445 matches
-
Trinculo impresia că se apropie o furtună: „Dacă mai tună cum a tunat, nu știu unde să-mi vâr capul [...]. Cel mai cuminte lucru ar fi să mă ascund sub caftanul lui“, adică al lui Caliban, lungit la pământ de spaimă că măscăriciul este: „Un duh trimis pe capul lui“ să-l chinuiască. În sfârșit, într-un registru mai înalt, la apariția și la dispariția lui, ca harpie, în fața grupului regal. Însoțit, la apariție, și de fulgere, tunetul funcționează aici ca o punctuație
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Caragiale....". Ca exemple de hipertexte care nu implică și atitudine critică, ci doar imitarea fără ostentație a formei sau a conținutului tipologic sau tematic a unei opere, pot fi amintite, în afara celor care au ca hipotext elemente de caragialism, Hronicul măscăriciului Vălătuc în care Al. O. Teodoreanu pastișează stilul cronicăresc și parodiază literatura romantică și sămănătoristă care impusese o imagine idealizată a trecutului, și savurosul roman al lui Costache Olăreanu Cu cărțile pe iarbă, în care se actualizează prin inversiune parodică
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Ce face atâta senzație? Un copil de vreo opt-nouă ani, zdrențăros și murdar, cu picioarele goale, îmbrăcat în haine nepotrivite un gheroc mare, a cărui talie îi vine până la glezne, în cap un cilindru turtit face caraghiozlâcuri. Este un mititel măscărici foarte dăstrăbălat jigărit, sfrejit și galben; pulpele-i uscate care se văd prin sfâșiitura nădragilor sunt pline de jupuituri. Așa de prăpădit, este totuși foarte îndrăzneț. Fumează o țigară lungă, se strâmbă-ntr-un chip straniu, păcălește și-njură pe
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Ioan, Amintiri (Eminescu, Creangă, Caragiale, Coșbuc, Maiorescu), "Cultura națională", 1924. Sorescu, Marin, Ieșirea prin cer, Editura Eminescu, București, 1984. Stănoiu, Damian, Camere mobilate, Editura Evenimentul, București, 1990. Stănoiu, Damian, Cazul maicii Varvara, Editura Porus, București, 1991. Teodoreanu, Al. O., Hronicul Măscăriciului Vălătuc Proză umoristică, postfață de Gh. Hrimiuc, Editura Junimea, Iași, 1989. Topârceanu, George, Opere alese, vol. I, E. S. P. L. A., București, 1959. Urmuz, Pagini bizare. Weird Pages, Editura Cartea Românească, București, 1985. Valjan, I., Teatru, Generația de sacrificiu, prefață
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Editura Eminescu, 1972, pp. 36-47). 9 I. L. Caragiale, Opere, III, Publicistică, ed. cit. p. 628. 10 I. L. Caragiale, Opere, 1, Proză literară, ed. cit., pp. 104-105. 11 Idem, pp. 358-359. 12 Al. O. Teodoreanu, "Momentele" pe scenă, reprodus în Hronicul Măscăriciului Vălătuc, Editura Junimea, Iași, 1989, p. 235. 13 Paul Zarifopol, Introducere la I.L. Caragiale, Opere, I, Nuvele și schițe, "Cultura națională", București, 1930, p. XLI. 14 Garabet Ibrăileanu, Scriitori români și străini, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 49. 15
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
28. 79 Mircea Doru Lesovici, op. cit., p. 143. 80 Florin Manolescu, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, Editura Cartea Românească, București, 1983, p. 105. 81 Hutcheon, Linda, Politica postmodernismului, Editura Minerva, București, 1997. 82 Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc, Editura Junimea, Iași, 1989, p. 241. 83 Paul Zarifopol, Publicul și arta lui Caragiale, în Artiști și idei literare române, Biblioteca "Dimineața", nr. 128, București, 1930, pp. 21-22. 84 Cum ar spune în registrul magic Carlos Castaneda (Călătorie la
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Ilie, Caragialismul în perioada interbelică, "Annales Universitatis Apulensis", Philologica, tom 1, Alba Iulia, 2003, pp. 113-119, Loredana Ilie, Pișicherul postcaragialian, "Buletinul Universității Petrol-Gaze", din Ploiești,vol. LV, seria Științe Umaniste, nr. 4/2003, pp. 7-13. 40 Al. O. Teodoreanu, Hronicul Măscăriciului Vălătuc, Editura Junimea, Iași, 1989, p. 282. 41 Victor Papilian, Nuvele bărbierești, în volumul Coana Truda, Editura Dacia, ClujNapoca, 1988, p. 44. 42 Victor Papilian, op. cit., p. 48. 43 Ibidem. 44 Idem, p. 50. 45 Nicolae Florescu, Postscriptum la Mircea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1, Proză literară, ed. cit., p. 657. 81 George Mihail Zamfirescu, op. cit., p. 442. 82 A încercat să o facă, printre alții, Al. O. Teodoreanu când observa că tipurile din Momente se pot caracteriza printr-o "actualitate eternă" (în Hronicul Măscăriciului Vălătuc, Editura Junimea, Iași, 1989, p. 239). 83 Costache Olăreanu, op. cit., p. 198. 84 Ibidem, p. 199. 85 I. L. Caragiale, Opere, II, Teatru. Scrieri despre teatru. Versuri, ed. cit., p. 178. 86 Gabriel Marcel, Essay du philosophie concrète, Gallimard, Paris
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
îmbinare a ironiei, a satirei, a burlescului și a parodicului cu scopul atingerii absurdului. 142 Farias, Adelina, Spiritul parodic la I.L. Caragiale, în "Buletinul Universității Petrol-Gaze din Ploiești", volum LIV, nr. 1/2002, p. 81. 143 Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc, ed. cit. , p. 241. 144 Vezi și Loredana Ilie, Caragiale fabulist și parodist în "Buletinul Universității Petrol-Gaze din Ploiești", volum LV, seria Stiințe umaniste, nr. 4/2003, p. 15. 145 George Pruteanu, articolul Proteicul Urmuz, în "Cronica", 49/ 1969
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
36 Idem, p. 216. 37 Mircea Horia Simionescu, Redingota, ed. cit., p. 19. 38 Costache Olăreanu, Frica, ed. cit., p. 70. 39 Ibidem. 40 Costache Olăreanu, Lupul și chitanța, Editura Albatros, București, 1995, p. 219. 41 Al. O. Teodoreanu, Hronicul Măscăriciului Vălătuc, Editura Junimea, Iași, 1989, p. 239. 42 În Frica, de exemplu, citim: Iar lângă cafeneaua lui Friț, tot în după amiaza aceea, prinși de ploaie sub streașina mare a prăvăliei lui Stocker, [...], se aflau doi foarte onorabili cetățeni care
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
afacerea asta? Tesmer strânse din umeri, Încercând să-și controleze rânjetul care amenința să i se Întindă pe față: — Pe un bărbat care are un halat de cincizeci de mărci? Să zicem o sumă rotundă: o sută. — O sută? Pentru măscăriciul ăsta mic? Mai uită-te o dată la el, Tesmer. Nu are o mustață á la Charlie Chaplin și un braț drept rigid. Tesmer se ridică În picioare: — Vorbești prea mult, Gunther. Să sperăm că gura ta Începe să se tocească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
nu vreau, tot o să merg. O să mă Îmbrac. Să nu tragi cu ochiul, i-am mai zis, mergând spre dormitor. Era un Mercedes mare, negru, și m-am urcat În el fără să scot o vorbă. În față erau doi măscărici, iar pe jos, În spate, cu mâinile prinse la spate cu cătușe, zăcea trupul semiconștient al unui bărbat. Era Întuneric, dar din gemetele lui mi-am dat seama că fusese bătut zdravăn. Rienacker se urcă lângă mine. Când mașina se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ca Oranienburg, Columbia Haus, Dachau și Buchenwald. Adunând unu și cu unu, mi-am dat brusc seama, șocat, cine era persoana pe care eram dus s-o Întâlnesc. La secția de poliție Grolmanstrasse mașina s-a oprit și unul dintre măscărici l-a târât pe prizonierul de la picioarele noastre afară. Dacă am văzut vreodată un om căruia Îi era sortită o lecție nocturnă de Înot, atunci el era. Apoi am mers spre est pe Berlinerstrasse și Charlottenburgchaussee, axa de la est la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
o axă a vieții mele, așa cum viermele cu antene și piciorușe este axa fluturelui. Și care (acum îmi trece prin cap ideea asta bizară, când vizualizez fața lui având ceva demonic, dar și ceva inofensiv, un demon rizibil, un Abbaddon măscărici) s-ar putea să fie de fapt o amintire-paravan pentru ceva și mai adânc, și mai îndepărtat, pentru o cameră și mai secretă din sinea mea, mai apăsată de interdicție. Mă gândesc că prea ușor revăd faptele de la Budila, -prea
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ca pe un curent înghețat, puțind a mosc, curgând val după val din Lulu. Nu se uita la mine, dar simțeam, împietrit ca de-o revelație, că mă pândește. începuse să danseze lent, din șolduri, pe când toate fețele celelalte, de măscărici și vedete de cinema și vampiri 140 și arabi, se estompaseră ca niște becuri stinse. Se rotea lent, ca în transă, cu gâtul ud de transpirație, cu botul porcin roșu ca o petală de mac, cu buclele înfiorate de briză
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
să-ți fixezi În cuvinte toate detaliile, ca să nu ți se șteargă definitiv din memorie; era un tip matur, Îmbrăcat cu un costum elegant, cu vestă cadrilată și mănuși negre, cu un joben Înalt, din acelea pe care le au măscăricii la circ și din care scot tot felul de obiecte, mai mari sau mai mici, neînsuflețite sau chiar vii. Purta niște botfori roșii, aduși În față ca niște bărcuțe, cu tocul Înalt, ce se auzeau țăcănind sec atunci când călca; avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
el! E un trântor, un trântor ca... Nu, eu nu sunt trântor! Imaginația mea nu se odihnește. Trântori sunt cei care zic că muncesc și nu fac decât să bramburească totul și să-și înăbușe gândirea. Fiindcă, ia să vedem, măscăriciul ăla de negustor de ciocolată care se înfige în spatele vitrinei, și-nvârte sucitorul ca un apucat, doar, doar l-om vedea, exhibiționistul ăla al muncii, ce-i oare altceva decât un trântor? Dar nouă ce ne pasă dacă muncește au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
crezând că ceilalți nu mă văd. Și-n alte dăți mi-am închipuit că nu mă vedeau așa cum mă vedeam eu și că în timp ce eu credeam că merg cum se cuvine, cu toată cuviința, făceam, fără s-o știu, pe măscăriciul, iar ceilalți râdeau și-și băteau joc de mine. Oare nu ți s-a-ntâmplat asta și ție, Orfeule? Deși nu, pentru că tu ești încă micuț și nu ai experiența vieții. Și-n plus ești câine. Dar ia spune-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
baremi un firfiric. I-am zis adevărurile dă la obraz și p-ormă mi-am Îndesat În cap cu ambele gheare canotiera neagră până ce boru mi-a ajuns pă umeri. La ce-oi vrea parale, dacă tot iești neam dă măscărici? mi-a strigat oligarha dă pă divan, da mandea ieram d-acu În vestibulu dă la bucătărie și n-am auzit-o. Mă jurământez c-am ajuns la ieșire În stare avansată dă fierbere, cu materia cenușie făcută ventilator, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
edificiu imens, unde oamenii trăiesc Într-un fel de realitate virtuală și amenințătoare, și ai cărui șefi nu-ți mai plătesc pentru farfurii pentru că nu le mai vor clienții, și atunci Îți vine ideea să faci păpuși din lut, șase, măscăriciul, bufonul, infirmiera, eschimosul, mandarinul și asirianul cu barbă, Al căror nume se repetă de atîtea ori, Încît pentru prima oară de cînd Îl citesc pe maestru am Început să casc, sărind paragrafe Întregi, se auzi glasul de bas al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la picioarele lor: „Cereri de informații pentru Cazierul Judiciar și Circulație“. Bud se duse acolo și vorbi tare, ca să acopere larma convorbirilor telefonice. — Îl verific pe Cathcart. Vreau să-mi dați tot ce puteți găsi despre anturajul cunoscut. Tot tacîmul. Măscăriciul ăsta a fost acuzat de două ori pentru corupere de minore. Vreau detalii complete despre reclamante, plus adresele lor curente. A fost arestat de trei ori pentru proxenetism, dar fără să fie condamnat. Vreau să cercetați totul despre el la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
lui, Audrey Anders, sau cu alte frumuseți unduitoare ale stabilimentului. Privirile se Îndreptau invariabil spre masa lui, iar doamnele se uitau pe ascuns la șeful bodyguarzilor, Johnny Stompanato, Întrebîndu-se „Chiar o are atît de mare?“ Sicofanți, marionete, pupincuriști, găgăuți și măscărici se gudurau pe lîngă marele Mickster, ca să fie răsplătiți cu cîte o glumă, o palmă prietenească pe spate, ceva de pomană. Mick avea o slăbiciune pentru puștii handicapați, pentru cîinii de pripas, pentru Armata Salvării și Ajutorul Evreiesc Unit. Mick-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
a pornit cumva de la McNeil. Cohen Își dădu ochii peste cap. — Puiule, nu de la mine, pentru că eu n-am spus nimănui, și nu mi-i pot Închipui pe Pete și Barx oprindu-se În curte ca să răspîndească vorbe. Unde locuia măscăriciul ăla de Cathcart? — În Silverlake. Atunci sapă prin dealurile din Silverlake. Poate că o să găsești un cadavru frumușel cu o oarecare vechime. Străfulgerare - San Berdoo, mama lui Sue Lefferts și apartamentul ei. Priviri fugare aruncate spre o Încăpere În curs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
p-aci? — Domnul Penzler vorbește la telefon. Pot să vă ajut? O ușă intermediară, cu inițialele „N.P.“ imprimate În alamă. Bud Împinse ușa. Un bătrîn zbieră la el: — Hei, vorbesc la telefon! Ce, ești vreun recuperator? Hei, Gail! Dă-i măscăriciului ăsta o revistă! Bud Îi flutură insigna. Omul Închise telefonul și se trase Înapoi de la birou. Bud spuse: — Dumneata ești Nat Penzler? — Spune-mi Natsky. Cauți un impresar? Pot să-ți găsesc de lucru undeva unde să faci pe bruta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
„Magia naiului“ cu Gheorghe Zamfir l Spectacol extraordinar în stagiunea Artmedia Cel de-al treilea mare eveniment al actualei stagiuni Artmedia după spectacolele „O zi din viața lui Ceaușescu“ și „Măscăriciul“ îl are drept cap de afiș pe cel mai mare naist român al tuturor timpurilor, maestrul Gheorghe Zamfir. Spectacolul-concert „Magia naiului“ va avea loc miercuri, 14 decembrie, de la ora 19, pe scena Operei Naționale Române, evenimentul fiind organizat de Fundația
Agenda2005-49-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/284444_a_285773]