545 matches
-
aceea de a nu fi îngropată de vie, motiv pentru care conjura pe toți să n-o înmormînteze înainte de cele trei zile rituale. Apoi se ruga ca groparii să nu arunce pământul repede, să n-o sperie, să-l presare mărunțel și cu fereală, ca nu cumva să se rupă capacul sicriului. Luase toate dispozițiile să i se facă parastasele la soroc, temîndu-se că, fără aceste formalități, ar întîmpina mari mizerii pe lumea cealaltă. Avea nevoie de documente de călătorie în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
uman, scos în evidență cu mijloace realiste și magice în același timp. Cel care a remarcat trecerea la tonul de ,,ghidușie’’ care însoțește transformarea lui Belfegor în Aghiuță este Tatiana Slama-Cazacu. Drăcușorul subaltern apare încă de la început pitit printre diavolii mărunței de la urmă, cântărindu-și coada cu mâna. De asemenea creează aceleași efecte, prin câteva grecisme picurate, ,,filotimia și hristoitia’’ lui Ianulea, și prin evocările anecdotice implicate în bârfele Acriviței. Luată literal, caracterizarea lui Ibrăileanu cu privire la Kir Ianulea, ,,o adevărată nuvelă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
a-i veghea voie cuiva", înlocuită astăzi prin "a-i intra cuiva în voie"; încolo aceste șiruri sânt astăzi înțelese la Oradea Mare sau în Sighetul Maramureșului, deși sânt scrise înainte de 250 de ani la... Buzău. Întreg cronograful acesta, scris mărunțel pe mai bine de 800 de fețe și bogat în locuțiuni proprie numai limbei românești ar fi astăzi priceput ca și pe timpul în care s-au scris. Am avut nevoie să facem această precuvântare cam lungă pentru a însemna o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
creață. Se bat câteva frunze până devin moi, se așează pe un pansament și se țin pe obraz În dreptul dintelui care provoacă durerea. Se freacă Încheietura mâinii cu 2-3 căței de usturoi, curățați de coajă, după care bulbii se taie mărunțel și se pun În locul unde se ia pulsul de la mână. Se leagă apoi strâns cu un bandaj. Între piele și usturoi se pune un pansament subțire de tifon. Nu se pune usturoiul direct pe piele. Se ține circa 20 de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
În gură. Când pute (miroase) gura: frunză de salcie albă să fierbi În oțet și cu acea zeamă să-ți speli gura de 10 ori. Pentru frântură (fractură): să iei o oca de lapte dulce și pătrunjel, să-l tai mărunțel și să-l pui În lapte să fiarbă. După ce fierbe să pui 50 dramuri de untdelemn și să-l bei căldișor, că Îți va trece. Lapte acru să nu mănânci. Pentru dureri de ochi: să iei albeață (albuș) de ou
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sincer: "nu prea știu ce e ăla dar, sigur, dacă sunteți și Dvs. acolo, e treabă serioasă !" Ca un fel de concluzie: Explozia CURENTULUI CULTURAL INFORMAȚIONAL este o realitate care ne bucură pe toț i, pentru că în vremurile astea neprielnice "mărunțeii" din județul Vaslui fac ceva mai presus de vârsta, condițiile și timpul lor, dar nu și de talentul lor. Să dăm nume (-s destule !) opere (nu toate de valoare dar toate-s autodepășiri ale autorilor) cenacluri (chiar sunt multe și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pe care lunecă lanțul PNL. Sunt surprins de ușurința cu care oameni deștepți se lasă prinși într-un păienjeniș care-i expune la șantaj și dezvăluiri de presă. Lanțul coboară din brâul unui ministru și ajunge la tot felul de mărunței. Nichipercea (al) nostru se simte la mare căutare, în care scop pretinde sume exorbitante, avantaje morale și materiale. Din păcate, primari, politicieni și oameni de rând încep să se TEAM| de el pentru incisivitatea și jigodenia lui. Și-a mai
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
apartamentele din stânga, dreapta, cel de deasupra și cel de dedesubt trebuie să rămână neocupate din motive de securitate și, nu în ultimul rând, restul membrilor din delegații, sunt cazați deja la alte hoteluri. Cică a înghițit cu greu interdicția, făcând mărunțel marinărește din buze, s-a cazat și și-a văzut de sticla lui. Până într-un moment în care, cei de la hotel s-au sesizat că în zona sa de domiciliu, se află ferestre deschise la apartament, aceștia somând personalul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sau numai puse așa de decor, obiecte care luceau stins, discret, complice. Trecuse pe lângă fată fără să o privească, simțind pentru o clipă mireasma părului ei ca o adiere a ierburilor de vară și undeva în ființa lui clipi ceva mărunțel ca o zbatere involuntară pe care șio înăbuși repede. Se lăsă pe scaunul făcut de cine știe ce tâmplari din vechime a căror viță s-a stins, acum moda fiind cu totul alta, își fixă ochii asupra ferestrelor parcă prea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
răstimp în mijlocul camerei și la lumina slabă a candelei pe care o aprindea în fiecare noapte ca să fie un sâmbure de lumină în odaia ceea mare, privi pe rând la cei cinci copii, două fete și trei băieți, toți mărunței care acum dormeau. S-a așezat pe marginea patului ascultându-le respirațiile ușoare, egale, întrerupte uneori de câte un cuvânt neînțeles, scos de băiatul cel mai mare care era acum elev în clasa doua. Micuța Irina dormea cu ea în
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ca și fosta lui prietenă Bela, aceluiași nu prea semnificativ număr de persoane care, cu cât sunt mai cunoscute, cu atât devin mai agreabile, mai simpatice. Acum, spre finalul călătoriei, apăreau în cu totul altă ipostază. Ce-i drept, cam mărunței amândoi, puțin peste un metru și jumătate însă îmbrăcați cu gust și, după felul cum se comportau, chiar și un evadat de la ospiciu ar privi la ei cu respect. Precis se întorceau de la mare deoarece, printre altele, au pronunțat de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Că noi pe voi că v-om vinde. Ba tu, Doamne, nu ne vinde, / Că noi ție că ți-om face / Cojoc dalb până-n pământ, / Pe la guler d-aurit, / Pe la poale d-argintit; / Colea jos pe mânecele / Scrise-s stele mărunțele; / În mijlocul spatelui / Scrisă-i luna cu lumina, / Și în fața k`eptului / Scrisă-i raza soarelui."121 Motivul podoabelor astrale este prezent și în unele colinde ucrainene-bieloruse: Iar în pieptul lui / Scris îmi este scris, / Soarele și luna, / În spatele lui, / Soare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de pămînt și să-ți faci cruce cu el, ca să-ți meargă bine vînzarea. Bani de aramă de vei visa, vei plînge de cine știe ce; bani de argint visînd, sînt vorbe ce vei auzi. Se crede că acel ce visează bani mărunței va fi vorbit de cineva. De vrei să horești cînd ești în doliu, pune în pantof un ban de aramă. (Gh.F.C.) Cînd fulgeră dintîi într-un an, ciocănește-ți fruntea cu un ban de argint. (Gh.F.C.) De Sf. Petru [29
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ușor peste tot anul. în ziua de Paști, mănîncă mai întîi pește, ca să fii iute ca peștele toată vara. Vinerea cine mănîncă pește, îi curge sînge din nas vara. Cînd sar peștii după musculițe, are să fie cald. Cînd visezi pește mărunțel, ai să ai noroc; iar de visezi prinzînd pește mare, ai să ai o scîrbă mare. Peteală Dacă se încîlcește peteala miresei, în casa ei n-are să fie Doamne-ajută. Dacă vreo dușmancă fură din peteala miresei nu-i a bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bun-gust toate momentele lui; nu poseda o voce teribilă (țigările proaste îl ajutaseră, certamente, la acest lucru), nici o memorie impecabilă... Dar, pentru neinițiatul de mine, secvența a rămas fantastică: pe o scenă goală, la lumina unui bec chior, un portar mărunțel, care amestecase toată seara resturi din pahare, se credea, timp de o jumătate de oră, însuși regele revistei interbelice, Constantin Tănase! De-atunci, am avut ocazia, de multe ori, să trec prin scene goale, noaptea. Am și dormit, de zeci
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
kilometri pentru a merge la un târg de cămile. Ajunseserăm, se pare, prea târziu: unde trebuia să fie târgul, nu mai era nicio cămilă, doar o turmă de măgari odihnindu-se într-un colț al pieței, măgari dintr-aceia africani, mărunței, cu blana gri deschis și cu câte o dungă neagră pe ceafă. Printre măgari, se plimba un bărbat îmbrăcat în djellaba. Cu un ciomag în mână, paznicul turmei lovește animalele la intervale de timp regulate, împarte lovituri în dreapta și-n
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
trebui să piară, dar nu se întâmplă așa. Gerilă îi scapă din casa de aramă încinsă ca un cuptor, cu ajutorul lui Flămânzilă și Setilă dovedesc bucatele servite de împărat, aleg o mierță de semințe de mac de una de nisip mărunțel, cu ajutorul furnicilor, apoi trebuie să o păzească pe fata împăratului Roșu. Astfel, amenințările de tipul: iar de nu, ce-i păți cu nime nu-i împărți curg. La miezul nopții fetișoara împăratului le trage butucul, se transformă într-o pasăre
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
în același timp scenarist, regizor, specialist în cadraj și lumini și evident realizatorul montajului final. Persoana de contact care-mi vorbea realiza doar proiecția în spațiul interpersonal, atentă la expresia generată de faciesul spectatorului la vizualizarea scenei horror în care mărunțica victimă fugea din calea improvizatului proiectil servind de obicei la colectarea mucurilor de țigară. În acel moment, figura mea nu exprima probabil nimic interesant pentru relatare epistolară întrucât judecam produsul narațional după regulile elementare ale genului. Scenariului îi lipseau elemente
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de un gotic răsăritean în mai vechea nuvelă O făclie de Paște, preludiul caragialian al unui eveniment terifiant, pregătit cu migala unui maestru al suspansului. Totuși, deși suntem avertizați că "drumul parcă era pustiu", mai ales fiindcă "a-nceput ninsoare mărunțică și deasă, și s-a pornit crivățul s-o vârtejească", doi călători misterioși bat în poarta hanului. Sosirea lor are, din nou, valența unui topos premonitoriu la Caragiale (corespondentul vorbărețului cuplu de studenți întâmpinat de Leiba Zibal). Atunci când unul dintre
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
posibilitatea de a fi luați drept copii din cauza înfățișării și comportamentului, care este înșelătoare în stabilirea vârstei; contrastul dintre aparență și esență, de ce nu, expunere populară a ideii de qui pro quo; p. 62, r. 3 4: „De trup ești mărunțel, nu-i vorba, dar la fire ești mai mare”aspectul fizic plăpând poate ascunde o înțelepciune și un caracter deosebite; p. 63, r. 1 2: „unde-i vorbă, nu-i mânie; mai bine să te tocmești întâi decât pe urmă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
frumos, C-un hojmînt pînă-n pămînt, Scris e-n pieptulu Domnului, Scris 'e raza soarelui. Iar în dosul soarelui, Scrisă-i luna și lumina. Dar în brazii umerei, Scris își doi luceferei. Mai în jos de mînecele, Scrise-s stele mărunțele. Dar în poala Domnului, Scris îs juni colindători. Rămîi vesel cest domn bun.... Dumnezeu coboară în mai multe chipuri printre săteni. Uneori o face firesc, sub semnul lui „eșiți, eșiți”, din colindul de mai sus; sau apare direct din cer
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
prevestea vreo furtună, nici la propriu, nici la figurat. Era într-o vineri. Eu mă pregăteam asiduu pentru o plecare, împreună cu doi frați și un prieten la pescuit, la o baltă bogată în crap, șalău, caras și alte specii mai mărunțele. Am trecut pe la Gică și, împreună, veseli și puși pe glume, am luat-o spre gară. Acolo trebuia să ne întâlnim cu Mitică, un alt frate, mai mare și cu Mișu Ermorache, un haldan de om, înalt și solid și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
m-am minunat și eu, și alții și aproape că n-am crezut că el, Dumitru Ionescu, a fost în stare să creeze așa ceva. Fiica doamnei Ecaterina Ionescu, Ana, tanti Aneta cum aveam eu s-o numesc, era o femeie mărunțică, slăbuță, cu vocea la fel de caldă și catifelată, foarte spirituală, dar iute, cum aveam s-o cunosc mai târziu. Ioneștii au avut întotdeauna între 15 și 25 de pisici, 56 găini și-un cocoș, 2-3 câini, circa 100 de porumbei, dar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ițari albi apăru pe drumeagul ce ieșea din pădure, pregătirile erau terminate. Constantin Brâncoveanu, având cuca domnească pe cap, îmbrăcat bogat cu caftan de serasir de culoarea lemnului de trandafir, brodat cu flori de mătase neagră și încheiat cu nasturi mărunței de onix, sta pe un jilț înalt, având în jurul lui, ca într-un divan, adunați toți marii boieri din alai. Opus lui, lăsând între ei un spațiu cam de treizeci de pași, pe un fel de divan improvizat sta turcește
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
noastre. - Spune, Yoane, spune! Nimeni nu te întelege mai bine ca mine, Yoane! - Care “R”...? De unde l-ai luat pe “R”? - De aici, din carte. Uite-l! Uite-l aici, în carte! Pasiunea cu care Yon îl descria pe școlarul mărunțel, de acolo, de la țară, cel care nu înțelegea la ce se referea întrebarea Domnului, “R” de tipar sau de mậnă, “R” mare sau mic, mă scotea din minți. Îl iubeam aproape maladiv pe omul acesta. L-aș fi sărutat de
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]