714 matches
-
și niciodată în virtutea unui sistem care s-ar putea impune ca fiind unic. Prin statutul său, sistemul se află în regimul secund al lucrurilor create și deci al multiplicității. Numai unitatea principiului este absolută, ea fiind a Unului cel niciodată mărginit de altul. Astfel, dacă René Guénon se va strădui să demonstreze comunicabilitatea sistemelor religioase prin evidențierea teme lor, mesajelor și semnificațiilor comune, identice ori complementare, Frithjof Schuon va merge mai departe părăsind nivelul comunicării sistemelor prin sistemele însele și făcând
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Se exprimă raportul dintre credință și înțelegere. Nu din înțelegere vine credința, cI In. vers. Credința deschide orizonturile de taină ale existenței superioare, din care se explică cele inferioare. Din credință sporește cultura, altfel aceasta rămâne închisă într-o monotonie mărginită. Dacă nu cred în infinit și absolut — care nu pot fi înțelese perfect — nu înțeleg cele mărginite și relative, nu înțeleg că ele pot fi depășite, așa cum o cere de fapt mintea noastră. (n. s. 2073, p. 1099) footnote>“. (Sf.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
orizonturile de taină ale existenței superioare, din care se explică cele inferioare. Din credință sporește cultura, altfel aceasta rămâne închisă într-o monotonie mărginită. Dacă nu cred în infinit și absolut — care nu pot fi înțelese perfect — nu înțeleg cele mărginite și relative, nu înțeleg că ele pot fi depășite, așa cum o cere de fapt mintea noastră. (n. s. 2073, p. 1099) footnote>“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a douăsprezecea, Introducere, în PSB, vol. 41, p.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
tăgăduiesc pronia lui Dumnezeu: Este Dumnezeu? Dacă vor spune că nu este, nici să nu le mai răspundem. După cum nu merită să răspunzi nebunilor, tot așa nici celor care spun că nu este Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre mărginita putere a diavolului, omilia I, 8, în vol. Despre mărginita putere a diavolului. Despre căință..., p. 26) ,, După cum noi câștigăm din două părți, tot așa necredinciosul este vătămat din două părți: și prin aceea că are să fie pedepsit mai târziu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu este, nici să nu le mai răspundem. După cum nu merită să răspunzi nebunilor, tot așa nici celor care spun că nu este Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre mărginita putere a diavolului, omilia I, 8, în vol. Despre mărginita putere a diavolului. Despre căință..., p. 26) ,, După cum noi câștigăm din două părți, tot așa necredinciosul este vătămat din două părți: și prin aceea că are să fie pedepsit mai târziu, din pricină că nu crede în înviere, și prin aceea că a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
memorii cereau înlăturarea domnilor fanarioți; 10 memorii cereau obținerea independenței. o au fost concepute numeroase proiecte de reformă care urmăreau să așeze societatea pe baze moderne și să întemeieze un stat constituțional: “Constituția cărvunarilor” -1822, Ionică Tăutu susținea ideea ”monarhiei mărginită și moștenitoare”; “Așezământul politicesc” Simion Marcovici -susținea organizarea statului pe baza “principiului separării puterilor în stat” . 1. Tudor Vladimirescu și revoluția din 1821 În ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea creștină din Sud-Estul Europei a intrat într-un proces de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
află purificată și izbăvită de partea ei de distructivă violență. Condiția umană Hera, vorbind cu Zeus, spune chiar despre Ahile că nu este decât un muritor care „știe atât de puțin“. Văzuți de zei, în genere, oamenii sunt precari, efemeri, mărginiți și mărunți, buni doar să-i ferească pe nemuritori de plictisul nemuririi și al vanității lor. Apolon, vorbind cu Poseidon, spune și el: „niște sărmane făpturi omenești care, aidoma frunzelor, trăiesc o clipă, trăgând din pământ căldura vieții, apoi se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
află purificată și izbăvită de partea ei de distructivă violență. Condiția umană Hera, vorbind cu Zeus, spune chiar despre Ahile că nu este decât un muritor care „știe atât de puțin“. Văzuți de zei, în genere, oamenii sunt precari, efemeri, mărginiți și mărunți, buni doar să-i ferească pe nemuritori de plictisul nemuririi și al vanității lor. Apolon, vorbind cu Poseidon, spune și el: „niște sărmane făpturi omenești care, aidoma frunzelor, trăiesc o clipă, trăgând din pământ căldura vieții, apoi se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
două spirite create, Logosul creat șiun spirit uman, în aceeași persoană, în Iisus Hristos, arienii afirmăîn Iisus Hristos lipsa sufletului uman - pregătind astfel pe apoli-nariști -, socotindu-L ca având numai trup, fără suflet . Din cauza aceasta, arienii atribuiau direct Cuvântului cunoașterea mărginită și toate afectele umane<footnote Sf. Atanasie, Contra lui Apolinarie, 1, 15; II, 3 PG, XXVI col. 1121 A, 1136 A -1137 A. footnote>. În consecință, Iisus Hristos al arienilor apare ca o ființă stranie, completdiferită de Dumnezeu - Omul Revelației
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
română al colecției filocalice, consideracă „istoria se va sfârși atunci când viețuirea în ea nu va mai puteaoferi nimic, fie pentru că s-au epuizat toate posibilitățile de înmulțire a cunoașterii lumii deși de tot mai nobilă comportare a omuluiîn acest cadru mărginit, fie pentru că, printr-o tot mai grozavă decădere păcătoasă a celei mai mari părți din oameni, ordinea nu va maiputea fi restabilită și o dezordine tot mai prelungită va face imposibilă continuarea unui astfel de progres”<footnote Dumitru Stăniloae, Iisus
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ale sufletului uman, care i-a scos măștile pentru a le arăta. Molière face să defileze pe scenă întreaga societate a timpului său. Nimeni nu scapă satirei: medici și farmaciști, oameni ai legii necinstiți și cărpănoși, profesori, pedanți și pedante mărginiți, pețitoare, marchizi neînsemnați, libertini și falși cucernici etc. Această constrângere de fidelitate la real căreia îi scapă în totalitate tragedia, această căutare a veridicului este una din dificultățile majore de care se lovește autorul comic. "Dorante Căci, în fine, cred
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ia în zeflemea pe Marii Comedianți de la Hôtel de Bourgogne, amuzându-se el însuși să imite limbuția lui Montfleury, pe cea a Domnișoarei Beauchâteau, Hauteroche etc., emfaza dicției, grandilocvența atitudinilor. Jocul lor, în secolul al XVIII-lea, este aproape tot atât de mărginit. Fiind foarte legat de Domnișoara Clairon 32, actrița cea mai celebră a epocii, Marmontel ne aduce la cunoștință, în Memoriile sale (Mémoires, t.2, livre V), că a îndemnat-o în nenumărate rânduri să renunțe la declamația bombastică și la
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
banii. W., care mergea alături de el, privea înainte dâra lăsată de roți pe drum, pietrele în pământul umed. Își trase în sus fermoarul vindiacului și-și plimbă privirea peste podiș. Suprafețe de chiciură se vedeau în umbra lizierei de pădure, mărginite milimetric de pășuni și de câmpuri, peste care se întindea o fâșie palidă de ceață în destrămare. Un licăr albastru, mai mult o părere decât un cer de toamnă. În spatele celor doi prieteni, Frau Saner spunea că aveau să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
prostituate și escroci de toate categoriile. Nu avea altceva de făcut decât să strângă din dinți și să Încerce să se concentreze asupra textului interpretat dinaintea lui. Intriga părea să se Învârtă În jurul unui politician englez abil, cu o soție mărginită și Îngâmfată, care comisese o faptă necinstită În trecut, În ciuda căreia spectatorului i se cerea să Îl compătimească atunci când era amenințat cu demascarea de către o aventurieră fără scrupule și să aprobe eforturile unui prieten aristocrat decadent de a-l salva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
care Îl Îmbiau Încet din arcadele umbrite ale ușilor sau Își ondulau șoldurile și Își săltau fustele când trecea pe lângă ele, sub câte un felinar. Ce text cinic și ieftin! Soțul ideal un mincinos și un ipocrit, pe care soția mărginită trebuia să Îl ierte numai pentru că se compromisese ea Însăși. Și mai era și ministru! Finalul ar fi putut foarte bine să aducă o satiră amară pe tema corupției politice, dar piesa era, În esență, o comedie sentimentală. Și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
urmele tale, nefericite fost pretenar. Nu Însista și nu importuna. A Închis telefonu pă loc și așa energic, că mi-a scos ceara dân ureche. Prodența m-a Închis cu cheia În debara la mine, da chiar și ăl mai mărginit să prinde În câteva zile că, dacă e apsente distracțiile, frica dă rădăcini; așa că, riscând totu sau nimic, am ieșit În stradă pă socoteala mea. Am umblat razna la voia Întâmplării. Pă loc, am ginit cu inema la gură că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
În liftul pe care-l Îl foloseam acum de teamă să nu fiu prins pe scări și a zîmbit enigmatic: „Cazaci Se hrănesc cu lumînări de seu”. Iată ce scria pe alte bilețele: „Erudiție Trebuie disprețuită. E dovada unui spirit mărginit.” „Introducere Cuvînt obscen.” „Gumilastic E făcut din scrot de cal.” „Muie lui Fochistu.” (Tot Flaubert.) „Autor E obligatoriu să cunoști cîțiva autori; nu-i nevoie să le știi și numele.” Drept urmare mi s-a răzuit numele de pe plăcuța de sub vizor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
interogatoriu? — Doar să spun tot ce știu. I-ai arătat depoziția lui Vincennes? Adevărul... fă-o să fie recunoscătoare. — Nu. — Mă bucur, pentru că sînt sigură că e plină de minciuni. De ce nu i-ai arătat-o? — Pentru că e un detectiv mărginit și cu cît știe mai puțin, cu atît mai bine. În același timp, este protejatul unui ofițer concurent, care lucrează la același caz, și nu vreau să-i transmită informații. — E vorba de Dudley Smith? — Da. Îl cunoști? — Nu, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Tot Încerca să facă semnul victoriei, „V“. După trei vizite, Exley se prinse În sfîrșit: motelul Victory, cartierul general al Brigăzii Anti-Mafia. Se duse acolo și găsi Însemnările detaliate ale anchetelor lui White privind asasinarea prostituatelor. Însemnările trădau un om mărginit ce se Întindea pînă la stele și le dădea jos pe cele mai multe dintre ele. Limite depășite prin intermediul unei strălucite furii persistente. Dreptate absolută, anonimă, fără surle, trîmbițe și avansări. Un rînd răzleț despre frații Englekling Îi spuse că asasinul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
alunecos sau pietricele neașteptate pe fundul mării... Dar eu numai atunci când înot în larg, atunci și numai atunci mă simt întreagă, cu cât înot mai în larg, cu mișcări ample de bras, lăsând în urma mea tot ce e mic, și mărginit, și vremelnic... Of, tare mi-e dor de mare! Deodată m-a pufnit râsul. Imaginează-ți scena, Edo: stăteam în întuneric, într-o casă goală și într-o tăcere țiuitoare, stă team în fața unei uși închise, cu mâna la fruntea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
că mi-ai ascultat chemarea, Edo, și ai apărut, acum când îl ascult din nou pe Rick Wakeman. Hm, ce ciudat! Tu mă faci să cred în ficțiune mai mult decât în realitate! Realitatea mi se pare mică, meschină și mărginită, în timp ce ficțiunea spre care mă chemi nu are hotar. Și, cu toate astea, tu îți dorești să pătrunzi în realitate și să te materializezi în ea. Și m-ai găsit unealtă tocmai pe mine, care nu îmi doresc nimic mai
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
acestea drept "trădări intolerabile ale Marelui Reich". Crezi că apariția SS-istului poate fi considerată un semn de rău augur? La un dineu organizat de Legația Germană a participat și acest personaj. Mulți evitau să discute cu el considerându-l mărginit și rău. Cu toate că este fiul unui berar acum se învârte prin cercurile înalte din Partid, fratele lui fiind unul dintre tovarășii de beții ai lui Kaltenbrunner 51. În teritoriile ocupate din Rusia a fost șeful unei Einsatzgruppe 52. Sper să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Să ne-nțelegem. Nu avem pretențiune ca profesorii noștri să fie genii. Departe griva de iepure. Dar, în împrejurări normale, acest domn ajuns din întîmplare profesor s-ar fi pus pe-nvățat carte și, fiindcă nu este cu totului tot mărginit, încît să aibă nevoie de a fi instalat într-un spital de nevolnici, ar fi ajuns să poată împărtăși studenților ceea ce au aflat alții, de ex. învățații străini, despre limba română, le-ar fi arătat calea bună și bătută de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ele câteva mii de stârpituri liberale, de unde îți mai rămân condițiile pentru întreținerea unei culturi sănătoase și temeinice? Două sute de nebuni mănâncă desigur mai mult decât un singur înțelept. Deci abecedarul nostru economic zice: Natura i-a dat omului putere mărginită, socotită numai pentru a se ținea pe sine și familia. El produce ceva mai mult decât consumă. În acest "ceva" mai mult, în acest prisos sunt cuprinse: întîi ceea ce-i trebuie pentru a reproduce, va să zică condițiile muncei de mâni, și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe acești doi domni. Bunătatea d-sale! Mai bine vorbea însă de scârba pe care trebuie s-o producă în orice om întreg indulgența d-sale. Căci a suferi indulgența cuiva înseamnă a fi "inferior" celui indulgent. Ce urât, ce mărginit, ce scârbos ar trebui să fie omul care ar avea nevoie de indulgența d-lui Holban! Nouă ne pare rău că d. Vernescu își sacrifică talentul său oratoric voind să ridice nivelul acelei Adunări. D-sa își înnobilează contrarii, înjosindu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]