358 matches
-
comuna Letca Veche 1232, ambele fiind formate numai din satele de reședință; comuna Rușii lui Asan avea 1245 de locuitori în satele Chirculeasa-Măriuța și Rușii lui Asan. În 1931, satul Chirculeasa-Măriuța din comuna Rușii lui Asan a primit numele de "Măriuța". În 1950, comunele au fost transferate raionului Giurgiu și apoi (după 1952) raionului Drăgănești-Vlașca din regiunea București. Satul și comuna Rușii lui Asan au primit în 1964 denumirea de "Milcovățu". În 1968, cele trei comune au trecut la județul Ilfov
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
și comuna Rușii lui Asan au primit în 1964 denumirea de "Milcovățu". În 1968, cele trei comune au trecut la județul Ilfov, comunele Letca Veche și Milcovățu fiind desființate, iar satele lor trecând la comuna Letca Nouă. Tot atunci, satul Măriuța a fost desființat și comasat cu satul Milcovățu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Letca Nouă la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Letca Nouă sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
a avut loc la 6 august 1948 când în Rebra s-a oficiat primul botez penticostal, în apa Rebrei, la locul din jos de puntea de la Valea Lupului, a 7 rebreni și anume: Cicai Leon, Rus Alexandru cu soția sa Măriuța, Rus Dumitru cu soția Varvara, Pop Sara născută Năstuță și Rus Maria soția lui Rus Ștefan zis Tulipău. În timp numărul penticostalilor rebreni a crescut ajungând în anul 1998 la 315 botezați și 337 aparținători, peste 150 de credincioși fiind
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
de pe malul drept al râului Bașeu de la care și-a luat și denumirea de Bașeu. În vechime i se spunea "Peste Bașeu". Este menționat încă din anul 1605 într-un zapis întocmit cu ocazia vînzării unei părți de ocină de către Măriuța fata lui Toader din Comăneștii lui Coman Berechet. "S-au scris în Bașău (1605) mart.8...". Altă mențiune este din 20 ianuarie 1634, cu ocazia unui proces între proprietarii de pe moșia Comănești, determinat și de mutarea unor stîlpi de hotar
Bașeu, Botoșani () [Corola-website/Science/310335_a_311664]
-
șapte fiice, Stanca, Maria, Ilinca, Safta, Anca, Bălașa și Smaranda. Dintre cei patru fii, care au fost toți uciși împreună cu domnul la Constantinopol, doar Constantin avea la rândul său un fiu (Constantin III), iar Ștefan avea o fată, Maria (diminutive "Măriuța", "Marica"). Maria a murit fără copii. Dintre fiii lui Constantin Brâncoveanu, cei doi mai mici nu au fost căsătoriți. Ceilalți doi au avut câte un copil, beizadeaua Constantin un băiat numit tot Constantin (viitor ban), iar Ștefan o fată căsătorită
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
A doua piatră de mormânt descoperită în 2005 are și ea formă trapezoidală, cu lățimea în partea superioară de 0,64 m și în partea superioară de 0,56 m. Textul inscripției este următorul: ""Acest mormânt l-a făcut cneaghina Măriuța panului său pe nume Costin Crăcu care s-a strămutat la veșnicele lăcașuri. Întru pomenirea sa în zilele lui Io Ștefan (II Tomșa) Voievod în anul 7130 (1622) luna ianuarie 18 zile"". Ctitorul bisericii, pârcălabul Nicoară Hâra, a murit în
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
hotarnică din 1 august 1720, Pavel Albotă împarte celor 6 urmași ai săi (Gheorghe Ciudin, Toader Flondor, Sultana, Paraschiva, Anița și Alexandra) moșia Cătămăreștilor. Această hotarnică se găsește în "fondul personal Iancu Flondor".. Toader Albotă-Flondor a fost căsătorit cu Maria (Măriuța) Gherman, fiica pârcălabului Grigore Gherman și a soției sale Kelsina (născută Tăutul), nepoată a marelui logofăt Solomon Bărlădeanul. Constantin Duca voievod , la 28 februarie 1694 întărește lui Toader Albotă moșiile moștenite de la socrul său, Grigorie Gherman pârcălab și de la soacra
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
moșiile Lucavăț și Bănila stau sub scutul regelui polon. Se vor scuti de contribuții. Acest Vasile, care o măritase pe Candachia Cocoranul (1635-1688) în 1654, a avut doar un fiu, Ion (1665-1743) și două fețe. Singurul copil acestuia și al Măriuței Goian (1698-1783), Alexandru (n. 1 aprilie 1717 - d. 22 mai 1787), a fost protopărintele tuturor membrilor acestei familii, care trăiesc astăzi. Cu nevasta să Maria (n. 2 mai 1733, Jadova - d. 22 noiembrie 1813, Berhomet), fiica lui Constantin Ursul (Sturdza
Familia Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/330904_a_332233]