5,926 matches
-
Articolele Autorului Poteca Cireșii de pe coastă mai trăiesc În amintire - cântec de vioară. Poteca doar, cu calmu-i îngeresc În blând urcuș, precum odinioară. Fântâna e stricată și stingheră... O liniște solemnă de altar; Tăcerile cu pasul de himeră Marchează timpul măsurat și rar. Ca în pustiuri picură tristețe Cu picurul cântării unui flaut. Dar printre flori uscate și fânețe Acuma oare ce-aș putea să caut ? Poteca numai, cântec de vioară, În blând urcuș, precum odinioară. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Poteca
POTECA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356859_a_358188]
-
cât se poate de uman în toate deciziile pe care le lua, mai cu seamă în problemele bisericești, spirituale și duhovnicești. Era cu o vitalitate remarcabilă pentru vârsta pe care oricum nu și-o trăda, cu un simț al umorului măsurat - așa l-au cunoscut și așa îl vor purta permanent în inimă pe Părintele Teofil toți cei care au trecut pragul mănăstirii Slănic - numită și “Taborul Argeșului”. Fie din paginile revistelor “Lumea Credinței”, “Lumea Monahilor”, “Lumina” ori a altor reviste
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – DOI ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL BĂDOI DE LA MĂNĂSTIREA SLĂNIC – ARGEŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 [Corola-blog/BlogPost/355251_a_356580]
-
Plină-i toamna, de parfum, cu cerceii ei din struguri! Colieru-i din castane mai aprinde-n inimi, ruguri. Și-a luat rochia de frunze, decorată-n stilul ei Și cu rubiniu pe buze a pornit-o pe alei. Are pașii măsurați și privirile blajine. Toamna de o căutați, e-n oglindă-aici, la mine! Corn de timp vrăjit Toamna asta e frumoasă, luminoasă ca un gând! Mi-a păstrat soarele-n casă și-amintirile pe rând. Cu lumina-i de poveste
TABLOU DE TOAMNĂ II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355606_a_356935]
-
cât se poate de uman în toate deciziile pe care le lua, mai cu seamă în problemele bisericești, spirituale și duhovnicești. Era cu o vitalitate remarcabilă pentru vârsta pe care oricum nu și-o trăda, cu un simț al umorului măsurat - așa l-au cunoscut și așa îl vor purta permanent în inimă pe Părintele Cleopa toți cei mulți, care au trecut pragul Mănăstirii Sihăstria. În toate împrejurările prezența cuvântătoare a venerabilului părinte era cuceritoare și mult folositoare. Prin sinceritate, prin
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
astfel în minte celebrele citate biblice, unde se precizează că - după războiul din ceruri - diavolul cu demonii lui sunt aruncați pe pământ. Și cu mare mânie și grabă vor ispiti oamenii, pentru că ei știu că timpul lor este scurt și măsurat. Mă întreb de foarte multe ori: cât este MATERIAL în toate poveștile astea și câtă parte SPIRITUAL ? Doar timpul - pentru că se pare că ne grăbim din ce în ce mai tare către ceva sau cineva anume - ne va putea răspunde acestor incertitudini. Să nu
E.T. (SAU RĂZBOIUL DINTRE ENERGII) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370054_a_371383]
-
cât se poate de uman în toate deciziile pe care le lua, mai cu seamă în problemele bisericești, spirituale și duhovnicești. Era cu o vitalitate remarcabilă pentru vârsta pe care oricum nu și-o trădă, cu un simț al umorului măsurat. Fie din paginile ziarului “Lumină” ori a altor reviste bisericești, fie din emisiunile și interviurile de la Radio “Trinitas” sau din altele, fie direct din înălțimea amvonului, prezența cuvântătoare a venerabilului părinte era cuceritoare și mult folositoare. Prin sinceritate, prin cultură
OPT ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT PARTENIE APETREI DE LA MĂNĂSTIREA NEAMŢ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370644_a_371973]
-
m-a însoțit prin lume. Mă-ntorc la cartea „Coșmar în Balcani”, depunând-o în biblioteca mea de suflet. Trec cu palme febrile peste suprafața netedă a copertei și peste paginile groase, acoperite cu litere mărunte, în format dens și măsurat. Până și în formă și structură, cartea aceasta inspiră respect, e confecționată cu simțul răspunderii și cu dragoste pentru buchea cizelată profesionist. Amintește de cărțile pe care pe vremuri, în uitata săptămână a cărții, noi elevii aveam voie să le
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
poate cel mai mare; a dominat aproape un secol(1814-1896): actor excepțional, înzestrat cu un talent remarcabil (un geniu, l-au numit contemporanii), practicând un joc de o modernitate care de abia azi o putem, prin comparație, defini astfel: gesturi măsurate și fără grandilocvență, o vorbire firească, dar nu „ca pe stradă”, ci bine cumpănită, de o teatralitate neostentativă, de o inteligență ieșită din comun, cu o memorie de invidiat, atent la frazare și la accente, la dicție (impecabilă, scriu cronicarii
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
în acest volum, inovativă, mereu dispusă să facă față provocărilor, să scrie, să șteargă și să rescrie propria-i poveste cu aură de mister. Însăși aranjarea versurilor ori poeziile cărții este făcută după conceptele ”feng-shui”, departe de vibrații negative, echilibrat, măsurat și atent cântărit. Ansamblul iluziilor globale este întregit de minunata copertă realizată de pictorița Luiza Cala, pe care apare un vas tibetan dintr-un... ghem de lână, din care răsună - prin desprinderea celor cinci fire, ușor descâlcite, în culori diferite
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
Dornei, așa că Vasile - primarul, îl convinge să clădească un cazinou aici, pentru că și pe atunci localitatea era plină de turiști veniți la băi. Împăratul, împătimit jucător și el, a vorbit cu arhitectul Peter Paul Brang care s-a apucat de măsurat, socotit și desenat și i-a prezentat planul acestei mari case. Primarul a defrișat pădurea de aici, că doar era proprietate comunală și împreună cu împăratul a făcut o chetă publică. A pus bani în pușculița asta însuți Franz Joseph, au
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
un eveniment public) și eu pot să calculez c-am câștigat ipotetic 1 leu pentru fiecare participant. Sau în cazul vostru, unde vindeți acele vouchere într-un fel sau altul, lucrurile sunt și mai directe. Partea asta financiară trebuie neapărat măsurată. De ce insist, deși asociațiile sunt non-profit? Pentru că lucrurile se măsoară altfel când te uiți la bani. O măsură a succesului unui ONG este impactul și la nivel financiar pe care îl are în ceea ce face. Vorbim de numărul de bani
DIALOG DESPRE E-COMMERCE CU LIVIU TALOI de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352796_a_354125]
-
încuie ușor și, tiptil-tiptil se duse la toaletă. Smulse din sulul de hârtie igienică o bandă mai mare în care înfășură rupturile, le făcu un cocoloș, pe care îl aruncă în coșul cu hârtii folosite. Respiră ușurat și, cu pași măsurați intră în biroul primarului,șoptind voios: --Trăiți! M-ați căutat? Am auzit bătând în ușă, dar, știți...am o pântecăraie... --Termină cu fleacurile, răcni primarul, ce-ai făcut cu amărășteanul? --Nimic! Nu l-am găsit acasă. --Primarul, să leșine de
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
izvoarelor/din adâncurile munților/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.// De iau în palme un bulgăre/Din marginea câmpului unde zarea a îngenuncheat/lutul îmi seamănă./ Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înțeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat./ Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte/ Și-l pipăi simțindu-i respirația/în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul/cu străluciri solare.// Când mănânc pâinea, urcă până la mine/Neamurile noastre toate,/seva înțelepciunii, adusă până la
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
Mâine va fi un azi care trece în ieri. Și devine parte de veșnicie. Eu n-am pretenția să analizez iubirea. Cum să analizezi un sentiment? Cu ce măsură să-l măsori? Dar sufletul, ori cât a rămas din el? Măsurat, cântărit, tăiat, strivit, aruncat, căutat, pus în ramă. Adică, în pagină. Dar poți să radiografiezi Duhul? Pot fi fotografiați îngerii? Poate fi descris inefabilul? Da, acel ceva - poate fi prins în cuvinte simple, scrise pe azurul privirii. Montate sau nu
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
în mine este un flaut fermecat, cineva trebuie să știe să cânte în el pentru ca sunetele să se îndumnezeiască ascultându-le. În tăcere n-am găsit decât așteptare, pragul pe care trebuie să-l treacă muzele cu pașii ușori îndelung măsurați până ajung în adâncul ființei de plop unde frunzele se clatină nedeslușit. Acolo pe dunga anotimpurilor de vis, iubirea mea stă acoperită de voaluri roz sub floarea numelui tău crescută din sufletul cuvântului topit într-o lacrimă de bucurie. Cum
SUB FLOAREA NUMELUI TĂU de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352664_a_353993]
-
se poate admite că populația autohtonă, dacii, era, numeric vorbind, depășită de coloniști. În plus, așa cum arată izvoare istorice credibile, recunoscute, de altfel, de marii istorici ai tuturor timpurilor, și cum logica în sine ne convinge, doar treptat, în timp măsurat zeci și sute de ani, neamurile supuse de romani s-au deprins să vorbească latina populară. Este de la sine înțeles că, mai întâi, au învățat să vorbească latinește cei care aveau mai mare nevoie să se înțeleagă cu administrația romană
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
oare dacă-mi pun make-up are vreun rost) vraja magului e încă firavă ca un copil adus mai devreme pe lume ascult mugetul de sub scoarță în genunchi viața cu fruntea în pumni dedesupt invocă lumina de la fereastra-etanș a gândului tău măsurat timpul nepăsării ți-i cât un blestem dinspre mamă îngerii pământului peticesc albverde poala sfâșiată a iernii ce să mai coși zdrențele unei iubiri vântul umblă prin odăile ierbii făcând curățenie de Paști (inevitabil atâtea de aruncat) întredeschiși ochii primăverii
CÂNTEC DE LA FEREASTRĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354676_a_356005]
-
Avem doar o dispoziție naturală să le primim în noi. Această dispoziție nu poate deveni realitate decât prin obișnuință: „construind, devii un constructor, cântând la chitară devii un chitarist, tot așa prin acțiunea dreaptă devenim drepți, prin observarea măsurii devenim măsurați, prin acțiuni de curaj - curajoși.” Virtutea morală a caracterului este însă un habitus, adică o deprindere care rămâne sub formă de dispoziție activă. „Ea nu se învață!”, este răspunsul lui Aristotel la problema care, de la Socrate a preocupat toată filozofia
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
Amintiri > PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL Autor: Confluențe Românești Publicat în: Ediția nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Autorul articolului: Constantin T. Ciubotaru Sau un extraterestru la Gălbiorii de Aude! În urmă cu vreo câteva minisecunde cosmice, măsurate cam în decenii pe Pământ, l-am însoțit per tata într-o deplasare prin planetele cu viață. Știați că și copiii extratereștri sunt neascultători? Părinții m-au lăsat să mă joc pe lângă rachetă, spunându-mi că dacă vreau să fac
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
când se întâlneau cu el pe stradă. Le era parcă, un fel de prieten sau frate mai mare. Să se oprească, cumva, din drumul lui să-i miroase, așa cum obișnuiesc mai toți câinii să facă, nici vorbă! Parcă avea timpul măsurat: Ursu, când pleca, știa bine unde trebuie să se ducă și nu se abătea din drumul său, cu nici un chip, nici pentru cea mai frumușică cățelușă. Doar de răutatea unor așa-ziși „semeni” ai noștri, nu a putut scăpa, ca
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
mine, clocot din clocot, veșmintele țesute care acoperă mioarele- rămase în cuvintele de alean ale păstorilor de peste an- și urc să mă apropii de tocmirea piscului care îmi va sorbi viul din chip, rămânere de mărturie. Culmi de nouă ori măsurate, de la răsărit la apus și de la apus la răsărit. Și fiecare dezbrăcare va înveșmânta poveștile care ajunse pe culme vor amuți păzite de lupul care cheamă inima lumii. Îar Întruparea din mine, va aluneca într-o nouă vrajă a domolirii
DRAGOBETE- FARMEC de DOR DANAELA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357581_a_358910]
-
În prima zi a încolțirii pământului aduceți plugurile pentru desțelenirea brazdelor îmbatrânite de ger a doua zi împodobiți-l cu visul de floare al seminței vara deschideți ferestrele rădacinilor să respire parfumul rodului copt și înainte de căderea brumei peste câmpii măsurați-vă munca prin cântec și port de ANGHEL ZAMFIR DAN AZED Referință Bibliografică: legi universale / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1567, Anul V, 16 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile
LEGI UNIVERSALE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357721_a_359050]
-
ar trage inima bucuros, parcă ne-am obișnuit cu aceste locuri, parcă ar face parte din noi prin afecțiunea cu care le-am îmbrățișat, dar când te gândești câte alte minunații sunt pe lume și viața noastră este atat de măsurată încât nu le poți cuprinde nici măcar în mică măsură, e posibil să ne fi luat rămas bun cu probabilitatea de a nu mai reveni, dar cu gândul și inima să fim prezenți acolo cu nestrămutata admirație pentru tot ce am
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359526_a_360855]
-
nu avea scăpare.. Că ,pentru o secundă lungă nu avea aer. Și dacă era pe jumătate dezbrăcată și se prăjea la soare ,la poale de munte ...și dacă îl privea extrem de serioasă încheiată până la ultimul nasture. Se apropie cu pași măsurați și puțin ezitanti.Era emoționat. Cand mai simțise emoție pentru o femeie? Se lasă ușor ,lângă ea pe covor.Cu dosul degetelor îi atinse ușor obrazul încălzit de foc . Apoi palmă lui îi cuprinse ușor obrazul și cu degetul mare
POVESTE DE DRAGOSTE (4) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360726_a_362055]