6,769 matches
-
După ce a vorbit cu mătușa sa, Desire se simțea mai ușurată și mai liniștită. Gândea în sinea sa, că acest lucru se datora pe de o parte, pentru că a luat o decizie bună și pe de altă parte, pentru că persoana mătușii, involuntar inspira o senzație de siguranță interioară, de stabilitate și forță, care se transmitea și celor care în vreun fel, veneau în contact cu dânsa. I-a povestit mătușa însăși mai demult, cum s-a ales cu numele de ,,Bernardette
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470061216.html [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
luat o decizie bună și pe de altă parte, pentru că persoana mătușii, involuntar inspira o senzație de siguranță interioară, de stabilitate și forță, care se transmitea și celor care în vreun fel, veneau în contact cu dânsa. I-a povestit mătușa însăși mai demult, cum s-a ales cu numele de ,,Bernardette” când a devenit călugăriță: ea a manifestat de tânără o mare dorință de a deveni misionară în Africa, pentru a da un ajutor real acelor copii sărmani lipsiți de
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470061216.html [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
a fost spre bine pentru că, în ziua nunții, n-am avut nicio problemă. A contat și faptul că am avut cununia civilă înainte cu vreo 2 zile. Și faptul că am stabilit dinainte niște reguli cu doamnele mele (mamă și mătușă mea) care, dacă aveau ceva de comentat sau de reproșat, trebuiau să-I comunice prietenei mele. Culmea, chiar s-au conformat; doar mă știu de nebună :)) Mai mult, am avut un mare noroc cu prietenă mea care a făcut schițe
De ce sunt miresele isterice – episodul 1 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18582_a_19907]
-
Și cum ședea țăranul uimit, numai iacă ce trecea pe-acolo un potâng de babă o persoană de vârsta a III-a cam strâmbă. - Bună-vremea, om bun, zise ea. - Să-mi bag introduc genunchiul în vâjoiul pârâul cui știu eu, mătușă, zise țăranul îndrăcit întristat de năcaz... - Dar ce, Doamne iartă-mă ești așa măscărăgios obscen, măi omule, zise baba femeia de vârstă înaintată posomorâtă. Nu ți-i oarecum să vorbești așa, de față cu o bătrână ca mine? - D-apoi
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
Dar ce, Doamne iartă-mă ești așa măscărăgios obscen, măi omule, zise baba femeia de vârstă înaintată posomorâtă. Nu ți-i oarecum să vorbești așa, de față cu o bătrână ca mine? - D-apoi cum să mai vorbesc și eu, mătușă stimată doamnă, când vezi cum ș-a făcut Dumnezeu râs de a ironizat Dumnezeu muncușoara mea. Da’, la sărăciea în care mă găsesc, pule organe genitale masculine-mi trebuiesc mie? Uite colo pe ogor, ș-apoi mai zi și dumneata
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
de ce vede... pule și iar pule penisuri și iar penisuri, belite și răsbelite decalotate și ultradecalotate, în toate părțile. - Vai de mine și de mine, nepoate! Asta încă-i una. - Ba dac-ar fi numai una, ce ți-ar fi, mătușă! Dar așa sunt sute și mii de mii, în cur anus să le ții!... ‘Tu-i Făcea-r-aș dragoste așa și pe dincolo că nu știu ce să mai fac. Îmi vine să mă spânzur sinucid prin spânzurare, nu altceva. - Ia las’, nepoate
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
nu altceva. - Ia las’, nepoate, zise baba persoana în vârstă uitându-se cu jale la pule penisuri... De unde știi c-aista nu-i un noroc de la Dumnezeu pentru dumneata? - Norocul aista să nu-l mai dea Dumnezeu nici dușmanilor mei, mătușă, dar unde s-a mai auzit o chiznovăție extravaganță ca asta - să mănânci pule membre în loc de păpușoi! Ia învață-mă și dumneata ce sa fac? Căci pe mine nu mă mai ajunge capul. Stă ea baba femeia de vârstă înaintată
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
vârstă înaintată oleacă pe gânduri și apoi zice: - Nepoate, eu te-aș învăța ce să faci ca să te desfaci de dânsele răpede - răpede și să scoți bani înzăcit și însutit decât pe păpușoi, dar ce mi-i da? - Ce spui, mătușă distinsă doamnă? Învață-mă, că ț-oiu da ce mi-i cere și un vrav de pule organe sexuale masculine pe deasupra... Când a auzit baba de pule organe sexuale masculine, i-a zvâcnit inima... căci îi curgea ochii după dânsele
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
le vânzi ca chiperiul. Dar mânca-te-ar norocul să te mănânce alimenta-s-ar cu tine norocul , acum trebue sa las rușinea laoparte și să te învăț cum ai să înveți pe cumpărători a le întrebuința. - Că bine zici, mătușă stimată doamnă, ia spune-mi, rogu-te! - Când a fi să le vie dor de pulă membru, s-o șuere cum șueri oile la strungă... și atunci, numai să-ți poată curul partea dorsală... Iară când s-ar sătura de
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
Și cum ședea țăranul uimit, numai iacă ce trecea pe-acolo un potâng de babă o persoană de vârsta a III-a cam strâmbă. - Bună-vremea, om bun, zise ea. - Să-mi bag introduc genunchiul în vâjoiul pârâul cui știu eu, mătușă, zise țăranul îndrăcit întristat de năcaz... - Dar ce, Doamne iartă-mă ești așa măscărăgios obscen, măi omule, zise baba femeia de vârstă înaintată posomorâtă. Nu ți-i oarecum să vorbești așa, de față cu o bătrână ca mine? - D-apoi
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
Dar ce, Doamne iartă-mă ești așa măscărăgios obscen, măi omule, zise baba femeia de vârstă înaintată posomorâtă. Nu ți-i oarecum să vorbești așa, de față cu o bătrână ca mine? - D-apoi cum să mai vorbesc și eu, mătușă stimată doamnă, când vezi cum ș-a făcut Dumnezeu râs de a ironizat Dumnezeu muncușoara mea. Da’, la sărăciea în care mă găsesc, pule organe genitale masculine-mi trebuiesc mie? Uite colo pe ogor, ș-apoi mai zi și dumneata
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
de ce vede... pule și iar pule penisuri și iar penisuri, belite și răsbelite decalotate și ultradecalotate, în toate părțile. - Vai de mine și de mine, nepoate! Asta încă-i una. - Ba dac-ar fi numai una, ce ți-ar fi, mătușă! Dar așa sunt sute și mii de mii, în cur anus să le ții!... ‘Tu-i Făcea-r-aș dragoste așa și pe dincolo că nu știu ce să mai fac. Îmi vine să mă spânzur sinucid prin spânzurare, nu altceva. - Ia las’, nepoate
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
nu altceva. - Ia las’, nepoate, zise baba persoana în vârstă uitându-se cu jale la pule penisuri... De unde știi c-aista nu-i un noroc de la Dumnezeu pentru dumneata? - Norocul aista să nu-l mai dea Dumnezeu nici dușmanilor mei, mătușă, dar unde s-a mai auzit o chiznovăție extravaganță ca asta - să mănânci pule membre în loc de păpușoi! Ia învață-mă și dumneata ce sa fac? Căci pe mine nu mă mai ajunge capul. Stă ea baba femeia de vârstă înaintată
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
vârstă înaintată oleacă pe gânduri și apoi zice: - Nepoate, eu te-aș învăța ce să faci ca să te desfaci de dânsele răpede - răpede și să scoți bani înzăcit și însutit decât pe păpușoi, dar ce mi-i da? - Ce spui, mătușă distinsă doamnă? Învață-mă, că ț-oiu da ce mi-i cere și un vrav de pule organe sexuale masculine pe deasupra... Când a auzit baba de pule organe sexuale masculine, i-a zvâcnit inima... căci îi curgea ochii după dânsele
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
le vânzi ca chiperiul. Dar mânca-te-ar norocul să te mănânce alimenta-s-ar cu tine norocul , acum trebue sa las rușinea laoparte și să te învăț cum ai să înveți pe cumpărători a le întrebuința. - Că bine zici, mătușă stimată doamnă, ia spune-mi, rogu-te! - Când a fi să le vie dor de pulă membru, s-o șuere cum șueri oile la strungă... și atunci, numai să-ți poată curul partea dorsală... Iară când s-ar sătura de
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
plecat prin casă, s-o caute. S-au ciocnit în sufragerie, ocazie cu care ea i-a scăpat lui tortul pe picioare și a trecut razant pe lângă un infarct. Tot o surpriză a vrut să-i facă taică-meu unei mătuși, de un Crăciun. S-a dus pe balcon, ca să i-l decoreze cu o instalație de beculețe pentru pom, dar n-a mai apucat să ducă treaba la capăt, fiindcă a călcat în salata festivă de boeuf a femeii, care
De la șefi-surpriză la ștrumfi-surpriză, trecând prin salate boeuf-surpriză by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20772_a_22097]
-
care Funar a refuzat să-l căsătorească pentru că a zis Ighen/Da la starea civilă, în urmă cu niște ani.... Poate ar trebui să încerc să repar un pic nedreptatea care i s-a făcut....: -S Adică Nastase vine cu mătușa Tamara, apoi îl salvează parlamentul și acum candidează. Orban face accident de mașină, minte că porcu (sprijinit de ministrul de interne) și acum candidează. Noi vedem toate astea la TV și acum hai la vot. Hai în stradă, hai să
Despre lene by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82790_a_84115]
-
potrivnic. Chiar și când s-a sinucis soția sa, fiind de-acum el liber să-și onoreze amanta, tocmai atunci Vlad cade victimă unui complot și e întemnițat. Iar libertatea i se promite numai numai dacă se va căsători cu mătușa lui Matei Corvin, Elisabeta. Urmează, deci, a doua căsătorie de conveniență a lui Vlad Țepeș, dar relația marii și neschimbatei lui iubiri cu Catharina continuă. Iar ea i-a rămas alături, devodată, îndrăgostită și-nțeleaptă, până la sfârșitul zilelor lui. Apoi
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1472198821.html [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
Stoicoiu îl cunoscuse Mitică Sinu la Cluj, unde era și asistent universitar. Părăsise România cu mulți ani în urmă. Trecuse granița ajutat de un fotbalist de origine maghiară din Cluj, Iuliu Bodola, cu care se împrietenise după ce o operase pe mătușa acestuia...Traiectoria vieții lui în exil s-a înscris în câteva coordonate interesante: Ungaria - Austria - Franța și în cele din urmă, Canada. Cei doi, Traian și Nicolae Stoicoiu mai aveau un frate, Virgil, pe care nea Mitică își amintește că
UN ROMÂN PISĂLOG SAU UN INGINER NOROCOS?!(CAPITOLULXXI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dilema_un_roman_pisalog_sau_un_inginer_norocos_.html [Corola-blog/BlogPost/357174_a_358503]
-
Radu era și o fire sensibilă, romantică, și nimic nu putea înlocui, în cazul său, bucuria vacanțelor la mare și la munte, scăldatul în apa de izvor, jocurile copilăriei, momentele în care rătăcea prin grădini imense cu flori superbe împreună cu mătușile sale și cu bunica sa, serile în care privea visător stelele și când citea la lumina veiozei cărțile care îi ghidau primii pași în viață. Să visezi cu ochii deschiși - aceasta părea a fi deviza sa, și căuta să le-
FATIDICA ALTERNANŢĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1465603890.html [Corola-blog/BlogPost/350191_a_351520]
-
se prelingea din urechile mele ca dintr-un robinet. Am înmormântat-o pe mama și ne-am luat viața în mâini: eu munceam la câmp(eram mai mare ca Sofinca, împreună cu tata și soră-mea se ocupa de casă cu Mătușa Ilinca. Tata era din ce în ce mai abătut; se lăsase de beutură și fumat și, pesemne îl rodea rău pofta de-o pișmoacă șide-un tutun. Într-o seară , întorcându-ne de la sapă, m-o trimis înainte acasă și mi-o spus că rămâne
MINUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Minuni.html [Corola-blog/BlogPost/361467_a_362796]
-
mâini și alerga de nebun; începu să plângă și să râdă, ieși în curte și sculă tot satul. Oamenii se strânseseră ca la urs: -Ilona, maică, ce e cu tac-tu de răcnește așa! O înebunit? întrebă Saveta, o altă mătușă din partea tatei. -Ce să fie, tanti? O venit beat și o aruncat în Sofinca cu cana și mare necaz s-o întâmplat; mă duc după moașă să vină, că doctorul îi plecat la oraș. -O,Doamne, ce nenorocire, ce nenorocire
MINUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Minuni.html [Corola-blog/BlogPost/361467_a_362796]
-
Sofinca cu cana și mare necaz s-o întâmplat; mă duc după moașă să vină, că doctorul îi plecat la oraș. -O,Doamne, ce nenorocire, ce nenorocire! Sofinca rămase surdă și oloagă din noaptea aceea, tata înebunise.Doar eu cu mătușa munceam să trăim colo, așa, că de, primisem viață de la Domnul. Într-o zi, înainte de-a pleca la câmp, tata mă luă deoparte și-mi zise: -Ilonă, tu ești, fa? Uite ce e: eu o să mor acuși, acuși și
MINUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Minuni.html [Corola-blog/BlogPost/361467_a_362796]
-
ar primi nimic. - Și cu ce vă pot fi eu de folos ? - Ați și făcut foarte mult că m-ați ajutat să formulez problemele. - Eu aș sugera să puneți accent pe rezolvarea celor 7 ani de acasă. Poate există bunici, mătuși etc. care se pot ocupa de copii. Dar atenție dragostea strident afișată nu este nicidecum o metodă pedagogică. Copilul trebuie să muncească spre ași câștiga răsplata. Dacă nu va conștientiza remunerația muncii efectuate va fi un handicapat, ușor de atras
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400658159.html [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
mai am rude la țară. În orașul meu, mai toată lumea are. Dacă întâlnesc pe careva fără, trăiesc un sentiment acut de compasiune. Mă pun în locul lor și îmi cam dă cu virgulă. Trăiri pierdute. Emoții necunoscute. Am aranjat cu o mătușă în așa fel încât să facă o porție de mucenici în plus și pentru mine joia asta, sunt singura din familie care mănâncă. Pe rafturile supermarket-urilor au apărut unii ca niște paste făinoase, dar nu-mi plac. Anul ăsta
Port ceva pe dos, cum m-a învățat bunica, să nu se prindă farmecele de mine. Primăvara la perfectul simplu într-un oraș mic de provincie by https://republica.ro/port-ceva-pe-dos-cum-m-a-invatat-bunica-sa-nu-se-prinda-farmecele-de-mine-primavara-la-perfectul-simplu [Corola-blog/BlogPost/338197_a_339526]