polovraci și Govora, spre Râmnic și Dealu, Mitrofani și Mamul, Sadova și Cotmeana, Gura Motrului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
câmp, a busuioc și a sulfină, iar duminicile și la sărbători, toți cu mic cu mare, mergeau la biserică să audă cum citește popa din cărțile tipărite de vlădica Antim pe aurul lui vodă. Te du, dar, la mânăstire la Mărgineni să citești pomelnicul ctitorilor, să vezi cum stau alături domnitorii „Băsărăbești, Cantacuzinești, Brâncoveni, Mavrocordați”, alături cum au stat în lupta pentru credința în Hristos. La Mărgineni, la Viforâta, la Dintr-un Lemn și oriunde te-ai duce, citește pisaniile ca să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tipărite de vlădica Antim pe aurul lui vodă. Te du, dar, la mânăstire la Mărgineni să citești pomelnicul ctitorilor, să vezi cum stau alături domnitorii „Băsărăbești, Cantacuzinești, Brâncoveni, Mavrocordați”, alături cum au stat în lupta pentru credința în Hristos. La Mărgineni, la Viforâta, la Dintr-un Lemn și oriunde te-ai duce, citește pisaniile ca să poți pătrunde taina vremii lui Constantin Vodă Brâncoveanu și a Cantacuzinilor. Cât despre arhimandritul Ioan, poate că fiind încă în putere o fi vrut să-și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în principal, în observația nestructurată (adeseori spontană) și în analiza documentelor sociale necifrice. Observația nestructurată este acel tip de observație sociologică prin care pot fi constatate fapte neașteptate, aberante și capitale care oferă ocazia dezvoltării unei noi teorii (cf. Chelcea, Mărginean și Cauc, 1998, p. 411). Acest tip de metodă mi-a fost de folos în special din perspectiva caracterului extrem de schimbător al realităților sociale actuale, realități aproape imposibil de surprins cu ajutorul altor metode clasice. Dat fiind că înseși metodele științelor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Univers. Centrul de Studii Strategice de Securitate (2002). CD Anuarul Hominis 2001. București, Ministerul Apărării Naționale. Chauprade Aymeric și Thual François [1999] (2003). Dicționar de geopolitică: state, concepte, autori. (trad., note și postf.: Șerban Dragomirescu). București: Editura Corint. Chelcea Septimiu, Mărginean Ioan și Cauc Ion (1998). Cercetarea sociologică. Metode și tehnici. Deva: Editura Destin. Chirot Daniel (1986). Social Change in the Modern Era (ed. Robert R. Merton). San Diego: Hartcourt Brace Jovanovich, Publishers. Chomsky Noam [2003] (2003). Hegemonie sau supraviețuire: America
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
hup.harvard.edu/catalog.php?isbn=9780674276604 Hoggart, P., La Culture du pauvre, Collection "Le sens commun", Paris, 1970. Houée, P., Le développement local au défi de la mondialisation, Harmattan, Paris, 2001. http://1mai.cartiere.ro/social/2403-comisia anti saracie si promovare a incluziunii sociale caspis (I. Mărginean coord., R. Popescu, D. Arpinte, G. Neagu, Condiții sociale ale excluziunii copilului, MMSSF, ICCV, 2004). http://anticoruptie.hotnews.ro/dosare anticoruptie http://bibliotheque.uqac.ca/ http://docs.ad-astra.ro/Legea Educatiei Nationale 04-01-2011.pdf http://ec.europa.eu/health/ph information/reporting/statistical fr.htm http
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
De ce există săraci în România?, octombrie 2003, www.ziare romanesti.ro Manning, N., "L'héritage du nouveau management public dans les pays en développement", în Revue internationale des sciences administratives, 2 (2001) Manu, E., Infernurile noastre, Editura Crater, București, 1993. Mărginean I., Bălașa A., (coord.), Calitatea vieții în România, Editura Expert, localitatea??, 2002. Martuccelli, D., Forgés par epreuve. L' Individu dans la France contemporaine, Armand Colin, Paris, 2006. Mazouz, B., J. Facal et N. Belhocine "Les partenariats public-privé: une forme de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Mikulic, E. Sandor, Quality of life in the EU: Trends in key dimensions 2003-2009. http://www.dgins-sofia2010.eu/pdocs/Eurofound%20Quality%20of%20 life% 20in%20the%20EU%20Trends%20in%20key%20.pdf. 163 Euromodul, revista "Calitatea Vieții", 1-4, 2002. 164 Mărginean I., Bălașa A., (coord.), Calitatea vieții în România, Editura Expert, 2002. 165 Privind către viitor. Soluții social-democrate pentru problemele din sud-estul Europei, Conferința internațională, București, 10-12 octombrie 2004. 166 Dicționar de sociologie Oxford, Editura Univers Enciclopedic, București, 2003, p. 500
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Hoggart, La Culture du pauvre, Collection "Le sens commun", Paris, 1970. 220 Comisia Prezidențială Pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice, Riscuri și inechități sociale în România, 2009. 221 Activități cu conținut legal, dar (total sau parțial) neînregistrate oficial. 222 I. Mărginean, R. Popescu, D. Arpinte, G. Neagu, Condiții sociale ale excluziunii copilului, MMSSF, ICCV, 2004 (http://1mai.cartiere.ro/social/2403-comisia anti saracie si promovare a incluziunii sociale caspis) 223 Conform Barometrului de Opinie Publică Tineret, declarau că locuiesc cu părinții 78% dintre tineri (în 1996), 81% în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
limpezesc, depășind decorativismul facil (Asediul redutei, Nunta etc.). În pictura sa pe sticlă avem nu o dată de-a face cu sonorități împrumutate din timbrul instrumentelor metalice. Cu toate acestea, Frunzete reușește adesea frumoase incursiuni în spectacolul sărbătoresc al folclorului din Mărgineni, mai cu seamă prin alegerea temelor ( Lae Chiorul, La fântână, pe cai et.), dar și printr-o ambianță plastică sugerată cu dezinvoltură și nerv.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 53) Lucrări în instituții: Muzeul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
dat seama că și culorile au rostul lor. Bucuria cea mare e când îmi reușește să zugrăvesc întâmplările de care râdeam în sat, în așa fel încât să placă la toată lumea” Născut la 12 octombrie 1945 în localitatea Luncani, comuna Mărgineni, jud. Bacău Studii: Școala Populară de Artă, Bacău, 1968; Liceul de Artă Plastică, Bacău, 1980; Școala Tehnică de Maiștri - Prelucrarea lemnului. Debut artistic - 1968 Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
În mediul rural. În câteva mănăstiri s-au pus bazele unor biblioteci renumite, cu lucrări procurate În mari centre culturale din Apus, tipărite În limbi clasice sau de circulație, În diferite epoci, printre ele s- au remarcat biblioteca de la mănăstirea Mărgineni a lui Constantin Cantacuzino, precum și biblioteca mănăstirii Hurezi, fondată de Constantin Brâncoveanu. Domnitorul a fost și un mare ocrotitor al tiparului. Domnia lui Începe printr-un act de cultură, și anume prin apariția Bibliei de la București, prima ediție integrală a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
limpezesc, depășind decorativismul facil (Asediul redutei, Nunta etc.). În pictura sa pe sticlă avem nu o dată de-a face cu sonorități împrumutate din timbrul instrumentelor metalice. Cu toate acestea, Frunzete reușește adesea frumoase incursiuni în spectacolul sărbătoresc al folclorului din Mărgineni, mai cu seamă prin alegerea temelor ( Lae Chiorul, La fântână, pe cai et.), dar și printr-o ambianță plastică sugerată cu dezinvoltură și nerv.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 53) Lucrări în instituții: Muzeul
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
dat seama că și culorile au rostul lor. Bucuria cea mare e când îmi reușește să zugrăvesc întâmplările de care râdeam în sat, în așa fel încât să placă la toată lumea” Născut la 12 octombrie 1945 în localitatea Luncani, comuna Mărgineni, jud. Bacău Studii: Școala Populară de Artă, Bacău, 1968; Liceul de Artă Plastică, Bacău, 1980; Școala Tehnică de Maiștri - Prelucrarea lemnului. Debut artistic - 1968 Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
în acord cu Petru Iluț, suntem pentru un calitativ mai riguros, interferat cu un cantitativ mai flexibil. Principiul unității dintre judecățile constatative și cele evaluative presupune angajarea morală a cercetătorului în sprijinul valorilor înalt umaniste și a idealurilor naționale. Ioan Mărginean concepe metodologia de cercetare pe câteva mari componente, respectiv: a) Componența teoretică. Este componenta teoriei referențiale și a normativității metodologice care să îndeplinească rolul de ghid al cercetării (prin sistemul conceptual specific) cât și în fazele de realizare și finalizare
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
un domeniu de interes. A doua strategie, constă în verificarea teoriilor dinainte formulate, realizând testarea ipotezelor în condiții de reprezentativitate statistică. Pentru că limbajul rămâne elementul construcțiilor teoretice, impreciziile sale au drept consecință definirea relativă a termenilor. Din această cauză, spune Mărginean, este nevoie de formalizare în științele socio-umane. În acord cu obiectivele cercetărilor, Fawcett și Downs (1992) identifică trei tipuri de teorii: teorii empirice sau descriptive, teorii explicative, bazate pe analize corelaționale, și teorii predicative (ce presupun cercetări experimentale). Există, după
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
a celor religioase a beneficiat de suportul constant oferit de Institutului de Cercetare a Calității Vieții, unde am găsit sprijin instituțional și un mediu de lucru prietenos și stimulativ. Vreau să mulțumesc pe această cale lui Cătălin Zamfir și Ioan Mărginean. Gândul meu se îndreaptă și către Grupul de Studiul al Valorilor Europene, locul în care am "prins gustul" pentru cercetare de tip comparativ și am învățat care sunt rigorile unor astfel de studii. În acest sens aș vrea să adresez
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
familia acestuia se decide embolizarea arterei bronșice stângi cu fragmente de Tachocomb - prima embolizare de arteră bronșică din România. Embolizarea a fost extrem de dificilă și a durat 5 ore fiind realizată de Șef de lucrări Dr. Boțianu Petre și Dr. Mărginean Lucian medic primar radiolog. Evoluția pacientului postembolizare este favorabilă, nu a mai prezentat episoade de hemoptizie. După 15 zile de la embolizare se intervine chirurgical printr-o toracotomie posterolaterală, intraoperator găsindu-se o cavernă gigantă complet pleuralizată stângă: peretele cavernei este
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
au fost «rusificați»“ (1, 39) <footnote A se face comparație cu lista birnicilor din Vedomostie de locuitorii ce se află într-acest ținut [Cernăuți] după cum arată anume înăuntru 1774 iunie, în ordinea strictă de acolo: Andrieș șoltuz, Petre moscal, Iordache mărginean, Vasile Zazonți, Ion sin Durduc, Vasile Pătencu, Mihai apar, Ioneș Pulihacu, Georgie Chandaga, Gherasim, Andrieș sin Cojocar, Tănase voduvoiu, Constantin casap, Nichita zet sîrboaicei, Ștefan crîșmar, Say rusul etc. (Academia de Științe a R.S.S Moldovenești, Institutul de Istorie, Moldova
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la data de 27 mai 1956 în Iași, județul Iași, România, cu domiciliul actual în Germania, Karlsruhe, Veilchenstr. nr. 3 a, Baden-Wurttemberg. 93. Bochmann Angela, fiica lui Herciu Ștefan și Anica, născută la data de 29 martie 1955 în localitatea Mărgineni, județul Bacău, România, cu domiciliul actual în Germania, Thierfeld, Hartensteinerstr. nr. 110, Karl Marx Statd. 94. Wenzler Elisabeta, fiica lui Olle Alexandru și Susana, născută la data de 18 septembrie 1929 în localitatea Răstolița, județul Mureș, România, cu domiciliul actual
HOTĂRÎRE nr. 66 din 12 februarie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108345_a_109674]