845 matches
-
tachinat-o eu cu blândețe. De ce nu m-ai trezit și nu mi-ai spus că mătușă-ta, Helen cea răutăcioasă, îmi fură hainele? Am luat-o în brațe și-am adus-o cu mine în pat, ținându-i trupușorul mătăsos și călduț lipit de pieptul meu. Am stat așa o vreme, picotind și ascultând cu jumătate de ureche cearta care se auzea din bucătărie. Chiar ar trebui să mă scol, m-am gândit. Poate că înainte de plecare, Helen sigur o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
-ți haina, mi-a spus. Și bea ceva. —Dar... of, bine. Dă-mi un pahar de vin roșu, am zis așezându-mă la masa din bucătărie. Adam a râs. —Ai emoții, draga mea? m-a întrebat el cu o voce mătăsoasă în timp ce-mi turna vinul în pahar. Dumnezeule! m-am gândit alarmată, nu mă întreba nimic cu vocea asta mătăsoasă. Și-așa mi-era destul de frică. Dacă începea să se comporte ca un arhi-seducător, atunci îmi luam valea. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
-mă la masa din bucătărie. Adam a râs. —Ai emoții, draga mea? m-a întrebat el cu o voce mătăsoasă în timp ce-mi turna vinul în pahar. Dumnezeule! m-am gândit alarmată, nu mă întreba nimic cu vocea asta mătăsoasă. Și-așa mi-era destul de frică. Dacă începea să se comporte ca un arhi-seducător, atunci îmi luam valea. Nu mai rămânea decât ca Adam să-și schimbe blugii și tricoul cu un halat din mătase cu arabescuri și să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
din ce în ce mai convinsă că ceea ce făceam era în regulă. Am ajuns în capul scărilor. Adam m-a tras în brațele lui și m-a sărutat. A fost superb. Îl simțeam așa de mare și de puternic. Îi simțeam prin tricou pielea mătăsoasă de pe spate. Adam m-a întors și m-a îndreptat spre o ușă. — Camera mea, mi-a spus. Asta dacă nu m-ai adus până aici ca să-ți prezint casa. — Asta poate să mai aștepte, am zis eu abia reușind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
să mă simt ca un atlet olimpic est-german. Așa că, în războiul bronzului, mă aflam în poziție câștigătoare. Ceea ce mi se părea corect. Când s-a făcut distribuirea genelor, ea a primit corpul micuț și drăgălaș. Iar eu am primit pielea mătăsoasă și aurie. Ea a primit picioare subțiri. Eu nu. Eu am primit sâni. Ea nu. Ce-i cinstit e cinstit. Atenția ne-a fost atrasă de fereastra de la bucătărie. Mama ridicase perdeaua și gesticula și bătea în geam. — Ce vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
el. Probabil că a fost destul de... surprinzător când Helen ți-a spus că am un copil. Da, a fost o... surpriză, am spus eu schițând un zâmbet. —OK, OK, a zis el. Și-a trecut mâna prin părul superb și mătăsos. —Poate că surprinzător n-a fost termenul potrivit. Poate, am fost eu de acord. Dar într-un fel plin de blândețe. Ar fi trebuit să-ți spun, a zis Adam. De ce? l-am întrebat eu. Doar nu eram împreună sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
văzut că florile cele roșii tremurau din nou cu furie. Dintr-odată a început să se cânte „Vine mireasa“ și Sally, radioasă, și-a făcut intrarea în biserică. Pe cap avea o pălărie ascuțită, făcută dintr-un material alb și mătăsos, iar în jos era îmbrăcată cu o rochie verde cu aspect medieval, care, încrețită fiind la nivelul sânilor, se revărsa în față peste o burtă mare de gravidă. Mătușa Frances părea să fi depășit pragul emoțiilor. Îl fixa, pierdută, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
că e așa dintr-un motiv îndreptățit, a lămurit-o Jake cu blândețe. Alice, trebuie să te lași purtată de val. Alice și-a lăsat o mână să-i alunece în apă. Undele care îi învăluiau degetele erau răcoroase și mătăsoase. În fond, ce temeri avea? Jake zburase până la New York cât ai clipi, deși nu știuse că era gravidă, iar atunci când a aflat n-a avut nici o ezitare să-și asume responsabilitatea. Câți bărbați ar fi făcut la fel? Și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
și-a coborât-o pe cealaltă de-a lungul a ceea ce păreau, datorită tocurilor, niște picioare imposibil de lungi. — Nu mi-ai spus că vii... Hugo a înghițit în sec și a tăcut. Decolteul Amandei era o adevărată prăpastie. Palid, mătăsos și tremurând ușor, decolteul avea aspectul a ceva în care un bărbat poate cădea, ca să nu mai fie găsit niciodată. Uitându-se la el și lingându-și buzele, Hugo și-a spus că i-ar plăcea să fie acel bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
avea nici cea mai vagă urmă de chiloți, Hugo a simțit că începe să i se învârtă capul pe umeri. —Dumnezeule, ce dor mi-a fost de tine, a mârâit el. Una dintre bretelele rochiei a căzut pe un umăr mătăsos. În timp ce degetul arătător descria cercuri în jurul sfârcului expus, Amanda și-a întins buzele roșii și strălucitoare într-un zâmbet leneș. Și mie mi-a fost dor de tine, a răsuflat ea cu o voce răgușită. Și am cea mai minunată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
mă joc cu Rosa, nu să mă spetesc gătind ca o sclavă. Când a pomenit-o pe preaiubita ei fiică, vocea lui Alice s-a înmuiat. Pentru ea, paradisul însemna să-și lipească nasul de căpșorul ei călduț, cu păr mătăsos, și să privească fețișoara aceea serioasă, cu un năsturel de nas și cu ochi albaștri uriași, în timp ce Rosa se concentra asupra a ceea ce-i atrăsese atenția: cheile lui Alice de la casă, o monedă rătăcită pe podea. Trebuia spus că rareori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Haide, Amanda! N-ai vrea să fii tu cea care să crească băiatul. —Ei, chestia haioasă e, a cântat Amanda cuvintele, că mi-ar plăcea foarte tare să mai fac o încercare. Apoi l-a ciupit pe Theo de bărbița mătăsoasă cu unghiile ei tari și lungi. Acum că i-a mai crescut părul - slavă Domnului că nu i-a rămas roșu - Theo arată ca o păpușică. O să arătăm bine împreună. Știi că accesoriul cel mai în vogă la ora actuală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
nebun cu un cuțit dădea buzna peste ea și o înjunghia mortal? Nu era însă un nebun cu un cuțit. Era Jake. —Te-ai întors devreme, a remarcat Alice. Da. —S-a anulat demonstrația? Jake a clătinat din cap. Părul mătăsos i s-a mișcat dintr-o parte în cealaltă, strălucind în lumina difuzată prin strecurătoarea din tavan. N-a fost nici o demonstrație. —A! Exact așa cum bănuise și Alice. Dar de ce recunoscuse Jake? Alice și-a dat seama că niște vorbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
spusese că am fost ca o mamă pentru ea. Și iat-o acum, la Înmormântarea mea, lăudându-mi calitățile: — Banii rezultați din vânzarea proprietăților lui Bibi Chen - aici a făcut o pauză ca să-și dea pe spate părul greu și mătăsos ca al unui cal de curse-, adică din vânzarea clădirii de apartamente de lux formată din trei corpuri și a superbului apartament cu vedere la Golden Gate de pe Leavenworth, plus a magazinului său, legendarul The Immortals și a extrem de celebrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
era Harry convins În adâncul sufletului. Un amant mai bun, cum era el, Își dădea seama imediat. Femeile cu dotări naturale reacționau Înfiorându-se intens atunci când sfârcurile le erau mângâiate cu o pană, o bucată de mătase sau o limbă mătăsoasă. Reacțiile femeilor cu implanturi veneau o secundă sau două mai târziu, iar uneori, spre groaza lui Harry, mai ales dacă femeile Își țineau ochii Închiși și deci nu știau când să se prefacă, reacțiile lipseau cu desăvârșire. Când i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
miros de blănuri, da, chiar mirosul pe care Îl simte acum. De când o fi Înfășurat În blănurile astea și cine Îl târăște, oare, prin această noapte fără sfârșit? Poate că adormise iar. Drumul continua, fără urcușuri și coborâșuri, prin iarba mătăsoasă a unei câmpii. Soarele răsărise de mult. Amețeala de astă-noapte trecuse și, pentru prima oară, copilul simți că-i e foame. Ieși dintre blănuri, ridică pologul căruței și dădu nas În nas cu un tătar tânăr, ce călărea chiar lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
adică infinitul. Și poate nici o altă Înserare la capătul lumii. 8. Răzbunareatc "8. Răzbunarea" 15 aprilie 1464, Albești pe Jijia M oș Onofrei ieși din casă și privi nedumerit la drumul care venea dinspre pădure și se ducea, prin verdele mătăsos al câmpiei, către malul Jijiei. Satul se zărea În depărtare, Învăluit parcă Într-o pâclă albăstrie. I se păruse că aude tropot de cal. Altădată se putea făli cu auzul său ascuțit, În stare să deosebească fuga unui șoarece de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
a ciocni săbiile cu dușmanii. Caii celorlalte rânduri se Împiedicară, răsturnându-se cu călăreți cu tot. Lupta deveni sângeroasă. La porunca lui Nechifor, moldovenii descălecară și Începură lupta corp la corp, dar diferența de forțe se făcu repede simțită. Iarba mătăsoasă a văii Oituzului Începea să se umple de sânge. - Predați-vă și scăpați cu viață! strigă din nou Petru Aron, uimit de Înverșunarea oamenilor care străjuiau hotarul cu Transilvania. În acea clipă, sunetul unui corn de zimbru răsună limpede și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
coborât pe plajă. Linda era acolo, în picioare, o siluetă superbă pe nisipul auriu. Era îmbrăcată într-o rochie de vară foarte lejeră cu dungi bleu roz și albe. Vântul de vară îi mula rochia pe trup, răvășindu-i parul mătăsos, blond, ducându-l peste gură. Nu știu de ce amândoi ne simțeam cuprinși de o groază, dar eu eram cât se poate de excitat. -Ești superbă, i-am zis eu. Zâmbea cu un soi de complicitate inocentă, apoi s-a așezat
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
prin sfinți. 26 mai 2011 Lacrimă o lume pregătită să se rostogolească bulevardul agonizează înghițit de noapte tramvaiul îl spintecă de la un capăt la celălalt în intersecție s a oprit o mașină fata de la volan are părul lung galben și mătăsos (îmi imaginez) fumează fumul se înfășoară în jurul gâtului șarpe albastru toxic mușcătură letală semaforul clipește în urma ei nu rămâne nimic nici măcar fumul doar o lacrimă cât o lume la colțul intersecției pregătită să se rostogolească din gând în gând 28
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
el. Știu doar că tânjeam, dar nu înțelegeam prea bine după ce anume. Înainte ca viciul și defectele să fie admise în istoveala maturității, îndeajuns de comune și plicticoase ca să fie îndelung arătate, există, sau se presupune că există, niște vremuri mătăsoase, candide, în mijlocul naturii, asemeni bucolicelor cu păstori sicilieni îndrăgostiți sau cu lei pe care-i gonești cu pietre, și șerpi de aur ce din nodurile lor se împrăștie în fisurile Eryxului. Scene timpurii din viață, adică; pentru fiecare din noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
și alte figuri, punând în valoare o vază uriașă cu flori, apoi o figurină sculptată, și încă o statuetă albă din fier forjat; și înăuntru era luxuriant de cald - până și garajul subteran unde parcasem avea această temperatură caldă și mătăsoasă. Și, când pășeai afară din liftul alb, te trezeai într-o alhambra de trandafiri și tavane pictate, cu auriu și fildeș, cu o revărsare de plante de Florida și covoare pufoase, distanțe imense și acea senzație atotstăpânitoare că totul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
deasupra erau copaci mai înalți, și terenul care se întindea dedesubt. Din cauză ca apa nu era bună la gust, am pus în ea whisky. Vremea era caldă, aerul lucea, norii erau albi și grei, bogați, periculoși, atârnând peste noi mătăsoși. Câmpul liber din față sclipea și se cocea, grâul arăta asemeni unei întinderi de sticlă, iar vitele ședeau cu picioarele în apă. Întâi zăduful și apoi whiskyul ne-au făcut să ne dăm jos hainele, cămășile, apoi pantalonii, și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
eu oarecum condamnat, împreună cu el. Deși Thea s-a arătat tare drăgăstoasă când ne-am dus în dormitor să ne schimbăm pentru ieșirea de după amiază în zócalo. Și-a dat hainele jos. Cele de deasupra erau aspre, cele de dedesubt mătăsoase. Și când a rămas goală, fumând o țigară, s-a uitat cu alți ochi la mine, cum ședeam fără cămașă și îmi dădeam jos ghetele în umbra arșiței și în culoarea ce radia din țiglă. M-am dus și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
să mai te văd. Și acum și-a aplecat capul. Plângea. Pălăria îi căzuse de pe cap și atârna doar de bentiță. În adâncul pieptului meu, asemeni unei veverițe înnebunite care a fost prinsă într-un horn, în vălătucii tremurători și mătăsoși de fum, sălășluia o senzație înfiorătoare. Am încercat să mă apropii de ea, iar ea s-a îndreptat, s-a uitat în ochii mei și a strigat: Nu vreau să faci așa ceva! N-am nevoie; nu-ți pot permite una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]