413 matches
-
pădure și al ciupercilor. în pădure se găsesc mure, fragi, zmeură,alune și coarne care consumate în stare proaspătă aduc un aport de vitamine pentru corpul omenesc. Apoi mai găsim și multe plante medicinale cum ar fi pojarnița, sovârf, lipanul, mătrăguna, călinele, frunzele de mesteacăn, de stejar și de ulm. Nu în ultimul rând trebuie avute în vedere ciupercile de pădure(bureții) care încep din primăvară cu zbârciogii, mai apoi hulubițele, hribii, chitoarcele, gălbiorii și pe toamnă opinticii(glebe). Aceste ciuperci
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fiind prima secție cu acest profil din România. Dezvoltarea acestei secții a fost simultană cu cea a specialității la nivel european. Deși istoria medicinei consemnează utilizarea unor substanțe anestezice încă din antichitate - frunzele de coca, opiumul, curarele, alcoolul, rădăcina de mătrăgună etc., abia la jumătatea secolului al XIX-lea apar și se dezvoltă tehnicile anestezice. Se poate vorbi însă de nașterea acestei ramuri a medicinei abia la mijlocul secolului XX, odată cu apariția posibilităților tehnice de ventilație mecanică, dar cu un progres remarcabil
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cu scopul de a atinge stări și viziuni extatice. Folosite inițial aproape exclusiv în ritualuri religioase, ulterior drogurilor le-au fost găsite și alte întrebuințări, precum cele medicale și, ulterior, consumul recreațional. În perioada 460-370 î.Hr., Hipocrat recomanda consumul de mătrăgună, amestecat cu vin, în stările de depresie și anxietate. Penadius Dioscoride (70 d.Hr.) prezintă în lucrarea "De Materia Medica" proprietățile medicale ale canabisului, în aceeași perioadă, cultivarea cânepei fiind o practică în Imperiul Roman. În jurul anului 400 creșterea cânepei
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
F. și Ephialtes compunctor L., în procent de 8 - 10 %. Plante atacate și mod de dăunare. Buha verzei este un dăunător polifag; pe lângă speciile crucifere: varză, conopidă, muștar, rapiță etc., se întâlnește frecvent pe sfeclă, tutun, mazăre, unele plante medicinale (mătrăguna), plante ornamentale (dalii, crizanteme). Larvele care apar rod la început epiderma inferioară și parenchimul frunzelor, apoi perforează limbul foliar sub formă de orificii neregulate. Pagube mai mari le produc omizile din ultimele vârste, care pătrund în căpățâna de varză sau
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Bacillus mycoides Flugge și mai ales ciuperca Beauveria brassiana Vuill. (la larve, pupe și adulți). Plante atacate și mod de dăunare Gândacul din Colorado este un dăunător specific plantelor din familia Solanaceae, atacând specii spontane și cultivate :ciumăfaia, zârna, măselarița, mătrăguna, tomatele, pătlăgelele vinete etc., producând pagubele cele mai mari la cartof. Adulții rod frunzele sub formă de perforații neregulate. În unii ani, adulții care apar în vară, când nu mai găsesc plante verzi pentru hrană, atacă tuberculii de cartof, mai
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în mod natural în vecinătatea zdrobitoare a Rațiunii istorice"378 și, pe care am putea să o subintitulăm folosind cuvintele unui personaj al ei, "o nouă mitologie" - aduce cu sine oamenii vechi: blajinii și uriașii, reînvie mitologia comorilor și a mătrăgunei. Proza este, de asemenea, o rememorare a vârstei de aur, în care gesturi obișnuite (trasul cu arcul, explorarea unei pivnițe vechi) se metamorfozează în gesturi miraculoase; nostalgia libertății reale și a unui topos unde aceasta era posibilă (Bucureștiul vechi) se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
copilele oamenilor de rând și le ține în poala sa. Fiecare personaj aduce cu sine o mitologie; de Oana se leagă mitologia uriașilor (implicit a comorilor neprețuite din mormintele acestora, comori inaccesibile omului pentru că sunt închinate diavolului), precum și cea a mătrăgunei, explicată, în studiile eliadești, prin protoistoria geto-dacilor432. Variante ale descântecului de măritiș al Oanei găsim în De la Zalmoxis la Genghis-han433. Eliade remarca legătura dintre calitățile atribuite de către popor mătrăgunei și "ierbii fiarelor" (în unele zone, însușirile mătrăgunei le are floarea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
acestora, comori inaccesibile omului pentru că sunt închinate diavolului), precum și cea a mătrăgunei, explicată, în studiile eliadești, prin protoistoria geto-dacilor432. Variante ale descântecului de măritiș al Oanei găsim în De la Zalmoxis la Genghis-han433. Eliade remarca legătura dintre calitățile atribuite de către popor mătrăgunei și "ierbii fiarelor" (în unele zone, însușirile mătrăgunei le are floarea de ferigă 434): calitatea de a facilita treceri, intrări (descuie lacăte, ajută nașterile etc.), rămășită evidentă a riturilor de trecere. Ea face parte dintr-un lung proces de asociere
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
precum și cea a mătrăgunei, explicată, în studiile eliadești, prin protoistoria geto-dacilor432. Variante ale descântecului de măritiș al Oanei găsim în De la Zalmoxis la Genghis-han433. Eliade remarca legătura dintre calitățile atribuite de către popor mătrăgunei și "ierbii fiarelor" (în unele zone, însușirile mătrăgunei le are floarea de ferigă 434): calitatea de a facilita treceri, intrări (descuie lacăte, ajută nașterile etc.), rămășită evidentă a riturilor de trecere. Ea face parte dintr-un lung proces de asociere (luna, oceanul, scoicile, perla, voalul - spuma mării care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
434): calitatea de a facilita treceri, intrări (descuie lacăte, ajută nașterile etc.), rămășită evidentă a riturilor de trecere. Ea face parte dintr-un lung proces de asociere (luna, oceanul, scoicile, perla, voalul - spuma mării care a creat-o pe Afrodita - mătrăguna, iarba fiarelor), bazat pe aceeași logică folclorică prin care se încearcă explicarea marii taine: viața, fecunditatea, nașterea 435. Mătrăguna este o deschizătoare de porți (fiare, uși, nașteri) și legată de moarte, de sexualitatea neîncepută, hermafrodism, zonele lunare 436. Piatra șerpilor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
face parte dintr-un lung proces de asociere (luna, oceanul, scoicile, perla, voalul - spuma mării care a creat-o pe Afrodita - mătrăguna, iarba fiarelor), bazat pe aceeași logică folclorică prin care se încearcă explicarea marii taine: viața, fecunditatea, nașterea 435. Mătrăguna este o deschizătoare de porți (fiare, uși, nașteri) și legată de moarte, de sexualitatea neîncepută, hermafrodism, zonele lunare 436. Piatra șerpilor și mătrăguna au caracter magic 437. Portretul Ancăi Vogel reflectă ipostaza degradată a zeiței, prin căderea în timpul și spațiul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fiarelor), bazat pe aceeași logică folclorică prin care se încearcă explicarea marii taine: viața, fecunditatea, nașterea 435. Mătrăguna este o deschizătoare de porți (fiare, uși, nașteri) și legată de moarte, de sexualitatea neîncepută, hermafrodism, zonele lunare 436. Piatra șerpilor și mătrăguna au caracter magic 437. Portretul Ancăi Vogel reflectă ipostaza degradată a zeiței, prin căderea în timpul și spațiul profane: "Arăta o femeie de vreo 50 de ani, mare, mătăhăloasă, cu obrazul lătăreț, tăiat de zbârcituri adânci, cu gura enormă, cu grumazul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
căpătate În timpul luptelor cu animalele sălbatice mari. În acele prime faze ale evoluției, omul nu suferea de cardiopatii, ulcere și boli psihice. Inspirația utilizării plantelor tămăduitoare a apărut prin observarea comportării unor animale suferinde: mistreții bolnavi mâncau iederă, urșii foloseau mătrăgună, cerbul rănit mânca busuioc de câmp, câinii constipați și oile cu dureri de cap căutau anumite specii de plante, nevăstuica folosea vinariță În lupta cu șerpii. Păsările pădurii foloseau frunzele de laur drept purgative iar rândunica Își lecuia ochii puilor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Tinctură de mușețel (Matricaria chamomilla) preparată din 20 g flori uscate, macerate 10 zile În 200 ml alcool 70 0; după strecurare se păstrează În sticle brune și se consumă câte 10-20 picături pe zi, În puțină apă. *Tinctură de mătrăgună (Atropa belladonna) preparată din 100 g frunze macerate timp de 7-8 zile În alcool 70 0 și lactoză, cu efecte bune În colică hepatică foarte dureroasă. *Vin tonic de ghințură galbenă preparată din rădăcini uscate, macerate 7-8 zile În alcool
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
poți aruncă de la etajul zece Al unei cărți; Să auzi În tăcerea pământului Tot ceea ce a coborât În uitare Să tragi de guler de la geamul Întredeschis Ochiul indiscret al filozofiei - Iată o clipă de frumusețe omenească. Șarpele strălucitor Elicoptere de mătrăguna Peste pălăria păioasa a visului evadat Număr cătușele la mâinile șarpelui strălucitor În gură apelor Înjur Numai pe oamenii cu echilibrul perfect Nebunii și-au făcut o casă de trandafiri Albaștri numai pentru hard-rock Adresa mea exactă o veți găsi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a ieșit din tăcerea deceniilor când a stat cu securistul În ceafa: „Cu moartea securiștii peste noi”, „Pândesc atent că bufnita de pradă/ Cum se ascund codoșii (iarăși codoșii!) pe sub case;/ De gustul abatoarelor de stradă/ Își potrivesc topoarele tăioase”. (Mătrăguna) Ori cu gândul că... „De tăcere și duruta/ Casa mea În nori se mută/ Depărtându-se pe ape/ De Malin cât mai aproape”. („Vinovați de poezie”) Iar referitor la Alină și poezia ei: ,,Corabia portugheză” se numește cartea de debut
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a descrie un politician care manipulează pe alții într-un mod înșelător și oportunist. Alte lucrări importante, alături de Principele, în care sunt prezente ideile sale despre societate: * Discurs asupra primelor zece cărți ale lui Titus Livius * Arta războiului * Istorii Florentine * Mătrăguna Învățăturile * Aduce în gândirea politică o importantă inovație prin decuplarea teoriei politice de etică. În întreaga tradiție occidentală, ca și în tradiția chineză, politica a fost strâns legată de etică, iar termenii utilizați pentru a evalua acțiunile umane, termeni de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
în vara anului 1936. Pentru Eliade, a doua vară petrecută în Germania (Berlin, München, Hamburg, Nürnberg), o vară mai puțin presată de urgențele documentării pentru teza de doctorat, deja publicată, și pentru cele două cărți, despre alchimia asiatică și mitologiile mătrăgunei, însă un sejur prelungit în Germania, când ecoul marșurilor naziste se aude mai clar decât un zgomot tolerabil al străzii, sejur fragmentat și de vizitarea Angliei: „Regele mă trimite, prin Gusti, la Oxford, să văd ce e cu Oxford Group
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pași s-a mai ridicat o soață pe care nu o observasem și s-a dus după cea dintăi. Le-am văzut oglinzile albe depărtându-se pe sub crengăritul negru al pădurii desfrunzite. 29 dechemvrie [CÂNTECE ALBANEZE]* Cântec albanez Frunză verde mătrăgună, Am ieșit sara pe lună, Ca să cânt dintr-o gurdună. Spre izvorul cel din vale Iată-mi iese mândra-n cale Cu fotă și cu paftale. Vino, mândro, la izvor, Ca să-ți cânt de dulce dor. De nu vii, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
considerată un pericol pentru sănătatea sa; așadar mama avea nemaipomenita șansă de a se lăsa chiuretată pe o masă de spital. Ăsta era un adevărat privilegiu, într-o țară în care singurul mod contraceptiv erau doar cuțitul, bărdița, ceaiul de mătrăgună, ura de sine transformată într-un soi de afecțiune imunodeficitară. Tot felul de legende urbane circulau despre fete mutilate pe viață încercând să pună capăt unor sarcini nedorite. Se pare că unele își provocau avortul aruncându-se de la înălțime, cel
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mâții (Valeriana officinalis, Valeriana simplicifolia, Valeriana tripteris) Familia Dipsacacee. Negina sălbatică (Knautia lungifolia), Floarea văduvii, Sălcioară, Ochiul vacii (Knautia lancifolia, Succisa prtaensis), Șuvara (Dipsacus silvester) Familia Solanacee. Buruiană de dalac (Solanum vulgare, Solanum dulcamara), Floare lină (Solanum nigrum), Iarba codrului, Mătrăgună (Atropa belladonna), Măselariță (Hyoscyamus niger), Laur (Datura stramonium) Familia Scrophulariacee. Hulupan, Dulupan (Verbascum Thapsus), Lipan (Verbascum phlomoides), Iarba neagră (Scropularia alata), Brânca porcului (Scrophularia scopoli, Scrophularia nodosa), Degetariță (Digitalis media, Digitalis grandiflora, Digitalis ambigua), Coada câinelui (Linaria intermedia, Veronica austriaca
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lui Mircea Eliade, Dan Pița a realizat un scenariu à la O mie și una de nopți ce debutează cult, calofil și evocativ, virează spre trauma politico polițistă din Pe strada Mântuleasa, apoi se scămoșează erotic folcloric (cu Selim și mătrăgune ), grotesc fellinian (vezi, ca-n Faleze de nisip, bordelul) și, în fine, parabolic, într-un final de operetă metafizică în care veșnicul Adam bate fără răspuns la poarta pierdutei Eva. Profund. Probabil că Dan Pița ar fi foarte contrariat să
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
casei sale avea un grătar uriaș, care prindea viață la venirea musafirilor. Fripturile erau stropite din belșug cu vin vechi, nohan și cu țuică tare de prune. Avea o rețetă secretă de pregătire a unui vin special în care adăuga mătrăgună și alte plante într-o cantitate numai de ea știută, astfel încât cel care bea, după ce trecea printr-o stare de euforie, cădea într-o nesimțire bahică din care nu se trezea cu una cu două. Se spunea despre sătucul acela
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Anul trecut, Regina-rea-Ciulina avea nevoie de o pernuță de ace. Sfătuindu-se cu Nebuna-Mătrăguna, au hotărât s-o fure pe Dora-Minodora. Și când, după prânz, Dora-Minodora dormea la umbra tihnită a Daliei-Rozaliei, înconjurată de somnoroasele ei prietene, Reginele nopții, Nebuna- Mătrăguna, haț, o înhață de picior. Când află biata Luna-Betiluna, începu să plângă: - Mi-a fost răpită sora, ah, Dora-Minodora! Petuniile, Crăițele și Cârciumăresele îngânau triste: - Doraaa... Minodoraaa... Auzi și Cavalerul Bujor-îmbujorat-de-Dor și se îmbujoră mai tare, iar Mușcata-Roșcata deveni de-
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
noapte / și-o clipă durează” (Traducere: I. Boniface-Hétrat). *Inscripție pe un ștergar: „Unde-i pace și iubire / E noroc și fericire”. Simplu, liniștitor! *Metamorfozele unui bărbat: la culcare era „șarpe” (care, bineînțeles, a fost încălzit mereu la sîn), iar dimineața „mătrăgună”. Ce va fi la prînz, și apoi, din nou, seara? *Cîți pumni verbali poate încasa cineva într o zi fără să se clatine? *Protestul unui cărturar (Florea Fugariu, editorul Țiganiadei), cu care am stat mai mult de vorbă în curtea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]